1,134 matches
-
fost admise valori condiționate spațio-temporal în detrimentul valorilor eterne și unanim recunoscute, iar o ipotetică și mult dorită Mathesis universalis s-a scindat în științe particulare autonome, care din ambiția autojustificării, au căutat să-și creeze, fiecare în parte, propria-i epistemologie. Declinul modelului metafizicii generale a favorizat elaborarea filozofiilor diverselor științe. Scientismul a impus o alunecare spre empirie, fără a impune pretenții axiologice cu putere de generalizare, ci doar, cel mult, de interes "local", menite a îndreptăți o serie de fundamentări
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și, în plus, interpretarea "încrucișării dintre subiect și obiect" trebuie să fie una "hermeneutică, și nu dialectică" (pentru întregul context vezi nota 37 din capitolul de față). Subiectul transcendental constituie la Kant obiectul cunoașterii. Analizând condițiile de constituire a acestuia, epistemologia lui Dilthey dobândește inevitabil o componentă transcendentală. La o eventuală întrebare despre cum se împacă totuși acest apriorism cu o viziune care pornește în mod declarat de la experiență și de la imanența vieții, răspunsul nostru este că lucrurile sunt cu putință
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pură transcendență, transcendență a subiectivității și transcendență a obiectelor>>", astfel încât "conceptualizarea sprijinită pe <<viața însăși>> este orientată spre depășirea acestei duble transcendențe"80. Aceste reflecții îi oferă lui Riedel prilejul de a sublinia meritul și noutatea lui Dilthey în domeniul epistemologiei: Acesta este punctul în care Dilthey a ajuns probabil la maximă distanță de originea sa în tradiția filozofiei transcendentale și, în același timp, punctul de plecare al încercării sale de a modifica teoria unei conștiințe a rațiunii raportată la sine
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
precedentă aprecierile lui la adresa reprezentanților acesteia). El este interesat cu precădere de fundamentarea științelor spiritului. Acest lucru îl face să se îndrepte spre "o doctrină științifică a istoriei" cum numea Droysen istoria ca Historik -, iar în cele din urmă spre epistemologie și hermeneutică. Istoria ca Geschichte rămâne doar un depozit de date, fără a fi însă un domeniu exclusiv al faptelor brute, ci o bază pentru stabilirea "corelațiilor în funcție de care putem interpreta apoi orice experiență și gândire", ceea ce echivalează implicit și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
deci cu totul altfel. Am afirmat deja că la Dilthey întîlnim "formele deschise" ale romanticilor; or, paradigmele despre care vorbim sunt tocmai astfel de forme sau "uniformități ce apar în succesiune și simultaneitate", dacă e să recurgem la termenii specifici epistemologiei științelor pozitive. Judecând lucrurile în spiritul filozofului german, socotim că tipologiile în care se încadrează sistemele rămân, desigur, "închise", dar numai în afară față de celelalte "unități". (Ele sunt precum monadele lui Leibniz, "nu au ferestre"190. Lăsând deoparte plasticitatea imaginii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Zusammenhang Ca și alți termeni-cheie ai filozofiei lui Dilthey (de exemplu, Gestalt, Erlebnis, Lebensphilosophie, Weltanschauungslehre sau Naturund Geisteswissenschaften, adică tocmai conceptele datorită cărora autorul a făcut carieră, deschizând drumuri noi în domeniul psihologiei structuraliste, al filozofiei vieții, al hermeneuticii și epistemologiei vezi I, nota 96), termenul de Zusammenhang ridică în primul rând probleme de traducere. El trebuie înțeles și interpretat contextual, întrucât în opera lui Dilthey conotațiile lui variază uneori de la un paragraf la altul sau chiar în cadrul aceleiași fraze. Traducerea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
