1,638 matches
-
organismul în sine - timpul sistemului corodat este prea scurt pentru ca organismul să evolueze - ci la nivelul superior, al biocenozei, care devine tot mai complexă, dezvoltată calitativ și cantitativ, până ce, la nivelul substratului, negentropia - chimică și geometrică - a unei instalații devine entropia unor diformități ruginite, compensată însă prin negentropia vieții ce o îmbracă. Ca fenomen apărut într’o instalație/sistem tehnologic, dar de sorginte biologică, foulingul biologic este unul de frontieră și poate fi abordat, la prima vedere, din ambele direcții. Aparența
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
-ului. Implicare directă numai în intervalul chimic... biologic, așa cum s’a văzut supra. Indirectă, printr’o componentă/conotație energetică a sa, imixtiunea rH-ului lărgește zona „luminată“ până la nivelul fizic; prin conotația entropică - a se reține un relativ paralelism între entropie și potențialul redox -, implicarea rH-ului lărgește zona tot până la fizic, ca și prin conotația informațională (via biocâmp [de exemplu, 77]) dar care extinde acea zonă și spre manifestările proprii suprabiologicului. În această Lume, gradul de manifestare a foulingului - în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pe stânci, sol, scoarța copacilor și, chiar dacă mai rar, în apă [83]. Echilibrul algă-ciupercă, care constituie condiția existenței lichenului și a indiferenței lui la natura substratului este însă aparent. în realitate, acest prototip al biocenozei emite în mediu surplusul de entropie generată de viețuire, sub forma chimică a așa-numiților acizi lichenici (precum acizii cetraric și orseic [83], cel puțin 80 la număr [84]; căci întreținerea unei negentropii înseamnă, pe lângă introducerea în sistem a energiei libere (de la sursa primară), includerea (materializarea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
generată de viețuire, sub forma chimică a așa-numiților acizi lichenici (precum acizii cetraric și orseic [83], cel puțin 80 la număr [84]; căci întreținerea unei negentropii înseamnă, pe lângă introducerea în sistem a energiei libere (de la sursa primară), includerea (materializarea) entropiei rezultate din viețuire în ceva ce este eliminat). Echilibrarea entropică a acestora cu mediul se traduce în oxidarea și dezagregarea (entropizarea suportului). Dezagregarea rocii, coroborată cu biomassa lichenică descompusă, formează un strat de sol la locul atacului [83], care va
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ai turnurilor de răcire. Iar un al doilea aspect rezidă în extrapolarea acestui comportament la nivelul biocenozei propriu-zise, cum este aceea a foulingului biologic care, chiar dacă ar avea drept producător primar un organism fotoautotrof, iar nu unul chemoautotrof, tot produce entropie pe care o emite către substrat, degradându-l. Concretizând, cei mai comuni licheni pe substraturi din beton ori azbociment sunt Xanthoria parietina [83]. Caracterul de biocenoză internă a lichenilor îi face să poată constitui un fouling biologic în sine, nu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de comunicare, activ - obligatoriu - în apă. Era vorba și de un salt calitativ, de la care trebuia reluată o evoluție - evident într’un plan superior - și din acest punct de vedere. Ca urmare, singura acțiune asupra mediului rămânea doar consecința eliminării entropiei în exces ceea ce, pentru mediu, din punct de vedere chimic, este sinonim cu oxidarea. Ca o acțiune „involuntară“, eliminarea entropiei n’a produs organe speciale, precum rădăcina ci, cel mult, așa-numiții rizoizi care mult timp (evolutiv) au îndeplinit doar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
într’un plan superior - și din acest punct de vedere. Ca urmare, singura acțiune asupra mediului rămânea doar consecința eliminării entropiei în exces ceea ce, pentru mediu, din punct de vedere chimic, este sinonim cu oxidarea. Ca o acțiune „involuntară“, eliminarea entropiei n’a produs organe speciale, precum rădăcina ci, cel mult, așa-numiții rizoizi care mult timp (evolutiv) au îndeplinit doar rolul de fixare pe suportul mecanic. Situația este comună atât lichenilor cât și mușchilor, cu deosebirea de nuanță că, dacă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
biocenoză în sine, internă, mușchii - doar autotrofi - încep să „simtă“ mediul și să inițieze modularea lui redox, dar nivelul lor evolutiv nu le permite decât o intensitate mică a procesului, desigur reductiv, mascat însă de efectul oxidativ al eliminării de entropie. Acțiunea modulatoare redox - în sens reductiv - devine tot mai intensă cu evoluția [102], astfel încât ferigile, care câștigaseră între timp un sol - implicit soluția solului - redescoperă comunicarea chimică - alelopatia -, motiv pentru care emit - și întru a materializa alelopatia - nu atât rădăcini
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
