902 matches
-
specifice unei imagini. Încercările de interpretare au determinat o nouă direcție ce surprinde zona inconștientă a imaginarului. Un element important în modalitatea în care este perceput imaginarul este perspectiva lui Mircea Eliade. Filosoful român reconsideră imaginarul, introducându-l între modalitățile epistemice ca o modalitate viabilă de cunoaștere: "Gândirea simbolică nu este apanajul exclusiv al copilului, al poetului sau al dezechilibratului; ea este consubstanțială ființei umane; precedă limbajul și gândirea discursivă. Imaginile, simbolurile, miturile nu sunt creații arbitrare ale psihicului, ele răspund
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Prin aceasta imaginarul uman este o formă primordială de cunoaștere și singura universală. Cele două atribute ale imaginarului îl transformă pe acesta într-un axis mundi al cunoașterii. Direcția lui Eliade este continuată și amplificată de Ioan Petru Culianu. Fundamentată epistemic mult mai clar, acesta viziune universală asupra imaginarului, introduce în aria sa majoritatea acțiunilor omenești. La fel cum Eliade considera că imaginarul prin simbolurile sale se manifestă la nivelul omului indiferent de mediul în care trăiește, Culianu vorbește despre o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
La fel cum Eliade considera că imaginarul prin simbolurile sale se manifestă la nivelul omului indiferent de mediul în care trăiește, Culianu vorbește despre o unitate de scopuri între universul magic specific Renașterii și cel modern 13. Într-o perspectivă epistemică teleologică nu există diferențe între știința modernă și imaginarul renașterii, iar diferențele ce apar nereprezentând o evoluție, ci mai degrabă o involuție din punctul de vedere al controlului inconștientului și a propriilor fantasme. Astfel putem vorbi despre o universalitate a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu rol în construcția a eului cognitiv care este de esență imaginară. Limbajului nu este în antiteză cu imaginea dezvoltând o zona a abstractului ca non-imagine, ci dor o altă formă de structurare și dezvoltare a imaginarului. Există la nivelul epistemic al omului o componentă non-imaginativă? În momentul în care gândirea ajunge la nivelul non imaginativ intră într-un moment de colaps, într-o situație apodictică sau paradoxală 17. Într-o astfel de situație căutăm imagini alternative, și încărcăm imaginile simple
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rezolva o problemă de cercetare normală însemnă a obține anticipatul într-un chip nou, și, pentru aceasta, trebuie rezolvate tot felul de puzzle complexe de natură instrumentală, conceptuală și matematică"19. Imaginarul științific reprezintă totalitatea informației umane și a structurilor epistemice specifice acesteia organizată în scopul explicării raționale a i-mediatului. În dorința de a explica lumea și universul așa cum este el perceput 20, există un moment în care, cu ajutorul limbajului, imaginea ce se formează este organizată rațional, iar descrierea acesteia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate decide calea. Geocentrismul întărește această concepție prin plasarea pământului în centrul universului și a omului pe pământ. Odată cu modificarea imaginii cosmosului în viziune heliocentrică se modifică treptat și plasarea omului în lume, el fiind plasat central doar în perspectivă epistemică. Cel de-al treilea rând de probleme sunt cele ce urmăresc descrierea psihosomatică a omului încercând să identifice toate componentele acestuia. Descrierea începe cu partea din componenta necorporală numită suflet: "Sufletul este o substanță vie, simplă, necorporală, prin natura sa
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a treia problemă este aceea a unui animism natural. Sufletul individual, făcând parte din cel universal, participa în mod pasiv la acesta, iar prin interrelație erau într-o stare de coerență perfectă. Perspectiva dublului adevăr duce la separări de natură epistemică între rațiune și revelație. Diferențierea dintre cele două tipuri de adevăr poate da naștere la interpretări asemănătoare celei lui Etienne Gilson care susține că Averroes considera că există un adevăr superior, reprezentat de rațiune, și unul inferior, adevărul religios 127
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în a accepta elementele ce sunt conforme cu natura drept cogitate. Această regulă alături de regula simplității constituie una dintre metodele prin care este creată lumea cogito-ului. Sintagma "așa mă învață natura" este folosită pentru a explica de ce anumite dubitate (elemente epistemice de care ne îndoim) trebuie să devină cogitate și să se integreze în noul univers. Ceea ce este natural poate fi privit la un moment dat ca fiind și corect și de aceea poate fi integrat între adevărurile din interiorul lumii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginarului științific în totalitatea sa. Teoria idolilor 35 La începutul secolului al XVII-lea existau multe modalități de a privi realitatea. Imaginile asupra lumii ce s-au succedat au creat imposibilitatea de a avea o viziune holistică asupra universului. Limitele epistemice ale fiecărui dintre noi arată că știința se face cu ajutorul imaginației și a fantasticului. Aceste forme ale intelectului uman sunt singurele care pot realiza o imagine holistică asupra lumii. Prin intermediul lor se dezvoltă imaginarul, pierzându-se legăturile cu imediatul. Știința