conținut la nivelul trăirii (vezi III, nota 51), H.G. Gadamer interpretează acest concept al lui Dilthey drept "un fapt-de-a-fi-conștient, care nu mai poate fi descompus". Pe baza trăirii "se constituie conexiunea și devine posibilă cunoașterea unei asemenea conexiuni" (s.n.)54. Epistemologia lui Dilthey pornește de la ceea ce acesta numește "natura trăirilor"55, fapt ce-l determină "să completeze principiului conștiinței (Satz des Bewußtseins) cu principiul trăirii (Erlebnissatz)"56, care "cuprinde și ceea ce nu este dat efectiv (Nichtwirkliche)", după expresia autorului 57. Despre
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Dilthey pune problema posibilității unei logici transcendentale care nu se limitează doar la formele și regulile gândirii, ci analizează <<datul>> sub aspectul formalizării și normativității proprii. La el ea adoptă forma unei logici hermeneutice"83. Observația citată confirmă ideea că epistemologia lui Dilthey este nu numai în intenție, ci și ca realizare, o replică la Critica rațiunii pure (vezi I, 3C și II, 2Ba). De altfel, autorul însuși revine asupra acestui lucru atunci când în Einleitung... se referă explicit la necesitatea depășirii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
conștient sau inconștient din atitudinea fundamentală a unei Weltanschauung și ea poate deveni baza unei ultime valorizări numai grație acestei origini")116. Conform lui Dilthey, sarcina de a rezolva "problema raportului dintre științele spiritului și cele ale naturii" îi revine epistemologiei. Ea poate îndeplini această misiune doar în condițiile în care va soluționa "opoziția dintre punctul de vedere transcendental" și cel "obiectiv, empiric" (vezi III, 3). După cum am mai subliniat, demersul său vizează tocmai această posibilă rezolvare. Referindu-se la "cele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fiecare nu este decât parte. Cât privește importanța filozofului german în domeniul psihologiei structurale sau "comprehensive", cum o numește chiar autorul, menționăm cuvintele lui Metzger: "Cercetările de psihologie structurală ale lui Dilthey conduc spre refundamentarea teoriei cunoașterii, adică spre o epistemologie care nu-și creează conceptele pe baza <<gândirii abstracte>>, ce se orientează în funcție de ideea construcției lumii, ci o epistemologie care consideră drept primum datum al <<formelor, principiilor și categoriilor gândirii>> <<corelația din viață și din experiență>>."142 În legătură cu psihologia promovată
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
chiar autorul, menționăm cuvintele lui Metzger: "Cercetările de psihologie structurală ale lui Dilthey conduc spre refundamentarea teoriei cunoașterii, adică spre o epistemologie care nu-și creează conceptele pe baza <<gândirii abstracte>>, ce se orientează în funcție de ideea construcției lumii, ci o epistemologie care consideră drept primum datum al <<formelor, principiilor și categoriilor gândirii>> <<corelația din viață și din experiență>>."142 În legătură cu psihologia promovată de filozoful german, Tudor Vianu folosește o formulă sugestivă, vorbind despre "istoricizarea psihologiei": "În reforma psihologică pe care Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
el găsește acum, revenind la sine însuși." (s.n.)182. Așa cum vom arăta și în ultimul capitol, filozofia își păstrează vocația totalității și caută să și-o împlinească, ignorând parcă, orgolioasă sau nu, limitele pe care i le semnalează, cu luciditate, epistemologii. 6. O imagine alegorică despre Zusammenhang și pars pro toto În loc de concluzie, să ne amintim ce spunea Cusanus atunci când încerca să explice raportul dintre lucrurile existente în lume și ansamblul acesteia printr-o analogie între părțile trupului și totalitatea lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