dintre ele este deplasat, creând un excedent, fie spre asimilație, fie spre dezasimilație. Existența celor două procese complementare, în loc de unul singur, are un rol care, lăsând deoparte considerațiile filosofice (legate de grăbirea procesului de eutrofizare - în cazul particular -, ori mărirea entropiei ecosistemului planetar - în sensul general -, în respectul direcției evolutive a Universului [88]), permite utilizarea pentru un timp indefinit (cel puțin în „intenție“) a substratului. Procesele autotrofe singure s’ar opri rapid prin epuizarea substratului (CO2) și prin feed back-ul indus
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în varietatea organismelor care susțin cele trei funcții, structurarea acestora în cadrul funcției, variabilitatea surselor de energie, precum și relațiile dintre organisme. Complexitatea unei biocenoze are ca sorginte și biotopul - prin caracteristici nu numai chimice, dar și de o natură care frizează entropia - în care ea există; astfel, foulingul biologic exterior - natural - este caracterizat de existența unei biocenoze complexe, cuprinzând inclusiv organisme pluricelulare, pe când folingul biologic interior - de regulă antropogen - este materializat într’o biocenoză simplă, în care rareori există și organisme pluricelulare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
un heterotrof de presupus, datorită vechimii filogenetice a lichenului, ca aflate într’un echilibru (quasi)perfect. Totuși, lichenii sunt recunoscuți ca pionieri care transformă substratul stâncos în sol, o stare entropizată a acestuia, prin cedarea către acesta a excesului de entropie. Aceste aserțiuni sunt de fapt caracteristice tuturor proceselor oscilante între două stări. În acest context, o reacție oscilantă Belousov-Zhabotinskii, folosită anterior [117] ca model fizic al biocenozei, a demonstrat existența unui transfer energetic, având drept consecință modificarea stării redox a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
optimă pentru un proces dat rHt - valoarea rH caracteristică unui țesut ribozom - organit citoplasmatic, sediul sintezei proteinelor, inclusiv a enzimelor rizoid - structură filamentoasă primitivă care ține loc de rădăcină la plante inferioare (alge pluricelulare, mușchi, ferigi) și la licheni S - entropia saprofit - organism, în special bacterie sau ciupercă, care se hrănește cu substanța organică provenită din descompunerea organismelor moarte sesil - legat direct de substrat, sedentar, fixat sifonoplast - plasmodiu ramificat sistematică - clasificare a organismelor în categorii ierarhic integratoare; exemplu: un grup de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
noi, alături de alte științe mai mult sau mai puțin exacte, au făcut ele ce-au făcut prin lume și s-au reîntors peste ani spre a contribui la formarea altor spirite. Circuitul energiei în natură, a informației în societate, oareșce entropie. Alături de profesorii de la Cultură Generală și de la Arte, absolvenții promoțiilor respective fuseseră marcați de un alt punct G - dl. Profesor Pavel Giligor („Gyl”,”Gilică”), cel care a știut întotdeauna să ne deschidă ochii spre înțelegerea corectă a realității, a construcției
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
a concentrației fazei disperse în volumul întregului sistem coloidal, dacă forțele externe, cum ar fi cea gravitațională pot fi neglijate. Sub aspect fundamental, distribuția uniformă a materiei în condiții de echilibru, este dictată de al doilea principiu al termodinamicii, deoarece entropia este maximă când moleculele sunt dispuse „haotic” în întreg spațiul disponibil. Din punct de vedere microscopic procesului de difuzie îi corespunde așa numita mișcare browniană. Cauza difuziei ca și mișcării browniwene este agitația termică dezordonată a moleculelor mediului de dispersie
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
creșterea moleculei primare.(Co)polimerii reticulați care sunt puși în contact cu solvenți, adsorb o mare cantitate de lichid. Umflarea are loc în aceleași condiții în care are loc amestecarea polimerilor liniari cu solvenții. Tendința aceasta de amestecare, exprimată ca entropie de diluție, poate să crească (χ1 > 0) sau să scadă (χ1 < 0) prin creșterea diluției. La o rețea umflată, prin adsorbție de solvent, catenele dintre joncțiunile rețelei trec în configurații alungite, permițând dezvoltarea unei forțe asemănătoare cu cea elastic retractivă
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
analogie cu deformarea cauciucoasă, procesul deformării în timpul umflării în solvent, considerat separat de procesul de amestecare cu solvent, are loc fără o schimbare apreciabilă a energiei interne a structurii rețelei. Deci ∆Fel poate fi egalat cuT∆Sel, unde ∆Sel reprezintă entropia asociată schimbării configurației rețelei dată de relația: (22) Dacă notăm cu αs factorul liniar de deformare, atunci considerând izotropia rețelei, αx â αy â αz â αS ecuația (22) devine: (23) unde νe este numărul efectiv de lanțuri din rețea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
parametrului de interacțiune polimer solvent χ1 este preferabilă, deoarece astfel se elimină calibrările menționate anterior la deducerea acestor parametri folosind metodele termodinamice. Pentru o evaluare cât mai corectă a masei moleculare între reticulări Flory și Rehner /47,48/ au dedus entropia de amestecare a unui solvent cu un polimer reticulat .Cunoscând valoarea parametrului Huggins χ și determinând experimental valoarea fracției molare a polimerului la echilibru, pΦ , se poate calcula mărimea Mc care caracterizează densitatea de reticulare a polimerului. Dacă f â
