2,028 matches
-
și „modulat În conformitate cu acest context”; el se referă la toate informațiile pe care receptorul le deține despre emițător (cum ar fi situația În care acesta se găsește la un moment dat); acest context, spune autoarea, este uneori folosit și de către emițător atunci când se exprimă eliptic sau aluziv. * contextul total; el poate „să nu fie cunoscut decât de către emițător sau de către receptor” și „este „echivalent cu Întregul sistem de coordonate ale emițătorului, sistem al cărui rezultat a fost expresia.” Acest ansamblu de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
emițător (cum ar fi situația În care acesta se găsește la un moment dat); acest context, spune autoarea, este uneori folosit și de către emițător atunci când se exprimă eliptic sau aluziv. * contextul total; el poate „să nu fie cunoscut decât de către emițător sau de către receptor” și „este „echivalent cu Întregul sistem de coordonate ale emițătorului, sistem al cărui rezultat a fost expresia.” Acest ansamblu de maximă generalitate, care privește emițătorul, este „adesea reperat de către receptor” <ref id=”85”>Ibid., p.99 referință
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sau aluziv. * contextul total; el poate „să nu fie cunoscut decât de către emițător sau de către receptor” și „este „echivalent cu Întregul sistem de coordonate ale emițătorului, sistem al cărui rezultat a fost expresia.” Acest ansamblu de maximă generalitate, care privește emițătorul, este „adesea reperat de către receptor” <ref id=”85”>Ibid., p.99 referință </ref> și constituie sistemul de referință În raport cu care se interpretează Întreaga expresie. În urma efectuării unor experimente, autoarea a identificat următoarele funcții ale contextului: * determină alegerea unui anumit cuvânt
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Stilul contextual, pe de altă parte, este mai interactiv și presupune implicare, reacții imediate ale actanților față de evenimente și modificările contextuale. Nivelul de contextualitate al unei expresii depinde de „cerințele situației, dar este și un element de alegere personală, după cum emițătorul preferă acuratețea În dauna flexibilității, detașarea În dauna implicării,...”<ref id=”93”>Ibid., p. 5referință </ref>. Autorii disting două categorii de cuvinte ale lexiconului, după cum acestea sunt folosite pentru a construi expresii mai mult sau mai puțin contextuale. În categoria
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
experiență și cunoștințe comune, comunicarea va fi puternic contextualizată. Dacă locutorul se adresează, nu unui singur interlocutor, ci unui grup de oameni, nivelul de formalitate a discursului va fi direct proporțional cu numărul acestora, deoarece scade dimensiunea contextului pe care emițătorul și receptorii Îl Împărtășesc. În ce privește cadrul spațial, dacă există diferențe Între contextul enunțării și cel al interpretării (cazul conversațiilor telefonice, al convorbirilor radio, al comunicării prin intermediul internetului ș.a.), nivelul de contextualizare se reduce corespunzător. Același lucru se Întâmplă dacă, Între
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
informația oferită de context - de situație, În termenii specifici ai acestui subcapitol. Recurgerea la elementele mai puțin palpabile, mai puțin precise (În raport cu semnificațiile oarecum determinate ale semnelor lingvistice) ale contextului, ar trebui să conducă la concluzia că mesajul transmis de către emițător nu se dorește a fi foarte precis. Realitatea Însă este alta: situația În care are loc actul de comunicare este una specială, care nu permite ambiguiți și nedeterminări semantice; mai mult decât atât, ea impune o maximă precizie a mesajului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interpretul nu poate fi niciodată sigur că ceea ce el a recuperat, prin interpretarea enunțului, este identic cu ceea ce producătorul enunțului a vrut să spună, deoarece intenția este o stare mentală a producătorului enunțului la care interpretul nu are acces direct. Emițătorul furnizează doar o serie de semne /indici, verbali, paraverbali și non verbali prin procesarea cărora interpretul să poată recupera, mai mult sau mai puțin fidel, intenția sa. Interpretarea enunțului devine astfel un proces creativ, de construcție, prin care interpretul, pe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de semne /indici, verbali, paraverbali și non verbali prin procesarea cărora interpretul să poată recupera, mai mult sau mai puțin fidel, intenția sa. Interpretarea enunțului devine astfel un proces creativ, de construcție, prin care interpretul, pe baza indicilor furnizați de emițător, deduce/inferează ceea ce acesta a vrut să spună (speaker’s meaning / vouloir dire). Acest proces rațional de inferență are un caracter non demonstrativ; concluzia rezultată nu se impune cu necesitate (nu este unică), ca În cazul operațiunilor logice, ci pare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ca În cazul operațiunilor logice, ci pare a fi cea mai probabilă, din mai multe posibile, În contextul În care se desfășoară procesul deductiv. În strânsă relație cu viziunea conform căreia semnificația enunțului este echivalentă cu ceea ce vrea să spună emițătorul, se află o altă idee dezvoltată de teoria pertinenței (idee preluată de asemenea de la Grice), aceea că actul de comunicare are un caracter intenționat și acest lucru este făcut manifest/cunoscut receptorului de către emițător (este ceea ce autorii teoriei numesc comunicare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
