KorAP: Find »[drukola/base=epilepsie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...164 >

4,077 matches

Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477

devin mai mult sau mai puțin agresive. Rolul modelator Îl are amigdala, În acest fel se ajunge la alterarea comportamentului Într-un mod specific prin mal funcționarea sistemului limbic În epilepsie (sindromul de hiperconexiune limbică). Declanșarea timpurie sau tardivă a epilepsiei, precum și gradul de atingere lezională constituie de asemenea factori implicați În exprimarea agresivității. Datele neurochirurgicale de amigdalectomie arată implicarea acesteia În agresivitate prin scăderea definitivă a comportamentelor agresive În urma termocoagulării. De asemenea, talamotomia reduce comportamentele agresive. Deci, amigdala, hipocampul și

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
și hipotalamusul sunt implicate În medierea agresivității la om, astfel Încât descărcările din criză traversând aceste structuri și interferând cu funcția lor pot duce la comportamente agresive. Comportamentele agresive sunt legate de momentul crizei, fiind descrise aspecte ictale și interictale. Deoarece epilepsia temporală poate avea mecanisme de producere a crizelor cu interesarea hipocampului, amigdalei și hipotalamusului, s-a presupus a avea un rol primordial În generarea agresivității. Asocierea altor factori precum numărul mic de cazuri de agresivitate ictală, vechimea epilepsie cu afectare

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
interictale. Deoarece epilepsia temporală poate avea mecanisme de producere a crizelor cu interesarea hipocampului, amigdalei și hipotalamusului, s-a presupus a avea un rol primordial În generarea agresivității. Asocierea altor factori precum numărul mic de cazuri de agresivitate ictală, vechimea epilepsie cu afectare lezională a unor structuri și Întinderea În profunzime, studii la familii cu descendenți violenți care au arătat modificări EEG, semne neurologice, reduc din importanța epilepsiei temporale ca prim factor generator de agresivitate. Emisfera dreaptă prezintă mecanisme specifice pentru

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
agresivității. Asocierea altor factori precum numărul mic de cazuri de agresivitate ictală, vechimea epilepsie cu afectare lezională a unor structuri și Întinderea În profunzime, studii la familii cu descendenți violenți care au arătat modificări EEG, semne neurologice, reduc din importanța epilepsiei temporale ca prim factor generator de agresivitate. Emisfera dreaptă prezintă mecanisme specifice pentru medierea comportamentului irațional. Există un sistem dorsal critic de atenție, supraveghere și un sistem ventral specializat În identificarea stimulilor, Învățare, răspunsuri emoționale. Cel mai adesea, sistemul ventral

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
generator de agresivitate. Emisfera dreaptă prezintă mecanisme specifice pentru medierea comportamentului irațional. Există un sistem dorsal critic de atenție, supraveghere și un sistem ventral specializat În identificarea stimulilor, Învățare, răspunsuri emoționale. Cel mai adesea, sistemul ventral prezintă o disfuncționalitate În epilepsia de lob temporal. Sistemul dorsal cuprinzând lobul parietal inferior, girus cinguli, cortexul prefrontal dorsal poate duce la manifestări emoționale, apatie, abulie, În timp ce sistemul ventral implicând proiecția cortexului temporal inferior, structurile temporolimbice care se proiectează În hipocamp și amigdală prin leziune

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
incluzând mecanisme câștigate, Învățate, corelate pe plan social duce la apariția de manifestări agresive chiar În prezența funcționării normale a sistemului dorsal. Astfel, ca urmare a crizelor și a leziunilor acestor sisteme, pot apărea explozii de agresivitate la pacienții cu epilepsie. Gastaut a raportat furii paroxistice la 50 % din grupul de pacienți cu epilepsie temporală. Currie - 1971, Într-un grup de 666 pacienți cu epilepsie temporală (etiologic și tipul intricat) a raportat 7 % agresiune. Rodin a raportat agresiune patologică În doar