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
ale globalizării în funcție de procesul opus al localizării și furnizează totodată un plus de calitate comparației contrastante dintre cele două procese: ca intensitate, globalizarea presupune integrare, interconectare, interdependență, deschidere, coeziune sistemică, multilateralitate într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea, independență, autarhie, închidere, entropie sistemică și unilateralitate într-o dinamică centrifugă; ca amplitudine, globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție naționalism/regionalism, distensie spațială, separatism, eterogenitate. Relația de asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
trei molecule care se deplasează independent; după ce are loc procesul de coordinare, moleculele sunt obligate să se miște împreună. Mișcarea de translație a trei molecule este înlocuită de mișcarea de translație a unei singure molecule. Prin reacție s-a pierdut entropia libertății de translație a doi liganzi. În a doua reacție, inițial există două molecule care se deplasează independent, iar după reacție formează un complex, moleculele fiind obligate să se miște împreună. Mișcarea de translație a două molecule este înlocuită de
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
două molecule care se deplasează independent, iar după reacție formează un complex, moleculele fiind obligate să se miște împreună. Mișcarea de translație a două molecule este înlocuită de mișcarea de translație a unei singure molecule. Prin reacție s-a pierdut entropia libertății de translație a numai unui singur ligand. Aceasta este, totuși, o explicație simplistă, întrucât nu se ține cont și de celelalte mișcări pe care le execută moleculele. Conform studiilor lui Ciugaev, stabilitatea combinațiilor complexe chelate depinde de numărul atomilor
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
astfel “învins” de atractor, fapt ce determină formarea unei ordini ascunse. Cei patru atractori se manifestă la fiecare nivel al realității, smulgând Universul din haos. Totodată, teoria haosului aduce sfârșitul vechiului principiu al doilea al termodinamicii, acea fatală lege a entropiei care stipula că toată ordinea din Univers va sfârși în dezordine și haos. Atractorii demonstrează că negentropia (entropia negativăă ce creează ordine din haos trebuie să existe în Univers. De fapt, se pare chiar că negentropia este regula și nu
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
nivel al realității, smulgând Universul din haos. Totodată, teoria haosului aduce sfârșitul vechiului principiu al doilea al termodinamicii, acea fatală lege a entropiei care stipula că toată ordinea din Univers va sfârși în dezordine și haos. Atractorii demonstrează că negentropia (entropia negativăă ce creează ordine din haos trebuie să existe în Univers. De fapt, se pare chiar că negentropia este regula și nu excepția de la regulă, așa cum considera fizica noastră până de curând. De asemeni, atractorii determină reevaluarea determinismului cauză-efect, respectiv
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
observa o inversare a direcției undelor în spațiu care „intră” și care „ies” din particulă. Sensul pozitiv, ales convențional, ar fi acela dinspre particulă spre universul exterior. Inversarea sensului undelor ar duce deci la o inversare a timpului sau a entropiei, convertind totodată particula în antiparticulă. Antiparticula ar fi, de fapt, imaginea în oglindă a particulei noastre, având evident și sarcina opusă acesteia. Dacă o particulă s-ar ciocni cu o antiparticulă, cele două unde staționare ar dispărea, apărând în schimb
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
sale. Și dacă natura se transfigurează în noi (ca libertate), ea se transfigurează totuși ca natură. De aceea, secvența „de depășit-de atins“, prin care se manifestă libertatea și prevalența ei asupra limitei interioare, nu reprezintă decât expresia mersului naturii între entropie și plenitudinea divină. În acest cadru de referință lărgit, destinul nu mai apare ca pură faptă a libertății, ci ca figură coerentă a „puterii de viață“ care transformă viețile umane în simplu prilej. Dacă natura sau spiritul infinit nu cunosc
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Rămâne o întrebare fără răspuns cum, în condițiile extremei ei fragilități, libertatea nu dispare cu desăvârșire sau cum, în condițiile în care puterea pervertită și neconsimțirea la călăuzire sunt predominante în economia istoriei, răul nu învinge definitiv dând naștere absolutei entropii a nelibertății. Problema puterii pusă în termenii unui scenariu al puterii articulat pe o dublă consimțire dă naștere și unui alt tip de aporie. Dacă cel puternic, călăuzitor și liber, a fost la rândul său supus, călăuzit și eliberat înseamnă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]