2,401 matches
-
complex, în care se afirmă capacități operaționale de nivel superior. În această categorie pot fi incluse și experimentele cu caracter de cercetare. Etapele desfășurării acestor experimente sunt mai complexe și mai numeroase. Dintre acestea, amintim : crearea unei motivații, formularea problemei,enunțarea ipotezelor, elaborarea unor sisteme experimentale (pe baza aparaturii existente), desfășurarea experimentului,organizarea observațiilor,discutarea procedurilor utilizate, asimilarea unor noțiuni noi, prelucrarea datelor, formularea concluziilor,verificarea rezultatelor, aplicarea în practică. Exemplu : Compararea reactivității fierului și cuprului, extinzând apoi si al alte
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
putea să nu meargă bine». Dar trebuie să ne luăm măsurile de precauție și, când discutăm măsurile de precauție, trebuie să fim realiști", a declarat ministrul Finanțelor. Care are putea fi semnificația / mesajul principal al acestui enunț rupt de contextul enunțării sale? Să presupunem că este următorul: Guvernul nu va mai minți, va spune adevărul despre situația reală a Țării și a Europei. De unde rezultă această semnificație? Din text și din contextul lingvistic. Problema este că, pentru presa care a apărut
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
S-ar putea spune că presupusul este prezentat ca aparținând lui <noi>, În timp ce ceea ce este asertat este revendicat de către <eu>, iar subînȚelesul este lăsat la latitudinea lui <tu>. Sau, (...), că ceea ce este asertat se prezintă ca simultan cu actul de enunțare, ca apărând pentru prima dată, În universal discursului, la momentul producerii acestui act. SubînȚelesul, dimpotrivă, apare ca posterior actului de enunțare, adăugat ca urmare a interpretării enunțului de către receptor; În ce privește informația presupusă, chiar dacă, (...), nu a fost niciodată introdusă Înainte de producerea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
subînȚelesul este lăsat la latitudinea lui <tu>. Sau, (...), că ceea ce este asertat se prezintă ca simultan cu actul de enunțare, ca apărând pentru prima dată, În universal discursului, la momentul producerii acestui act. SubînȚelesul, dimpotrivă, apare ca posterior actului de enunțare, adăugat ca urmare a interpretării enunțului de către receptor; În ce privește informația presupusă, chiar dacă, (...), nu a fost niciodată introdusă Înainte de producerea actului de enunțare (...), ea Încearcă Întotdeauna să se situeze Într-un trecut cunoscut...” <ref id = "25" > Idem </ref>.. În cadrul unei scheme
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pentru prima dată, În universal discursului, la momentul producerii acestui act. SubînȚelesul, dimpotrivă, apare ca posterior actului de enunțare, adăugat ca urmare a interpretării enunțului de către receptor; În ce privește informația presupusă, chiar dacă, (...), nu a fost niciodată introdusă Înainte de producerea actului de enunțare (...), ea Încearcă Întotdeauna să se situeze Într-un trecut cunoscut...” <ref id = "25" > Idem </ref>.. În cadrul unei scheme de interpretare a unui enunț, care are două componente, lingvistică și retorică, semnificația presupoziției este considerată ca aparținând celei dintâi, ea fiind
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de joc de limbaj, cum ar fi darea ordinelor În situația detonării unor materiale explozibile, situație În care responsabilul activității poate adresa participanților Îndemnul/ordinul de a se Îndepărta mai mult (decât au făcut-o deja) de locul exploziei prin enunțarea frazei Hai să trecem mai departe. (dincolo de acest parapet) Pe linia aceluiași raționament, cuvântul trecem din exemplele (2), (3) și (4) generează alte semnificații decât cea din (1) pentru că el este utilizat În contexte lingvistice diferite și În activități diferite
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Faptul că schimbul verbal de mai sus este parte a procesului de decolare, care acum este În desfășurare, face imposibilă orice altă interpretare a semnelor lingvistice În discuție. Atât compatibilitatea fiecărui semn verbal cu schemele logice activate, cât și succesiunea enunțării lor le conferă relevanță maximă. Să presupunem că 326 produce următorul enunț Alo! Startul? Sunt 326, AP cuplat, 100%, far, flaps, frână, aprobați decolarea. Din punct de vedere semantic cele două enunțuri sunt echivalente. Cu toate astea, receptorul, Startul, are
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interpretării. Așa cum, pentru a interpreta un cuvânt, acesta trebuie situat și analizat În ansamblul propoziției din care face parte, tot așa, pentru a interpreta un enunț (o propoziție rostită cu scopul de a comunica) el trebuie inserat, considerat În situația enunțării sale, adică, În termenii lui Malinowski, În contextul situației În care a fost enunțat. Acest lucru este obligatoriu deoarece limbajul, ca și la Wittgenstein și la Ogden și Richards, este considerat doar un instrument, imperfect, cu ajutorul căruia oamenii interacționează În cadrul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