asemănătoare sunt interpretate și celelalte două principii. Dincolo de precaritatea unei demonstrații neinspirate, întreprinse într-o simplă notă, reținem însă ideea autorului de a porni de la unitatea trăirii. După cum vom arăta imediat, aceasta reprezintă în fond noutatea lui Dilthey în domeniul epistemologiei și ne ajută să-l înțelegem pe filozof în spiritul lui. De asemenea, am mai spus că demonstrația este deocamdată neconvingătoare. Făcând această afirmație, anticipăm faptul că lucrurile se vor lămuri totuși ulterior, când autorul va trece la "legimimarea" conceptului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Wilhelm Engelmann, 1906. Theobald Ziegler, Die geistigen und sozialen Strömungen des XIX. Jahrhunderts, Berlin, Georg Bondi, 1911. * * *, Arte poetice. Romantismul, București, Editura Univers, 1982, volum coordonat de Angela Ion. Auswahl, Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., 1978, volum coordonat Gerda Heinrich. * * *, Epistemologia științelor sociale, București, Editura Politică,1981, volum editat de A. Botez, V. Tonoiu, C. Zamfir. * * *, Filozofia greacă până la Platon, vol. I, partea a II-a (capitolele despre eleați și Heraclit), București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979, volum coordonat și redactat
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Descartes. A reduce însă fenomenistica și problematica, eminamente transcendentală, a educației și a curriculumului la fenomene similare celor naturale presupune un reducționism păgubos din mai multe puncte de vedere: • în primul rând, știința curriculumului nu poate fi inclusă în ceea ce epistemologii au numit Naturwissenschaften, întrucât fenomenele și procesele educative și curriculare nu sunt strict deterministe. Nu pot fi studiate prin relația „cauză-efect” și deci nu permit formularea de legi universale, imuabile și infatigabile. Neputându-se formula „legi curriculare universale”, nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al vestitei sale Taxonomii de obiective pedagogice 21. Taxonomia lui Bloom permitea designul unor curricula centrate pe obiective comportamentale consistente, promițând chiar o știință riguroasă a curriculumului și o știință obiectivă a instruirii; ambele păreau similare celor botezate generic de către epistemologii germani Naturwissenschaften. 11.6. Deceniul marii literaturi curricularetc " 11.6. Deceniul marii literaturi curriculare" Istoricii educației consideră anii ’50 nu doar vremea contestațiilor, ci și „epoca de înflorire a scrierilor pedagogice dedicate problematicii curriculumului” (heyday of the synopticum curriculum text
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
menținere și cooperare prin „științele de reglementare”: jurisprudența, științele politice, economia și managementul. Științele diseminării sunt considerate: științele educației, psihologia educației, biblioteconomia și jurnalistica. Zona IV cuprinde (11) științele zetetice: disciplinele care studiază modul de dezvoltare a cunoașterii: metodologia cercetării, epistemologia etc. Zona V cuprinde (12) științele integrative: cele care integrează informațiile în sisteme explicative generale, precum ideologiile și teologiile. Zetetica pare totuși o prelungire tardivă și artificială a ideilor esențialiste și perenialiste din pedagogia americană a începutului de secol XX
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru inserția acesteia în structura curriculumului formal personalități de mare prestigiu ale culturii americane și unii dintre cei mai originali și mai radicali teoreticieni ai curriculumului postmodernist. S-au explorat și s-au analizat probleme precum: semnificația artelor; cunoașterea artistică; epistemologia cunoașterii estetice; „momentul calitativ” versus „momentul cantitativ”; avantajele explorării estetice în formarea personalității; critica legendelor, basmelor și povestirilor (critical storytelling); arta secolului XX și raporturile ei cu curriculumul oficial; cubismul, expresionismul, suprarealismul, dadaismul etc. și curriculumul; arta și societatea; arta
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
explorează „lumea dinlăuntrul” fiecărui individ, și nu „lumea din afara” oricărui individ uman113. Care din aceste două lumi este cea „reală”, dacă sunt posibile ambele simultan, dacă numai „lumea trăită” e cu adevărat obiectivă ș.a.m.d. constituie interogații asupra cărora epistemologii nu s-au aplecat încă decisiv. Max van Manen (1984)114 a schițat cinci caracteristici majore ale cercetării fenomenologice: a) focalizarea pe experiența trăită: cercetarea fenomenologică investighează experiența trăită (lived experience). Fenomenologul investigator studiază „lumea trăită” (In-der-Welt-Sein, lifeworld) ca experiență