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cenzură metodică se realizează și una de natură metafizică. Aceste demers este completat în Meditationes de prima philosophia când se realizează o cenzură totală și ego-ul manifestat ca dubito devine singura certitudine și, implicit, singura modalitate de cunoaștere. Dincolo de cenzura epistemică se află cea metafizică care este sursa a întregii metodologii carteziene. Din punctul de vedere al evoluției gândirii autorului, pasul cel mai important este revelația din iarna lui 1619. Ea a fost cea care i-a dezvoltat autorului ideea întoarcerii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care nu numai că oferă omului posibilitatea de a-și alege propriul drum, dar îl transformă pe acesta în creator al lumii proprii, al existenței în care se manifestă. Filosoful francez modifică modalitatea de a face metafizică prin introducerea elementelor epistemice, aceasta devenind specifică modernității. Lipsa unei granițe clare între subiectiv și obiectiv, între ontologic și epistemic, reprezintă modul în care se reconstruiește universul, în care omul este integrat în existență ca un cunoscător și ca un creator al cunoașterii. 2
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe acesta în creator al lumii proprii, al existenței în care se manifestă. Filosoful francez modifică modalitatea de a face metafizică prin introducerea elementelor epistemice, aceasta devenind specifică modernității. Lipsa unei granițe clare între subiectiv și obiectiv, între ontologic și epistemic, reprezintă modul în care se reconstruiește universul, în care omul este integrat în existență ca un cunoscător și ca un creator al cunoașterii. 2.5.1. Meditationes de prima philosophia și reforma metafizică a imaginarului modern 107 Meditationes de prima
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nouă perspectivă: cea a omului. Omul devine centrul universului, iar geneza lumii se realizează în jurul capacităților sale de a cogita. Este adevărat că în acest caz nu avem de-a face cu o construcție ontică a lumii, ci cu una epistemică. Omul devine creatorul lumii prin propriul său Cogito, Meditațiile devin astfel "Geneza" pentru epistemologie. Consecințele operei sale au fost bine conștientizate în epocă fiind considerată deschizătoare de noi drumuri. Totuși nu au fost observate toate consecințele realizărilor carteziene. Meditațiile schimbă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este o lume a cogito-ului, dar cu toate acestea ea nu este o lume imaginară, ci dimpotrivă, una reală. Lumea născută prin ego este o lume a adevărului și a certitudinii. În Meditații se împletesc perfect cele două universuri: cel epistemic și cel ontologic fiind de multe ori imposibilă separarea lor. Tot ce se află în cogito există, spune Descartes pe parcursul meditațiilor. Realitatea este lumea ego-ului, o lume a certitudinii. 2.5.2. Meditația întâi și pregătirea pentru cenzură Meditațiile, după cum
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
asigură unitatea acesteia. Este definiția veșniciei mișcării. În concluzie forma este o lege a naturii, legea mișcării interioare a atomilor. Prin cunoașterea acestei legi se poate interveni în interiorul naturii, putându-se transforma substanțele. Prin formă Bacon a introdus în discursul epistemic, ceea ce va purta numele de lege a naturii, lege a cărei cunoaștere va reprezenta scopul științei pentru întreaga perioadă modernă. 3.3. Clasificarea științelor - începutul științei moderne 46 3.3.1. Importanța definiției și clasificării științei În construcția imaginarului științific
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginile generale ale științei), imaginea sunt cel mai ușor de preluat, iar construcția ce se realizează pe baza acesteia duce la împlinirea ei chiar prin modificări teoretice. Putem identifica două modalități fundamentale ale acțiunii "predicției care se autorealizează" la nivel epistemic: ca modificări structurale ale conținutului cu scopul confirmării teoretice și ca o împlinire a formei (organizare, instituții, imagini generale ale științei). Prin ce se diferențiază acestea două? Predicția care se autorealizează la nivelul conținutului, deci a teoriei, poate fi urmărită