echivalentă cu ceea ce vrea să spună emițătorul, se află o altă idee dezvoltată de teoria pertinenței (idee preluată de asemenea de la Grice), aceea că actul de comunicare are un caracter intenționat și acest lucru este făcut manifest/cunoscut receptorului de către emițător (este ceea ce autorii teoriei numesc comunicare ostensiv-inferențială; Strawson a fost printre primii care a afirmat că, pentru a fi autentică, comunicarea trebuie să fie deschisă/ 197 transparentă <ref id=”112”>Ibid., p. 52 referință </ref>). Sperber și Wilson susțin că
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
atenția acestuia”<ref id=”113”>Ibid., p. 234 referință </ref>. Aceste două elemente constituie temelia pe care s-a construit teoria pertinenței: 1) recuperarea semnificației unui enunț Înseamnă a citi mintea enunțătorului pentru a identifica intenția lui de comunicare; 2) emițătorul furnizează indici prin interpretarea cărora interpretul să-și dea seama că semnul/semnele produse de emițător sunt intenționat adresate lui, interpretului dovadă incontestabilă că, În teoria pertinenței, contextul este așezat la temelia procesului de interpretare. Un enunț este generat de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care s-a construit teoria pertinenței: 1) recuperarea semnificației unui enunț Înseamnă a citi mintea enunțătorului pentru a identifica intenția lui de comunicare; 2) emițătorul furnizează indici prin interpretarea cărora interpretul să-și dea seama că semnul/semnele produse de emițător sunt intenționat adresate lui, interpretului dovadă incontestabilă că, În teoria pertinenței, contextul este așezat la temelia procesului de interpretare. Un enunț este generat de o intenție care este o stare mentală unică și irepetabilă, ce nu poate fi captată decât
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pertinenței, contextul este așezat la temelia procesului de interpretare. Un enunț este generat de o intenție care este o stare mentală unică și irepetabilă, ce nu poate fi captată decât dacă interpretul este martorul indicilor, unici și irepetabili, produși de emițător, adică dacă el, interpretul, receptează enunțul În contextul producerii lui. Interpretul nu purcede la prelucrarea enunțului, decât dacă este sigur că acesta Îi este adresat lui, fapt ce se poate constata doar dacă el, interpretul, se află Într-o relație
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
unui enunț, pornind de la receptarea sa și terminând cu reconstruirea mesajului transmis de către locutor. 4.2.2.4. Pentru a comunica optim, locutorul trebuie să-și semnaleze intenția de comunicare Pentru ca un proces de comunicare să se declanșeze, inițiatorul acestuia, emițătorul/locutorul trebuie să producă, să exteriorizeze două tipuri de informație: 1) informația propriu-zisă prin care locutorul informează interlocutorul despre ceva și 2) informația că transmiterea primului tip de informație către acest anumit destinatar a fost făcută intenționat. În alți termeni
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
informație către acest anumit destinatar a fost făcută intenționat. În alți termeni, locutorul produce, face evidente interlocutorului, două tipuri de intenții: o intenție informativă și o intenție comunicativă. Acest tip de comunicare, privit din perspectiva comunicatorului, este numit comunicare ostensivă. Emițătorul vrea nu numai ca receptorul să intre În posesia informației de bază pe care el, emițătorul, a transmis-o, ci dorește, În același timp, ca receptorul să-și dea seama că această informație i-a fost transmisă În mod intenționat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interlocutorului, două tipuri de intenții: o intenție informativă și o intenție comunicativă. Acest tip de comunicare, privit din perspectiva comunicatorului, este numit comunicare ostensivă. Emițătorul vrea nu numai ca receptorul să intre În posesia informației de bază pe care el, emițătorul, a transmis-o, ci dorește, În același timp, ca receptorul să-și dea seama că această informație i-a fost transmisă În mod intenționat lui - și nu altcuiva. În scopul exteriorizării acestor intenții, emițătorul produce două categorii de stimuli adresați
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
informației de bază pe care el, emițătorul, a transmis-o, ci dorește, În același timp, ca receptorul să-și dea seama că această informație i-a fost transmisă În mod intenționat lui - și nu altcuiva. În scopul exteriorizării acestor intenții, emițătorul produce două categorii de stimuli adresați receptorului: 1) un enunț verbal ce constituie, de regulă, vehiculul principal al informației și 2) un set de semne para și non verbale care Însoțesc stimulul lingvistic. Acești stimuli de natură diferită nu sînt
