1,077 matches
-
țin pasul. este posibil să nu participe la lecții în clasă. certăreț, cinic, sarcastic, rebel. revendicativ, insistent, autocratic. slab interes pentru detalii. bleg, fără grijă și dezorganizat în materiile fără importanță. centrat asupra lui însuși, intolerant, fără tact. capricios. posac. emotiv, închis în sine, rezervat, necomunicativ. uituc, distrat, cu gândurile aiurea, cu privirea rătăcită spre fereastră. hiperactiv fizic sau mintal. Există o serie de alți factori nonintelectuali, de personalitate care influențează creativitatea. Dintre aceștia amintim factorii biologici și cei educaționali și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
dezacordului argumentării; încearcă să înțeleagă punctul de vedere al vorbitorului, chiar dacă opinia proprie este una divergentă; nu încearcă să vorbească în același timp cu vorbitorul; este conștient de propriile prejudecăți și poate să-și modifice opiniile; evită reacțiile premature sau emotive pentru a nu pune în defensivă vorbitorul; nu creează emoții negative și nu pune presiune pe vorbitor prin utilizarea unui ritm alert în timpul interviului; folosește parafrază și rezumă; pune întrebări și cere detalii dacă nu înțelege sensul mesajului; verifică acuratețea
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
ce zâmbesc, persoane ordonate, care critică cu argumente, analitice, binevoitoare și, în general, persoanele care nu se regăsesc în categoria persoanelor cu manifestări neutre și ostile); b) manifestări neutre (persoane: plângăcioase, glumețe, lingușitoare, lăudăroase, ambigui, excesiv de agreabile, victime ale fricii, emotive, rușinoase, care se blochează, care pălăvrăgesc, nehotărâte, veșnic îngrijorate, tip martir, mofturoase, condescendente, indiscrete, copilăroase, lente, neglijente, dezordonate, uituce, visătoare, blazate, supra analitice) c) manifestări ostile (persoane: agresive, negativiste, nesociabile, care se eschivează, care tărăgănează lucrurile, prefăcute, sarcastice, perfide, mincinoase
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
performanțe care decid nivelul calității. Nivelul este stabilit prin intermediul cerințelor care pot fi de natură tehnică, de reglementare sau legislativă. Calitatea rațională și senzorială receptată a produselor determină performanța organizației și din acest motiv este necesar ca cerințele raționale și emotive privind produsul să fie respectate. Auditul bunurilor va avea în vedere modul în care se ating elementele care definesc calitatea pe parcursul ciclului de viață: conceptul de produs, proiectul, realizare / prestare, comercializare, colectarea în vederea reciclării. Un serviciu este rezultatul intangibil a
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
intrarea în polemică atunci când sunt identificate neconformități. Datele obținute ca urmare a interviului se înregistrează ca date brute, primare, sub forma unor transcrieri ale răspunsurilor sau ca înregistrare audio. Realizarea unor înregistrări audio poate ridica unele probleme. Unele persoane devin emotive, se simt timorate și își pierd încrederea. Din acest motiv, luarea de notițe este mult mai eficace. Rezultatul interviului impune transformarea datelor în informații și publicarea sub forma unui raport iar notițele ajută mai mult pentru că implică doar transcrierea nu
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
normal capacitatea de adaptare, îndeplinind un rol stenic în depășirea dificultăților școlare. Gama tulburărilor afective este foarte variată. Dintre acestea amintim doar pe cel mai frecvent întâlnite în rândul elevilor cu dificultăți: nesiguranță, teamă, neîncredere în forțele proprii, deprimare, tensiune emotivă, ostilitate față de copii și adulți. Insuccesele repetate și prelungite favorizează generarea a diverse forme de agresiune care dezvoltă noi reacții inadaptabile sau le considera pe cele existente, inhibând astfel învățarea normală. T. Kulcsar remarcă anxietatea școlară, hiperemotivitatea, ambivalenta afectivă, asemenea
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
