816 matches
-
strălucire de dinți și bijuterii scumpe, și profit de ocazie ca să trag cu urechea fără cea mai mică jenă. La masa de lângă mine, o femeie cu ochii extrem de puternic conturați cu eyeliner și cu o broșă enormă, tocmai spune cu emfază: — În zilele noastre, pur și simplu nu poți mobila un apartament fără cel puțin o sută de mii de dolari. — Deci, i-am zis lui Edgar, sunt o ființă umană, spune o fată cu păr roșu aflată în partea opusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
evreului celui mai obișnuit există o anumită Înțelepciune și o anumită ironie - și totodată o Înclinare profundă către patos. Cuvântul acesta Însă trebuie luat aici Într-un sens foarte precis, și anume În sensul de suferință, patosul iudaic este o emfază a suferinței, care nouă ni se pare de multe ori grotescă și chiar ciudată și respingătoare [...]” <endnote id="(785, p. 389)"/>. Pentru G. Călinescu, fobiile evreului ar fi justificate istoric : „În bimilenara lor dramă - scrie criticul, comentând romanul lui Emil
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
La conservator s-a impus din primul moment ca un muzician cu solidă pregătire și ca un pedagog serios. Acompaniindu-și singur studenții la orele de canto, Tiberiu Popovici se arăta a fi un profesor sobru, care refuza să cultive emfaza și interpretările gratuite. Om de cultură, cu deschideri spre disciplinele umaniste, a creat un climat elevat la cursurile sale, îndrumând studenții spre urmărirea sensurilor adânci ale muzicii. În intervalul de timp 19561970, Tiberiu Popovici a avut o lungă și bogată
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cu peceți. Ghiciți ce țin eu în aceste mâini pe care nu le voi mai spăla trei săptămâni?! ?!?! ... Scrisoarea Sanctității sale Papa Sixt al IV-lea părintele Creștinătății adresată, cui credeți?! întreabă el și desfășoară pergamentul, începând să citească cu emfază. "Illustrissimi domini Stephano Voywodae Moldaviae"... I-am tălmăcit-o și lui Ștefan. Ascultați: "Unicus Christi fortissimus athleta"..., citește el căutând cuvântul potrivit. "Neasemuitului și preaputernicului atlet al lui Hristos!" Îl ridică în slăvi: "Verus Christiani fidei athleta". "Sabia lui Hristos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aducă la vila de vară a familiei. Casa e ridicată pe o stâncă înconjurată de o grădină superbă, cu plante rare, de exemplu: aconite. Masa a fost pusă afară, printre flori. Episcopul sosește îmbrăcat cu modestie și vorbește simplu, fără emfază. E foarte cunoscut încă din tinerețe pentru atitudinea lui liberală, militând pentru drepturile femeilor. După moartea soției sale s-a îndrăgostit de o femeie mai tânără, cu un băiețel la care ține foarte mult. Mă privește lung și apoi mă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
din România, de „gloria” marelui zoolog Ioan Borcea. Gândind retrospectiv, profesorul Ioan Borcea, a cărui operă științifică am amănunțit-o în existența mea, mi se pare cu adevărat uriaș prin tot ce a făcut. Profesorii mei cu bucurie și cu emfază se declarau fiii (urmașii) profesorului Ioan Borcea. Mergând pe aceeași linie cei din generația mea ne putem declara nepoții săi. Acceptăm o astfel de metaforă, pentru a îngroșa „firul roșu” ce leagă generațiile. Am creat, în imaginația noastră, o adevărată
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
lămurită. Naturalistul, În cea mai mare parte a cazurilor, caută cu preferință pe bolnav, după ce a fost cercetat medical și deci poate să indice singur cam de ce suferă. Dacă este medic experimentat, atunci examinează după metoda alopaților. Alții afirmă cu emfază că metoda naturală de vindecare nu are nevoie de diagnoză, căci el tratează Întregul corp, și numai atunci organele izolate când natura cere imperios aceasta. Au dreptate, atâta timp cât se conduc de diagnoza medicală, dar sunt În eroare când e vorba
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
Marea Mediterană; sud - pustiul care duce în Egipt iar nord ,,rîu”, adică rîul Iordan de la izvoare pînă la vărsare în Marea Roșie. Acest teritoriu pe care neamul lor de prădători pretind că le-a fost hărăzit de către Iahwe, l-au numit cu emfază ,,țara făgăduinței”, ori corect ar fi de fapt ,,țara îngăduinței” pentru că s-au așezat aici numai prin bunăvoința populațiilor băștinașe iar prin mi-șelie pretind ei că le-au supus cu sabia după vreo cinci sute de ani, însușindu-și totul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
elodiând (nu elodiind), elodiamente, elodiozare... (comentariu de pe forumul ziarului "Gândul", www.gandul.info, 13.XI.2007) 2.2.2.2. Repartizarea stilistică a adverbelor în -mente Adverbele în -mente apar cel mai frecvent în stilul jurnalistic, asociindu-se, în general, emfazei. Acestea sunt caracteristice limbajului juridic și administrativ 19, unde nu sunt marcate stilistic. În literatură, apariția lor ține de stilul fiecărui scriitor (în corpusul lucrării, sunt folosite mai frecvent de Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Alexandru Paleologu, Mircea Cărtărescu). În virtutea valenței