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
agresive chiar În prezența funcționării normale a sistemului dorsal. Astfel, ca urmare a crizelor și a leziunilor acestor sisteme, pot apărea explozii de agresivitate la pacienții cu epilepsie. Gastaut a raportat furii paroxistice la 50 % din grupul de pacienți cu epilepsie temporală. Currie - 1971, Într-un grup de 666 pacienți cu epilepsie temporală (etiologic și tipul intricat) a raportat 7 % agresiune. Rodin a raportat agresiune patologică În doar 4,8 % din 700 de cazuri. Bingley a urmărit 90 de pacienți atât

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
urmare a crizelor și a leziunilor acestor sisteme, pot apărea explozii de agresivitate la pacienții cu epilepsie. Gastaut a raportat furii paroxistice la 50 % din grupul de pacienți cu epilepsie temporală. Currie - 1971, Într-un grup de 666 pacienți cu epilepsie temporală (etiologic și tipul intricat) a raportat 7 % agresiune. Rodin a raportat agresiune patologică În doar 4,8 % din 700 de cazuri. Bingley a urmărit 90 de pacienți atât din clinici neurologice cât și neurochirurgicale În Elveția și a constatat

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
a raportat 7 % agresiune. Rodin a raportat agresiune patologică În doar 4,8 % din 700 de cazuri. Bingley a urmărit 90 de pacienți atât din clinici neurologice cât și neurochirurgicale În Elveția și a constatat că 17 % dintre pacienții cu epilepsie temporală au manifestat comportament agresiv. Falconer - 1973, a raportat o prevalență ridicată a comportamentului agresiv la pacienții cu epilepsie severă care erau supravegheați pentru lobectomie temporală. La acești pacienți, accesele patologice de comportament agresiv s-au Întâlnit la 30 % din

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
urmărit 90 de pacienți atât din clinici neurologice cât și neurochirurgicale În Elveția și a constatat că 17 % dintre pacienții cu epilepsie temporală au manifestat comportament agresiv. Falconer - 1973, a raportat o prevalență ridicată a comportamentului agresiv la pacienții cu epilepsie severă care erau supravegheați pentru lobectomie temporală. La acești pacienți, accesele patologice de comportament agresiv s-au Întâlnit la 30 % din 50 de cazuri. De asemenea 14 % au manifestat agresivitate mai mult sau mai puțin gravă asociată cu un comportament

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
Întâlnit la 30 % din 50 de cazuri. De asemenea 14 % au manifestat agresivitate mai mult sau mai puțin gravă asociată cu un comportament paranoic. La mulți dintre pacienții aceștia există dovada unei leziuni pe creier și o declanșare timpurie a epilepsiei, ambele conducând la un comportament agresiv datorită unui control slab al impulsului și dezvoltării sociale dezordonate. Leziunile epileptice organice situate În sistemul limbic - dar care implică amigdala, hipocampusul ventral și hipotalamusul medial - ar modifica funcționarea acestor structuri În așa fel

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
mult sau mai puțin agresivi; mai agresivi dacă funcționarea amigdalei către hipocampusul ventral a fost sporită, mai puțin agresivi și mai fobici dacă activitatea amigdalei către hipotalamusul medial a fost sporită. Ideea că există o disfuncție În sistemul limbic În epilepsie care duce la o modificare În sistemul limbic În așa fel Încât comportamentul este modificat Într-un mod specific (sindromul limbic de hiperconecție) este deja o parte a literaturii de specialitate. Pe lângă ideea unei modificări În funcționarea sistemului limbic este

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
În funcționarea sistemului limbic este și ideea „perioadelor” În dezvoltare. S-a subliniat faptul că leziunile pe creier vor avea efecte diferite În funcție de momentul În care apare leziunea În timpul dezvoltării. Astfel teoria va include și conceptul potrivit căruia momentul declanșării epilepsiei este crucial și schimbările În funcționarea limbică sunt diferite la o epilepsie declanșată mai devreme sau mai târziu. Așa cum s-a demonstrat de Penfield și Perot (1963), În studiile despre stimularea lobilor temporali la pacienții cu epilepsie psihomotorie, antecedente vizuale