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dihotomia adevăr-fals. Deschiderea realizată primei meditații subliniază incertitudinea cunoașterii și nevoii de cenzură 141. Starea inițială este haotică (o formă a haosului primordial), iar adevărul și falsul sunt prezentate doar ca idei. Separarea dintre acestea se realizează prin intermediul unui instrument epistemic dubito-ul. Acesta realizează o separare între adevăr și fals ordonând lumea, eliminând elementele îndoielnice. Primele sunt cunoștințele transmise prin simțuri, ulterior lumea viselor și imaginarul. După aceasta sunt eliminate științele indiferent de tipul acestora. Cenzura acestora privește atât științele lucrurilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cultura europeană și în domeniul cunoașterii. Cu toate că am identificat noile roluri ale epistemologiei este acest termen adecvat pentru noile scopuri sau ar trebui folosiți alți termeni cum ar fi cel de post epistemologie (ca adaptare a conceptului de "valoare post epistemică"11)? Într-adevăr, schimbările din interiorul epistemologiei au restructurat rolul pe care îl juca știința, dar asta nu însemnă că ar trebui să introducem o nouă formulă care să cuprindă prefixul post-: post-epistemologie, post-epistemic. Această introducere ne-ar aduce în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realiza ar rămâne incompletă (nu există reformă dacă în locul celor negate nu s-ar introduce principii teoretice noi). De aceea vom rămâne la conceptul de epistemologie, urmărind doar trăsăturile specifice manifestărilor contemporane care încearcă să aducă o reformă la nivelul epistemic. În dorința de a găsi anumite caracteristici specifice ideii de postmodernism în epistemologie, am căutat identificarea unor caracteristici specifice noii perioade din gândirea umană și le-am urmărit în universul epistemic. Pentru aceasta am folosit trăsăturile identificate de G. Vattimo
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
contemporane care încearcă să aducă o reformă la nivelul epistemic. În dorința de a găsi anumite caracteristici specifice ideii de postmodernism în epistemologie, am căutat identificarea unor caracteristici specifice noii perioade din gândirea umană și le-am urmărit în universul epistemic. Pentru aceasta am folosit trăsăturile identificate de G. Vattimo, trăsături pe care le considerăm ca fiind cele mai explicite. Pornind de la textul volumului Sfârșitul modernității 12, putem identifica următoarele trăsături fundamentale ale postmodernismului: 1. Critica noțiunii de "depășire", "progres". Prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
două tipuri de discurs ce păreau incompatibile: filosofia orientală, la nivel de bază, și discursul științific. Asemănările dintre acestea subliniază ideea că știința este doar o formă prin care se proiectează imaginea asupra lumii. Știința devine un joc, iar universul epistemic ar deveni unul al ludicului. "Să facem știință de plăcere, din joacă" ar fi un moto inacceptabil chiar pentru sfârșitul modernității. Sfârșitul "realității" va fi însoțit de încă o formă a sfârșitului: sfârșitul "noutății" descoperirii științifice. De fapt, ne aflăm
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate reprezenta atât o perioadă de cenzură, dar și una de complementaritate la nivelul imaginarului descris anterior. Structurile aparent de opoziție pot fi doar forme de completare a unei imagini/paradigme. Valorile identificate ale celor două perioade corespunzătoare, cea modernă (epistemică) și cea postmodernă (post epistemică), arată o complementaritate a celor două perioade. Nu putem considera că există o ruptură între ele, ci mai degrabă un transfer de la real spre imaginar, transfer specific unei plinătăți de imagine. Momentul de dezvoltare aduce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de cenzură, dar și una de complementaritate la nivelul imaginarului descris anterior. Structurile aparent de opoziție pot fi doar forme de completare a unei imagini/paradigme. Valorile identificate ale celor două perioade corespunzătoare, cea modernă (epistemică) și cea postmodernă (post epistemică), arată o complementaritate a celor două perioade. Nu putem considera că există o ruptură între ele, ci mai degrabă un transfer de la real spre imaginar, transfer specific unei plinătăți de imagine. Momentul de dezvoltare aduce la un moment dat după
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Toate noutățile sunt datorate unor descoperiri științifice. Negarea științei moderne pornește chiar din sânul acesteia. Noile descoperiri au provocat un nou mod de a percepe lumea. Toate aceste trăsături ne duc cu gândul la aceeași concluzie. Chiar dacă în cazul universului epistemic postmodernismul și-a făcut loc mai târziu, prin schimbarea ce s-a realizat, datorită trecerii de la realitate la imagine a universului, ne aflăm în plină mentalitate postmodernă. Totuși, limbajul și atitudinea oamenilor de știință arată că știința încă nu și-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin schimbarea ce s-a realizat, datorită trecerii de la realitate la imagine a universului, ne aflăm în plină mentalitate postmodernă. Totuși, limbajul și atitudinea oamenilor de știință arată că știința încă nu și-a pierdut încă influența sa asupra universului epistemic. Încă se mai fac "descoperiri științifice", acestea reprezentând realitatea și adevărul. Teoriile din paradigmele trecute sunt considerate în majoritatea lor false. Este mai ușor a considera universul ca fiind subiectiv decât să schimbi mentalitatea subiectului. Pentru a sublinia cele susținute
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]