O propoziție, rostită În viața reală, nu este niciodată ruptă de situația În care a fost enunțată. Doarece fiecare propoziție rostită de o ființă umană are scopul și funcția de a exprima un anumit gând sau sentiment existent la momentul enunțării și În acea situație, și care este necesar, dintr-un motiv sau altul, să fie adus la cunoștința unei/unor alte persoane - fie pentru a servi unei acțiuni comune, fie, pur și simplu, pentru a stabili/confirma relații de comuniune
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
evenimente reale, În contextul situației, care a generat-o. În mod evident, ea are, indiferent de orice context, o anumită semnificație literală care, Însă, nu are nici o valoare operațională. Ea nu comunică nimic despre ce anume a urmărit locutorul prin enunțarea acestei secvențe lingvistice. Se pot imagina o multitudine de situații În care propoziția poate fi rostită: un copil a fost deranjat, În joacă, de un prieten și rostește propoziția În timp ce aleargă după acesta să se răzbune; un individ rostește propoziția
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
is to do something (a spune ceva Înseamnă a face ceva)” <ref id=65”> Austin 1975, p. 12 referință </ref> . Pentru a face un lucru o propoziție (sentence) trebuie enunțată; propoziția enunțată nu mai este propoziție, ci un enunț (utterance). Enunțarea este o acțiune prin care se comit trei tipuri de acte: locuționar (actul de a enunța o propoziție cu un anumit sens și cu un anumit referent), ilocuționar (efectuarea unei afirmații, promisiuni, oferte etc. prin propoziția rostită) și perlocuționar (producerea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
acte: locuționar (actul de a enunța o propoziție cu un anumit sens și cu un anumit referent), ilocuționar (efectuarea unei afirmații, promisiuni, oferte etc. prin propoziția rostită) și perlocuționar (producerea unor efecte asupra gândurilor, sentimentelor, intențiilor sau acțiunilor interlocutorului prin enunțarea acelei propoziții, efecte care depind de circumstanțele enunțării) <ref id=”67”> Levinson 1983, p. 236 referință </ref>. Referitor la actul de limbaj, Austin afirmă că ceea ce trebuie elucidat este actul total de limbaj În integralitatea situației de vorbire; „ ... nu putem
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cu un anumit sens și cu un anumit referent), ilocuționar (efectuarea unei afirmații, promisiuni, oferte etc. prin propoziția rostită) și perlocuționar (producerea unor efecte asupra gândurilor, sentimentelor, intențiilor sau acțiunilor interlocutorului prin enunțarea acelei propoziții, efecte care depind de circumstanțele enunțării) <ref id=”67”> Levinson 1983, p. 236 referință </ref>. Referitor la actul de limbaj, Austin afirmă că ceea ce trebuie elucidat este actul total de limbaj În integralitatea situației de vorbire; „ ... nu putem să ne concentrăm doar asupra propoziției implicate, ..., așa cum
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ref id=”69”> Moeschler și Reboul 1999, p. 54 referință </ref>), este evidentă imposibilitatea identificării tuturor tipurilor de forțe ilocuționare și construirea unui sistem Închis, independent de context. Deoarece forța ilocuționară este marcată nu doar lingvistic, ci și prin actul enunțării, specific fiecărui locutor - prin semnele paraverbale ce Însoțesc orice act de enunțare, rezultă că identificarea ei nu se poate realiza decât În contextul producerii actului de limbaj. Dacă În cazul forței ilocuționare am putea admite că informația contextuală joacă un
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
evidentă imposibilitatea identificării tuturor tipurilor de forțe ilocuționare și construirea unui sistem Închis, independent de context. Deoarece forța ilocuționară este marcată nu doar lingvistic, ci și prin actul enunțării, specific fiecărui locutor - prin semnele paraverbale ce Însoțesc orice act de enunțare, rezultă că identificarea ei nu se poate realiza decât În contextul producerii actului de limbaj. Dacă În cazul forței ilocuționare am putea admite că informația contextuală joacă un rol secundar (dependent de contextul specific producerii fiecărui act de limbaj), În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de limbaj), În cazul componentei perlocuționare, contextul devine un element absolut necesar reconstruirii semnificației enunțului. Efectele pe care o propoziție le produce asupra interlocutorului nu pot fi cunoscute anterior producerii actului de limbaj. Ele depind de conținutul propozițional, de circumstanțele enunțării și de natura (În sensul cel mai larg posibil) interlocutorului. Austin merge dincolo de simpla menționare a termenului circumstanțe și Încearcă să identifice elementele care se constituie În circumstanțe. El leagă noțiunea de cea de enunț performativ, enunț prin producerea căruia
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a termenului circumstanțe și Încearcă să identifice elementele care se constituie În circumstanțe. El leagă noțiunea de cea de enunț performativ, enunț prin producerea căruia se realizează o acțiune. Pentru ca această acțiune să fie realizată efectiv, trebuie ca „circumstanțele acestei enunțări să fie potrivite” <ref id=”70”>Ibidem, p. 45 referință </ref>. De unde concluzia că un asemenea act de limbaj poate eșua sau nu În funcție de prezența sau absența acestor circumstanțe . Austin Întocmește o listă a condițiilor/circumstanțelor În care un act