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
România liberă" = RL 2174, 1997, 1). ". 18 Vezi Zafiu (1999) și Doca (1996: 256-257): "Dintre adverbele derivate cu sufixul -mente (de care se face abuz în ultimii ani), completamente și totalmente sunt pedantisme, deși, în ultimul timp ele sunt asociate emfazei", Doca (1996: 256). 19 Vezi și Zafiu (1999). 20 DEX 1975, apud Ciompec (1985: 104), înregistrează 23 de adverbe derivate cu -iș (-îș). 21 Dintre adverbele în -iș (-îș) din DI 1957 multe nu au mai fost reținute de DILR
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
Referindu-ne la dezvoltarea regională în România, vorbim despre un caracter al percepției publice cvasirudimentar. Se știe că cifrele nu plac la fel de mult ca poveștile și, în atare condiții, probatoriul statistic este privit cu mai puțin interes decât lamentațiile sau emfazele acelor actori (de cele mai multe ori din sfera politicului), care vorbesc, nu de puține ori, în arealul acestei teme, despre progrese sociale, dezvoltare economică sau, în egală măsură, despre subdezvoltare sau recesiune. Este datoria specialiștilor să pună lucrurile la locul lor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
afișează succesul, este agresivă și ironică față de rivali. Acțiunile lui sunt de obicei dominate de logoree, mitomanie, laudăroșenie, simte nevoia de a vorbi tot timpul în termeni laudativi despre el și despre succesele sale. Se consideră atotcunoscător, vorbește mult, cu emfază, consideră că părerea lui nu poate fi contestată, dorind să aibă mereu ultimul cuvânt. Nu are răbdare să asculte și părerea celorlalți care participă la discuție. Pentru că îi place foarte mult să se audă vorbind, interlocutorii lui nu apucă să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mi se aduse numărul Convorbirilor literare în care domnul Titu Liviu 46 Maiorescu, bătându-și joc de Bărnuțiu, de Șincai, de Cichindel, de Cipariu, de Sion, de Bolintineanu, de toate somitățile cugetării române și mai ales de poeți, celebrează cu emfază așa-numita Noua Direcție 47 inaugurată - risum teneatis 48 - de domnii Bodnărescu, Eminescu, Iacob Negruzzi și tutti quanti. bucureștiul în 1871 87 45. Acuzațiile nedrepte pe care Hasdeu le aducea în anii 1870 Junimii se refereau la așa-zisul cosmopolitism
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noiembrie 1979 Stimate Domnule Director, Cele ce urmează sunt destinate urechilor forurilor conducătoare din țara noastră. Unul din domeniile de activitate în care s-au înregistrat nereușite din cele mai mari ale regimului comunist este acela al comerțului numit cu emfază socialist. Lăsând la o parte comerțul exterior în care am reușit să ne compromitem iremediabil față de mulți parteneri externi în toate domeniile, mă fixez, deocamdată, la comerțul interior. În acest sector de activitate ne lovim în fiecare clipă de rezultatul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
România, dar sperăm că ele vor fi auzite și de doamna Ceaușescu, precum și de întreaga lume, ca să se știe pretutindeni că lucrurile nu stau deloc la noi așa cum le prezintă dl Ceaușescu în pelerinajele lui prin lume, unde vorbește cu emfază despre bunăstarea țării și mulți îl cred. Este o rușine pentru țara aceasta a noastră că minciuna a ajuns la rangul întâi. Lingăii dau telegrame, raportând că recolta e bună, că a fost adunată și depozitată, iar noi citim telegramele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se vor mărgini la traumatismele suferite și la pierderea unor membri de familie, rude sau prieteni. Dar n-a fost așa. Înainte de a arăta însă cum s-au desfășurat lucrurile, trebuie să amintim că președintele statului, N. Ceaușescu, anunța cu emfază populației românești și străinătății că în șase luni efectele seismului vor fi înlăturate. Evident, niciun român nu l-a crezut. Numai înlăturarea dărâmăturilor și curățarea molozului au durat aproape un an. După câtva timp de la cutremur a început acțiunea de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care se știau, slavă Domnului, dintotdeauna străini, de parcă ar fi coborât, cum spune pe bună dreptate, recent, un poet, „cu hârzobul din cer”. Da, „coborât cu hârzobul din cer” i-ar fi mers la inimă lui Sorin, nu am Îndoială. Emfaza și ciocoismul literatului de tribună, regizarea mutual avantajoasă a trofeelor Între „consacrații” Agorei Îi provocau spontane reacții de silă. Sfida Autoritatea narcisistă a Criticii, dar Întreținea un enorm, aproape sfios respect față de criticul devotat, până la sacrificiul de sine, descifrării misterului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tren un domn între două vârste, fost ofițer în război, ne povestea de luptele la care a luat parte, pomenind cu evlavie de camarazii morți. Mi-a făcut o impresie așa de plăcută acel om, care n-avea nimic din emfaza cu care alți vorbeau de război: El făcea parte din miile de anonimi, care au luptat pentru apărarea pământului străbun, iar azi nu-l luase valul setei de viață al profitorilor de război. Am ajuns dimineața la Iași. Orașul avea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