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
subliniat faptul că leziunile pe creier vor avea efecte diferite În funcție de momentul În care apare leziunea În timpul dezvoltării. Astfel teoria va include și conceptul potrivit căruia momentul declanșării epilepsiei este crucial și schimbările În funcționarea limbică sunt diferite la o epilepsie declanșată mai devreme sau mai târziu. Așa cum s-a demonstrat de Penfield și Perot (1963), În studiile despre stimularea lobilor temporali la pacienții cu epilepsie psihomotorie, antecedente vizuale, auditive și mnezice complexe, pe lângă senzațiile de teamă, anxietate, o varietate de

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
căruia momentul declanșării epilepsiei este crucial și schimbările În funcționarea limbică sunt diferite la o epilepsie declanșată mai devreme sau mai târziu. Așa cum s-a demonstrat de Penfield și Perot (1963), În studiile despre stimularea lobilor temporali la pacienții cu epilepsie psihomotorie, antecedente vizuale, auditive și mnezice complexe, pe lângă senzațiile de teamă, anxietate, o varietate de senzații cefalice, viscerale și somatice, erau produse prin stimularea amigdalei și hipocampusului la suprafață și În profunzime. În urma experienței cu electrozii implantați la om, s-

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
produsă de curent era strâns legată nu de zona stimulată, ci de caracteristicile de personalitate ale individului. În mod contrar În schizofrenie, unde vocile halucinatorii reprezintă marca dereglărilor, stimularea lobului temporal median, nu a produs halucinații auditive la pacienții cu epilepsie non-psihotică. Anatomia și fiziologia hipocampusului, este singura potrivită răspândirii unor asemenea dereglări și recunoașterii când să o facă. Hipocampusul prezintă un Întreg sistem Între țesut de sinapse excitatorii succesive care primesc stimuli concentrându-se pe cortexul entorinal din toate zonele

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
amintirilor cu realitatea și a gândurilor cu vocile reprezintă un „sine qua non” al dereglărilor. Scleroza temporală mediană și chiar pierderea lobului temporal În Întregime sunt, oricum, insuficiente pentru a produce schizofrenia. Din studiile pe pacienții shizofrenici și pacienții cu epilepsie și psihoză, se sugerează că leziunea lobului temporal sau epilepsia nu reprezintă o cauză necesară și nici suficientă a psihozei interictice. S-ar spune mai degrabă că leziunile răspândite Într-un număr de zone subcorticale care primesc proiecțiile din complexul

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
sine qua non” al dereglărilor. Scleroza temporală mediană și chiar pierderea lobului temporal În Întregime sunt, oricum, insuficiente pentru a produce schizofrenia. Din studiile pe pacienții shizofrenici și pacienții cu epilepsie și psihoză, se sugerează că leziunea lobului temporal sau epilepsia nu reprezintă o cauză necesară și nici suficientă a psihozei interictice. S-ar spune mai degrabă că leziunile răspândite Într-un număr de zone subcorticale care primesc proiecțiile din complexul amigadală-hipocampus sunt responsabile pentru psihopatologia interictică raportată la 3-25 % (depinzând

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
suficientă a psihozei interictice. S-ar spune mai degrabă că leziunile răspândite Într-un număr de zone subcorticale care primesc proiecțiile din complexul amigadală-hipocampus sunt responsabile pentru psihopatologia interictică raportată la 3-25 % (depinzând de clinica de origine) la pacienții cu epilepsie ori generalizată ori temporală. Descoperirile psihiatrice sugerează că la pacienții cu antecedente de epilepsie și psihoză au existat schimbări patologice În hipotalamus, talamus, palidum, și cerebel, ca și În hipocampusul disponibil pentru studiu. Epilepsia generalizată și TLE, ca și epilepsia