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de context predictibil. Acest punct de vedere este Întărit de regula nr.1 referitoare la condițiile În care un enunț performativ este reușit: ” Trebuie să existe o procedură acceptată printr-o convenție, cu un efect convențional, procedură care să includă enunțarea anumitor cuvinte, de către anumite persoane, În anumite circumstanțe” <ref id=”73”>Ibid., p. 26 referință </ref> - traducerea mea. Acest sentiment de convenționalizare a contextului este accentuat de includerea, În sfera contextului, a gândurilor, sentimentelor și intențiilor locutorului. Pentru ca enunțul performativ
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
presupune activitatea Întregului organism și a tuturor aspectelor vieții psihice, organizată În atitudinea de limbaj, al cărei efect exterior este expresia” (sublinierea aparține autoarei) <ref id=”82”>Ibid., p. 94 referință </ref>. Așadar, Înaintea textului, a mesajului, care devine, prin enunțare, o entitate publică, obiectivă, oarecum egal-interpretabilă, mai există ceva, un complex de stări (motivaționale, afective, intenționale) și mecanisme psihice care l-au generat. Dacă receptorul dorește să afle semnificația propoziției enunțate, el poate face acest lucru independent de orice context
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care se produce enunțul. Cu cât acesta este mai redus, cu atât mai explicită trebuie să fie comunicarea și invers. Stilul formal are următoarele avantaje: reduce posibilitatea interpretării greșite a enunțurilor (În special În limbajul scris unde contextul de codare/enunțare este diferit de cel de decodare/interpretare); validitatea enunțurilor formale se extinde asupra unor contexte mai largi (mai mulți interpreți, perioade mai mari de timp, circumstanțe mai diverse etc.). Dintre dezavantajele comunicării formale pot fi menționate: caracterul static sau rigid
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nu unui singur interlocutor, ci unui grup de oameni, nivelul de formalitate a discursului va fi direct proporțional cu numărul acestora, deoarece scade dimensiunea contextului pe care emițătorul și receptorii Îl Împărtășesc. În ce privește cadrul spațial, dacă există diferențe Între contextul enunțării și cel al interpretării (cazul conversațiilor telefonice, al convorbirilor radio, al comunicării prin intermediul internetului ș.a.), nivelul de contextualizare se reduce corespunzător. Același lucru se Întâmplă dacă, Între momentul emiterii și cel al receptării, există un interval mai mare de timp
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
J. La Pragmatique apres Grice: contexte et pertinence, www.unige.ch/senses/linge/moeschler/publication pdf/gric .pdf, p. 7 referință </ref>. În multe dintre lucrările anterioare teoriei pertinenței, așa cum am arătat deja, contextul era perceput ca un element invariabil, anterior enunțării, compus În principal din locul (mediul fizic), timpul și actanții implicați În actul de comunicare. El servea În special sarcinii de stabilire a referenților și Își Încheia rolul odată cu identificarea acestora. Această viziune era În strânsă dependență de modul În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
derularea previzibilă a actului didactic, învățătorul va combină mereu altfel ceea ce pedagogia și psihologia modernă numesc evenimentele instruirii, a căror ordonare succesiva să asigure atât învățarea propriu-zisă cât și posibilitățile de transfer a celor învățate: captarea și păstrarea atenției elevilor; enunțarea obiectivelor urmărite; reactualizarea elementelor învățate anterior; prezentarea materialului-stimul (materialul nou); dirijarea învățării; obținerea performanței; asigurarea conexiunii inverse; evaluarea performanței; intensificarea procesului de retenție și transfer.<footnote R. Gagne, "Principii de design al instruirii", E.D.P., București, 1977. footnote> asigurare^a conexiunii
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
protecție a mediului și de utilizare cât mai judicioasă a resurselor materiale și energiei, probleme ce au devenit din ce în ce mai acute în ultimii ani. 1.2. Concepte de bază în automatizarea și robotizarea proceselor tehnologice și evoluția lor istorică În scopul enunțării unor definiții adecvate pentru conceptele de bază care acționează în domeniul automatizării și robotizării proceselor tehnologice, precum și pentru a se asigura o corectă înțelegere a acestora, este oportună prezentarea respectivelor concepte în legătură cu evoluția lor istorică. Pentru aceasta, vom porni de la
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
constituie în criterii de apreciere, dintre care putem menționa următorii: 7.4. Principii de alegere a roboților industriali În toate activitățile de proiectare a sistemelor de fabricație robotizate, alegerea robotului, respectiv structurarea acestuia este esențială. De aceea se consideră adecvată enunțarea câtorva principii cu caracter de recomandări privind alegerea roboților industriali, după cum urmează: Atunci când posturile de lucru, respectiv mașinile-unelte, sunt dispuse în zona de lucru a robotului, astfel încât raza maximă de acțiune a robotului să permită deservirea acestora, se pot folosi
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]