vorbește comunică și se comunică”. O face pentru alții, dar și pentru sine. Transmite o informație despre un anumit aspect exterior, dar și despre sine. Componentele actului de comunicare: emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context; Funcțiile actului de comunicare: funcția emotivă, conativă, poetică, referențială, metalingvistică, fatică. TIPURILE DE COMUNICARE: După modalitatea de transmitere a mesajului: * Directăcând partenerii de discuție se află față în față; * Mediatăcând, pentru a comunica, partenerii folosesc diverse alte mijloace de transmitere a mesajului (scrisoarea, telefonul, faxul); * Bilateralăcând
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
fiecare funcție a limbii, trăsături definitorii. Notați apoi tipurile de texte în care se manifestă cu precădere fiecare dintre acestea și scopul comunicării, pe cine/ce se pune accentul. * O, ce-mi place să mă plimb printre flori, vara! (funcția emotivă) ........................................ * -Ar trebui să fii și tu mai vesel! Prea ești posomorât! (funcția persuasivă) ........................................ * Vara este anotimpul preferat al copiilor. (funcția referențială/ denotativă) ...................................... * Cât de frumoasa te-ai gatit, / Naturo, tu! Ca o virgină/ Cu umblet drag, cu chip iubit!/ Aș
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
științific și unul artistic sau ficțional. Majoritatea textelor îndeplinesc mai multe funcții, dar hotărâtor pentru includerea într-un stil sau altul este funcția dominantă. În textul dramatic se întâlnesc cele mai multe funcții ale limbii, care pot coexista sau înlănțui. 4. FUNCȚIA EMOTIVĂ/ PERSONALĂ (axată pe EMIȚĂTOR) *Centrează mesajul pe emițător, trădează starea afectivă, sentimentele, valorile morale, capacitățile cognitive și cultura emițătorului. *Scop: exprimă atitudinea vorbitorului față de conținutul enunțului, a stării interne a emițătorului. *Ea se se exprimă prin: verbe și pronume la
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
monahiei, care deseori prezenta o viziune ideală a lumii, nu omul real, ci ideal după cum ar‑ tistul și‑l imagina. Mai mult, icoana făcea parte din liturgie și era obiect de cult; primau imaginile înaltelor stări morale nu stările pasionale emotive oricât de profunde ar fi fost99. Unul dintre cei mai profunzi cercetători ai icoanei ruse, Alpatov, a afirmat că, idealizarea nu este o tranșare sau sa‑ crificare a adevărului, o orbire în fața adevăratei vieți, dar este un mod de a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Trebuie să te cunoști pe tine însuți și să îți cunoști reacțiile tipice la diferite feluri de conflict. 13. Pe tot parcursul conflictului, rămâi o persoană morală - adică o persoană atentă și dreaptă. Negociatorul - 5 stiluri de comunicare: 1. Stilul emotiv - este caracteristic persoanelor la care dominanța este puternică și sociabilitatea ridicată. Persoanele cu acest stil : -sunt expresive, vorbesc repede, gesticulează mult, folosesc mâinile și mimica feței; -devin patetice, uneori se inhibă, alteori se pripesc; -au comportament dinamic, orientat spre acțiune
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
abandona imediat. De aici conduita dispersată, schimbătoare, ca și activitatea deosebit de zgomotoasă. Beley <footnote Beley apud Bascon apud I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> arată — după R. Bascon -că reacțiile acestui tip de caracteriali sunt intense și accentuate, emotive, cu o eficiență practică totdeauna redusă și că „mai tîrziu aceste tendințe se pot transporta în viața socială sub forma instabilității profesionale", însă nu de puține ori la originea lor îndepărtată se află existența unor conflicte între copil și cadrele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