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
număr de zone subcorticale care primesc proiecțiile din complexul amigadală-hipocampus sunt responsabile pentru psihopatologia interictică raportată la 3-25 % (depinzând de clinica de origine) la pacienții cu epilepsie ori generalizată ori temporală. Descoperirile psihiatrice sugerează că la pacienții cu antecedente de epilepsie și psihoză au existat schimbări patologice În hipotalamus, talamus, palidum, și cerebel, ca și În hipocampusul disponibil pentru studiu. Epilepsia generalizată și TLE, ca și epilepsia generalizată au În comun un risc sporit și egal al psihopatologiei asociate sau ulterioare

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
clinica de origine) la pacienții cu epilepsie ori generalizată ori temporală. Descoperirile psihiatrice sugerează că la pacienții cu antecedente de epilepsie și psihoză au existat schimbări patologice În hipotalamus, talamus, palidum, și cerebel, ca și În hipocampusul disponibil pentru studiu. Epilepsia generalizată și TLE, ca și epilepsia generalizată au În comun un risc sporit și egal al psihopatologiei asociate sau ulterioare. Este de asemenea relevant că la fel ca și pacienții cu epilepsie și psihoză, pacienții cu shizofrenie arată, cel puțin

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
epilepsie ori generalizată ori temporală. Descoperirile psihiatrice sugerează că la pacienții cu antecedente de epilepsie și psihoză au existat schimbări patologice În hipotalamus, talamus, palidum, și cerebel, ca și În hipocampusul disponibil pentru studiu. Epilepsia generalizată și TLE, ca și epilepsia generalizată au În comun un risc sporit și egal al psihopatologiei asociate sau ulterioare. Este de asemenea relevant că la fel ca și pacienții cu epilepsie și psihoză, pacienții cu shizofrenie arată, cel puțin În aproape jumătate din cazurile examinate

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
cerebel, ca și În hipocampusul disponibil pentru studiu. Epilepsia generalizată și TLE, ca și epilepsia generalizată au În comun un risc sporit și egal al psihopatologiei asociate sau ulterioare. Este de asemenea relevant că la fel ca și pacienții cu epilepsie și psihoză, pacienții cu shizofrenie arată, cel puțin În aproape jumătate din cazurile examinate de Bogerts și colaboratorii (1985) și Într-o treime din cazurile studiade de Stevens În 1982, atrofie patologică sau fibroză În lobul temporal, pe lângă atrofie importantă

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
și colaboratorii (1985) și Într-o treime din cazurile studiade de Stevens În 1982, atrofie patologică sau fibroză În lobul temporal, pe lângă atrofie importantă În palidum sau hipotalamus. Într-un studiu longitudinal recent, Hughes (1985) a raportat că pacienții cu epilepsie cronică atât de tipul generalizat cât și de tipul focal, dezvolt6ă focare temporale În EEG, odată cu trecerea anilor Într-o proporție mare a cazurilor. Este asta o indicație a MTS progresiv? Din moment ce majoritatea pacienților cu epilepsie cu scleroză hiopocampică anterioară

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
raportat că pacienții cu epilepsie cronică atât de tipul generalizat cât și de tipul focal, dezvolt6ă focare temporale În EEG, odată cu trecerea anilor Într-o proporție mare a cazurilor. Este asta o indicație a MTS progresiv? Din moment ce majoritatea pacienților cu epilepsie cu scleroză hiopocampică anterioară nu sunt schizofrenici și dacă majoritatea pacienților schizofrenici manifestă o formă modestă de distrugere hipocampică și nu au epilepsie, se presupune că, ori atrofia hiopcampică măsurată În schizofrenie este asociată cu degenerarea diferitelor elemente ale anatomiei

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]