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
intenție. Ei participă Într-o relație de puternică interdependență la transmiterea ambelor tipuri de informații/intenții. Cu alte cuvinte, un enunț sau un anumit gest, expresie a feței ș.a. pot, in egală măsură, să transmită informația de bază pe care emițătorul o pune la dispoziția receptorului și să atragă atenția acestuia asupra intenției sale de comunicare. 4.2.2.5. Principiile care stau la baza teoriei pertinenței Privit dintr-o perspectivă mai profundă, inițierea unui act de comunicare Înseamnă de fapt
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dintr-o perspectivă mai profundă, inițierea unui act de comunicare Înseamnă de fapt inițierea unui act social, a unui act de interacțiune umană. La originea unui asemenea act se află, În mod necesar, ceva o dorință, o nevoie pe care emițătorul vrea să o satisfacă. Satisfacerea ei se realizează prin interacțiunea cu receptorul. Acesta poate sau nu să reacționeze conform dorinței emițătorului. În consecință, emițătorul trebuie să producă nu orice fel de stimuli, ci stimuli care să-l determine pe receptor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
originea unui asemenea act se află, În mod necesar, ceva o dorință, o nevoie pe care emițătorul vrea să o satisfacă. Satisfacerea ei se realizează prin interacțiunea cu receptorul. Acesta poate sau nu să reacționeze conform dorinței emițătorului. În consecință, emițătorul trebuie să producă nu orice fel de stimuli, ci stimuli care să-l determine pe receptor să reacționeze „pozitiv” (În sensul Îndeplinirii nevoii locutorului) În raport cu ei. Odată ce enunțul (atît semnele verbale cît și cele para și non verbale care le
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
o construiască vânzătorul? El nu poate accesa nici o ipoteză din stocul de ipoteze memorate În urma prelucrării enunțurilor imediat anterioare pentru că acestea nu există. Nici În memoria enciclopedică nu găsește un teritoriu comun care să-i ofere o relație pertinentă Între emițător și gaz. Singura sursă de ipoteze care l-ar putea ajuta este mediul fizic imediat. În consecință, el va căuta, În limita câmpului său perceptiv, cel mai pertinent referent pentru semnul lingvistic gaz. Acesta ar putea fi: o butelie de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dumneavoastră, de forma, culoarea și mărimea unui pepene galben? efortul interpretului este minim deoarece enunțul constituie Însăși completarea, explicitarea formei logice; el nu conține nici un fel de ambiguități lexicale sau gramaticale și trimite direct la referentul avut În vedere de către emițător. În plus, având În vedere prezența efectivă a referentului, enunțul este constituit din semne privilegiate (ca niște etichete lipite pe obiectele desemnate). Ca o concluzie a acestui subcapitol, putem reține două caracteristici esențiale ale etapei de dezambiguizare și identificare a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a referentului, enunțul este constituit din semne privilegiate (ca niște etichete lipite pe obiectele desemnate). Ca o concluzie a acestui subcapitol, putem reține două caracteristici esențiale ale etapei de dezambiguizare și identificare a stării de lucruri la care se referă emițătorul 1) procesul de explicitare nu este un simplu proces de decodare; el implică, În mod necesar, procesele inferențiale; construirea unor ipoteze și procesarea lor, alegerea/selectarea formei propoziționale complete optim pertinente, a explicitării implică efectuarea unor demersuri raționale. Această concluzie
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
telespectatorii care, neaflându-se În centrul deictic, pot doar recepta și interpreta enunțul, nu și interveni - spre deosebire de convorbirea radio din timpul zborului, unde există mai mulți receptori, dar toți, fără nici o restricție, pot deveni emițători. Din această a doua categorie, emițătorul Își alege o subcategorie Țintă unde dorește să ajungă mesajul său. Interviul are loc În același context general În care s-a desfășurat dialogul dintre președinte și profesoară În perioada inundațiilor, analizat În subcap. 3.6. (ipoteza contextuală principală: este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
context general În care s-a desfășurat dialogul dintre președinte și profesoară În perioada inundațiilor, analizat În subcap. 3.6. (ipoteza contextuală principală: este criză economică). Ceea ce Încerc să demonstrez, prin analiza acestui enunț, folosind principiul pertinenței, este faptul că emițătorul urmărește, printr-un singur enunț, atingerea unor obiective multiple (transmiterea unor mesaje diferite), În raport cu diverse categorii de receptori. Teoretic, președintele adresează enunțul său: 1) interlocutorului (cu care se află În situația de comunicare de tip conversație naturală); 2) profesorului, așa cum
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]