multă emotivitate. Temperamentul face referire la ansamblul acestor trăsături formale care caracterizează forma manifestărilor noastre. Observații asupra cantității de energie desfășurată de subiect în cadrul unei acțiuni, asupra dinamismului său au fost făcute din cele mai vechi timpuri. Unii sunt rapizi, emotivi, tumultuoși, dinamici, alții sunt mai lenți, își păstrează calmul, nu au izbucniri necontrolate. Toate aceste particularități aparțin atât activităților intelectuale și afectivității, cât și comportament exterior. Trăsăturile și tipurile temperamentale sunt cea mai accesibilă și mai ușor constatabilă latură a
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în cele din urmă, în funcție de profilul psihologic. Ultima particularitate reprezintă faptul că în judo au șanse de succes atât copiii cu un profil psihologic marcat de agresivitate, cât și cei calmi, atât cei impulsivi cât și cei pasivi, atât cei emotivi cât și cei indiferenți, iar modul de abordare a tacticii de luptă reprezintă o oglindă a personalității acestuia pentru antrenor. Toate trăsăturile enumerate, prin practicarea sistematică, rațională și științifică vor fi ameliorate optim după o perioadă mai lungă sau mai
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
situații, iar coloratura ei emoțională poate fi pozitivă (mobilizatoare pentru activitate) sau negativă (blocantă sau diminuantă), în funcție de efectul (anticipat) de satisfacție sau insatisfacție, ca și de particularitățile psihoemotive ale elevului. Tensiunea afectivă se poate declanșa și ca stare de încordare emotivă a întregii clase de elevi (sau numai a unei părți din clasă) la confruntarea cu o situație specială ori în așteptarea ei. După caz, tensiunea afectivă a clasei poate fi pozitivă sau negativă, în funcție de natura sau coloratura emoțională a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
frustranți favorizează formarea unei personalități capricioase, egoiste, instabile, revendicative, care nu respectă normele de conviețuire socială, socotind că trebuie să aibă numai drepturi, nu și îndatoriri; în plus, s-a observat că acești copii sunt incapabili să suporte o tensiune emotivă, sau să găsească satisfacție în acțiunile care implică efort. În prezent, tot mai multe experiențe și studii psihologice ne confirmă faptul că frustrările moderate din timpul copilăriei pregătesc organismul în lupta cu stresorii, sporind gradul toleranței persoanei la frustrare. În
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
socială. Prin opoziția pe care o declanșează față de exigențele conviețuirii într-o colectivitate, această rezistență interioară devine un factor de conflict interindividual. „Când situația afectogenă (conflictuală) persistă\se permanentizează, ca urmare a sensibilizării organismului la situații de acest gen, stările emotive sporesc în intensitate, devenind factori ai anxietății, surmenajului și nevrozelor. Prin epuizarea personalității, prin scăderea tensiunii psihice și oboseala pe care o produc, emoțiile au o influență deprimantă\ patogenă asupra psihicului. Este firesc ca, în aceste condiții, când emoția este
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
determinând o mare parte a populației să evite sau să amâne tratarea afecțiunile parodontale. Mijloacele mass-media oferă uneori o imagine exagerat amenințătoare a medicului stomatolog și a activităților sale, ceea ce explică cum un pacient echilibrat psihic, stăpân pe reacțiile lui emotive, poate deveni anxios, neliniștit, suspicios sau agitat, definind condiții de lucru improprii îngrijirilor stomatologice de calitate, de durată sau de mare finețe. Durerea este definită ca o „experiență senzorială și emoțională dezagreabilă” în urma unor injurii tisulare veritabile sau potențiale . Sensibilitatea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
pentru o premedicație eficientă dar și existența unor categorii atât de diferite de pacienți care se prezintă pentru îngrijiri stomatologice, motivează de ce până în prezent nu s-a descoperit “drogul ideal” care să răspundă tuturor cerințelor. ANXIETATEA poate declanșa la bolnavii emotivi, labili, unele urgențe cardio-vasculare cum ar fi : criza de hipertensiune arterială, angina pectorală progresivă instabilă, infarctul miocardic, edemul pulmonar acut etc. În acest context sedarea psihică reprezintă un obiectiv major al premedicației pentru pacientul “ aparent sănătos” și în special pentru