stat (1994-1996) și conduce revista „Examene”. Poezia lui F. e a unui sentimental temperat prin (auto)ironie, melancolic cu disponibilități pentru sarcasm, mișcându-se în jurul unor referințe personale, livrești, folclorice, politice, geografice, istorice etc., cărora le exploatează, uneori nu fără emfază retorică, substratul simbolic. Invocarea elementelor-sursă devine în fond un pretext pentru constituirea unei „mitologii” curățate de coaja realului. Din aceasta fac parte spațiul unui Sud miraculos și plin de lumină, satul copilăriei rememorat cu nostalgie, câte un peisaj de toamnă
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
deshis pe Boris Vian și s-a hotărît să continue tradiția ludicului-absurd magic vianian. De aceea, lui Martin Page Îi place o cultură numită peiorativ de un critic francez Amélie Poulain: BD-uri, muzică pop, literatură care evită atît snobismul, emfaza, eventual ermetismul, cît și vulgaritatea. O astfel de cultură era privită circumspect de Roland Barthes - cel care-l numea pe Vian scriitorul liceenilor - numai că Martin Page s-a hotărît să nu-și amintească de teoreticianul francez. Scriitorul francez Își
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
par să anuleze sensul unei existențe aproape exemplare, sfârșitul fiind mai degrabă un simbol al tragismului destinului celor ce trăiesc pentru alții. Acțiunea romanului este redusă, ponderea deținând-o convorbirile, lecțiile, pledoariile și istorisirile pilduitoare. Scriitura este comună, uneori cu emfaze didactice, dar izbutește să transmită căldura unui spirit atașat profund de ideile sale morale și melioriste. Broșurile Considerațiuni generale asupra politicei germane (1915), Ce au fost și ce pot fi școlile premergătoare (1920), monografiile Șapte ani din viața unei școli
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
secolului al XX-lea este o carte totodată cuprinzătoare și integratoare a unor realități multiple din perioada enunțată în titlu. Este cuprinzătoare întrucât autorul și-a propus o radiografie a unui segment important al societății românești, presa, adeseori desemnată cu emfază drept o putere în statul modern, mai precis presa catolică din România. În același timp, deși subiectul ales de autor pare unul limitat, trimițând la o descriere a unei părți a presei dintr-o perioadă dată, el îi permite doctorandului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un implorator și nu un xenos propriu-zis. Este de o ironie evidentă și emoționantă să vezi un servitor care oferă ospitalitate stăpânului său. Primirea este în același timp indubitabilă, dar fiind vorba despre cocioaba unui porcar, dicția este lipsită de emfaza tradițională, iar Homer recurge la un limbaj vernacular, adaptându-l dicției unui eveniment ne-eroic. Această scenă tipică de ospitalitate nu are loc în palatul unui rege, într-un cadru eroic, ci la un porcar care nu poate oferi măcar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de peste patru decenii, se vorbește în lume. Cuvintele pe care le rostește cel mai des sunt surpriză, altfel, șoc, controversă, fricțiune, căutare. Sunt cuvinte ce reprezintă motivația, raționamentul, pregătirea, intuiția, spiritul creator. În plus, cuvintele lui Andrei Șerban, lipsite de emfază, sunt mai mult decît o confesiune. Sunt o lecție despre teatru, o lecție despre viață. Teatrul este exact ca mersul pe sârmă: nu știi niciodată cum să mergi ca să ajungi la celălalt capăt teafăr Alex Vasiliu Toate imaginile pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o "poveste care ilustrează originile celor mai relevante preocupări". Prin "eliminare", se poate înlătura din istorie orice element contradictoriu. Prin "anacronism", "faptele" pot fi prezentate în "categorii" care sugerează faptul că "grupările prezente sunt stabilități permanente pe scena istorică". Prin "emfaze și entuziasme de limbaj", se poate arăta "ce trebuie elogiat și ce trebuie deplâns". Mecanismele propagandei "devaluează diversitatea și structurile mobile ale istoriei europene; ele elimină interpretările sugerate de documentele istoriei; și transformă ci-titorii lipsiți de educație într-o societate
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]