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
către sine pentru a-și regăsi utilitatea corpului și a simțurilor, de a fi din nou în lume, în mediul său natural. Filosofia lui Descartes caută în primul rînd să rezolve problema cunoașterii, dar cunoașterea aceasta este o acțiune umană, epistemologia trimite la antropologie. O filosofie axată pe om și care presupune , pentru a fi posibilă, dezvoltarea și unitatea a ceea ce putem numi corpul uman, exclude o apropiere exclusive rațională de divin. În viziunea lui Descartes ființa umană nu este “compartimentabilă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
al treilea al secolului trecut de a asocia studiile despre comunități cu sociologia rurală, aceasta ar eluda aspectele esențiale ce definesc experiența comunității în mod istoric, tradițional, cum ar fi reciprocitatea, de exemplu. Fără a ne orienta demersul în direcția epistemologiei, vom puncta câteva elemente, pe linia propusă de Nisbet. Esențialmente sociolog preocupat fundamental de comunitate, Emile Durkheim a fost și epistemolog și metafizician, chiar dacă ideile sale nu au avut în aceste din urmă direcții ecoul extraordinar avut în altele. Conform
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
operațiile mentale iau naștere prin interiorizarea acțiunilor reale. Prin aceasta, psihologul (care a fost și profesor de filosofie) a vrut să infirme poziția lui Immanuel Kant privind „caracterul apriori” al categoriilor, principiilor rațiunii. De aceea, Piaget și-a intitulat opera „epistemologie genetică”. Vom mai da detalii când vom discuta procesul de gândire. Lucrările sale au avut o mare influență asupra psihologiei contemporane, influențând și studiile asupra învățământului. 4. Teoria genetic-cognitivă a lui J. Brunertc "4. Teoria genetic‑cognitiv\ a lui J.
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cât mai completă și cât mai obiectivă posibil în scopul de a crea în jurul persoanei suferinde de schizofrenie o relație de parteneriat. - Pare recomandabilă introducerea în sistemul de învățământ și formare a participanților la actul terapeutic o veritabilă reflexie asupra epistemologiei și comunicării interdisciplinare. - Spitalizarea completă prezintă numeroase inconveniente - alienarea pacientului reprezentând doar o parte din ele. Se adaugă efectele iatrogenizării, cronicizarea prin pasivitate favorizarea atitudinilor regresive etc.. - Este extrem de necesară dezvoltarea structurilor de asistență inserate în comunitate, instituții alternative la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pe care eul nu o poate atinge / 198 Cap. IV. Imagine, reprezentare, stereotip / 205 Concluzii / 261 Summary / 269 Résumé / 278 Bibliografie / 188 Indice de termeni / 303 Indice de nume / 307 Fundamente ale imagologiei Corina Daba-Buzoianu, cadru didactic universitar, doctor în epistemologie, construiește cu structuri și imagini măiestrit alese o nouă arhitectură epistemologică a imaginii, folosind denumirea de imagologie, care mie îmi îndrumă gândul spre acel "imago" al lui Cantemir, o legătură fără legătură cu conținutul atât de actual al acestei cărți
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezintă un model sau un tip. În acest sens, arhetipul descrie lumea platoniciană a ideilor, perfectă și nesupusă devenirii. Pentru Aristotel, arché desemna ideea de sursă originară, cauză primă sau principiu al cunoașterii. Prin urmare, arché stă la baza metafizicii, epistemologiei și filosofiei științei, întrucât toate științele cunoașterii au ca fundament principii prime 197. Multiplele abordări ale arhetipului plasează studiul acestuia în zona inconștientului, considerându-l o creație prelogică în sensul că aparține unei gândiri colective, sau mai corect spus, unei
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]