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
excitant slab cortical și deși accelerează bătăile inimii o protejează totuși de tulburările de ritm. Pentru pacienții cu un teren patologic diagnosticat , care se adresează pentru îngrijiri dentare, schemele de premedicație sunt “țintite” , recomandate de medicul curant generalist : Pacienții fricoși , emotivi, angoasați la care se suspicionează instalarea unei sincope vaso-vagale necesită administrarea de Atropină 0,5 mg intramuscular cu 10 minute înainte de începerea tratamentului stomatologic sau chirurgical. Bolnavii cu patologie cardiacă, în special cei cu risc de aritmii ventriculare, digitalizați, primesc
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
ale orașului natal apar analizate cu minuția și acuratețea unui restaurator. Obsesia exactității, cea care îi dă satisfacții depline, este totuși depășită de vibrația lirică, de insolitul compunerii, de observația transfigurată prin poezia scrierii, de lumina calmă ce se implică emotiv, necăutat, în redarea subiectului. Fiecare din tablourile sale deține admirabile particularități de notație, soluții plastice neașteptate. El combină intuitiv perspectiva frontală cu cea „în zbor de pasăre”, schimbând unghiurile de vedere, reușind totuși să închege o imagine unitară ca stil
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de a anticipa evenimentele și de a evalua consecințele acestora, iar cine se comportă astfel se și adaptează ușor situațiilor. Al. Roșca și B. Zorgo spuneau că "însăși inteligența acționează după modul în care o mobilizează și o orientează factorii emotivi ai personalității." Astfel inteligența este considerată ca o adaptare rapidă și eficace la cerințele mediului în transformare și ale condițiilor socioeconomice. Intre inteligență și adaptare există o interrelație quasi directă, lucru rezultat din definițiile inteligenței: "capacitatea de adaptare la situații
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
conflicte interpersonale, trăite intens în plan intern, poate duce la instalarea unor condiții afective nefavorabile adaptării școlare. Tulburările afective sunt variate iar cele mai frecvente, întâlnite în rândul elevilor cu dificultăți sunt: nesiguranța, teama, neîncrederea în forțele proprii, deprimare, tensiune emotivă, ostilitate față de copii și adulți. Gândirea acestor elevi este superficială iar atenția hipotenace, capacitatea de concentrare este slabă, mai ales în activități lungi care presupun efort voluntar. Ei nu suportă explicații lungi, obosesc repede, motiv pentru care nu se pot
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
fiind medie; reproduce cunoștințele cu dificultate; - imaginația: manifestată în joc și în activitățile artistice; - gândirea: slab dezvoltată; capacitate redusă de utilizare a operațiilor gândirii; - limbajul: vocabular sărac; predomină limbajul dialogat; - trăsături de personalitate: - temperamental: impulsiv, instabil, agresiv; - emotivitate: nu este emotiv;dispoziții afective: vesel, uneori trist, trece repede de la o stare la alta; - însușiri aptitudinale: rezolvă cu erori și consumă mult timp, investind multă energie. c) Cauze pedagogice:supraîncărcarea numărului de elevi din clasă duce la afectarea comunicării optime învățător - elev
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
în timp și spațiu - slabă; - atenția: manifestată doar când motivația este puternică; memoria: memorează greoi, însă cunoștințele sunt păstrate pe lungă durată; - imaginația: manifestată în activitățile artistice;gândirea: utilizează cu ușurință operațiile gândirii; - limbajul: predomină monologul; - trăsături de personalitate: - temperamentul: emotiv, foarte expresiv, ușor "de citit"; - emotivitate: nu este emotiv; - însușiri aptitudinale: rezolvă bine, însă consumă mult timp și energie;trăsături de caracter: atitudini pozitive dar și negative uneori față de muncă, atitudini negative față de alții, de când absentează mama. c) Cauze pedagogice
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]