KorAP: Find »[drukola/base=ereditar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...204 >

5,096 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

afirmare individuală. De aceea, școlile țărănești trebuiau, de exemplu, să ofere doar cunoștințe limitate de istorie și literatură. Programa școlară eugenică În domeniul asistenței socialetc "Programa școlară eugenică În domeniul asistenței sociale" O preocupare similară pentru mobilizarea și controlul talentelor „ereditare” specifice femeilor stătea la baza unei alte instituții de educație Înființate cu fonduri private, Școala de Asistență Socială. Școala a fost creată la sfârșitul anilor ’20, prin efortul câtorva personalități preocupate de reforma socială, multe dintre ele adepte ale eugeniei

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
dezvăluie Însă o privilegiere clară a teoriilor eugeniste, În detrimentul oricăror alte perspective. Adepții eugeniei susțineau necesitatea de a introduce noțiuni de biologie În școli, Însă ceea ce Încercau de fapt era să prezinte superioritatea unei singure viziuni particulare a biologiei: determinismul ereditar. Un exemplu ilustrativ În acest sens este un manual de igienă pentru clasa a VIII-a publicat În 1936 de către Aurel Voina, unul dintre suporterii radicali ai eugeniei, care În 1940 a acceptat, de altfel, și o poziție oficială În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a lungul mai multor generații ș...ț una din cele mai temute flagele, din cauza efectelor sale Îndepărtate si a repercusiunilor adânce pe care o are asupra vitalității familiei și a neamului”82. Conceptualizarea stărilor de sănătate și boală ca fenomene ereditare, așa cum apare În citatul precedent, este o trăsătură dominantă a explicațiilor pe care manualul le oferă pentru anumite afecțiuni specifice. În astfel de explicații, autorul realizează legături Între probleme familiare cititorului, precum tuberculoza sau alcoolismul, și viziunea sa generală despre

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de rezistența altor perspective. În România Însă astfel de noțiuni erau predate pentru prima oară la clasele primare și preliceale. Părinții și profesorii erau la fel de ignoranți ca și elevii În privința bazei științifice a viziunii eugeniste despre biologie. De aceea, determinismul ereditar predat o dată cu noțiunile de sănătate și igienă a fost acceptat În cea mai mare parte fără nici o reacție critică din partea celor care predau manualele și cu atât mai mult din partea elevilor. Deja la mijlocul anilor ’30, directivele Ministerului Instrucțiunii cu privire la predarea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
88. În plus, În cadrul muncii de teren, echipele stabileau dosare genealogico-biologice pentru fiecare locuitor al satului, În care erau Înregistrate nu doar statisticile vitale ale subiectului, ci și o serie de date genealogice, În cadrul cărora erau evidențiate În special patologiile ereditare ale generațiilor anterioare, precum sifilis, alcoolism sau comportament infracțional. Strategia folosirii Într-o manieră complementară a experienței de teren și a unei abordări profund biologice a sociologiei a devenit centrală În educația universitară, la sfârșitul anilor ’30. În acea perioadă

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de la sfârșitul anilor ’20. Experiența unei veri de cercetare la sat urma să aibă un impact formativ important pentru studenți, la diferite niveluri. Pentru scopurile acestei analize, este important să subliniem faptul că studenții erau familiarizați cu noțiunile de afecțiuni ereditare și eugenie, care erau incluse În programa școlilor de vară. Echipele care desfășurau cercetări În Transilvania erau expuse unui program de educație eugenistă și mai intens, pentru că În această regiune aplicarea diferitelor prevederi și programe ale Serviciului Social era coordonată

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Împotriva oricăror pericole pentru sănătatea celorlalți”99. În acest statut, valoarea și virtutea sunt conceptualizate nu În termeni morali și etici, ci medicali. De fapt, Șoimii Carpaților urmau să contribuie la redefinirea sentimentului de obligație morală, În acord cu noțiunea ereditară de sănătate. Cultivarea propriei conștiințe biologice și a responsabilității ca factori activi În păstrarea sănătății generațiilor prezente și viitoare era unul dintre scopurile cele mai importante ale Șoimilor Carpaților. Organizația era deschisă tuturor, cu excepția „Bețivului, criminalului, trădătorului, toți cei care

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Însă câteva schimbări importante În discursul despre sănătate, ereditate și avans eugenic. Parametrii fundamentali de organizare a educației s-au schimbat de la un sistem complex și cuprinzător de selecție a studenților, În care erau luate În considerare talentele și aptitudinile ereditare și capacitățile intelectuale, la simpla excludere a evreilor din universități. În 1940, parafrazându-l pe nou-numitul ministru legionar al Instrucțiunii, Traian Brăileanu, un autor afirma simplu că „Școala românească, purificată de evrei ș...ț va putea să-și urmeze cursul

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
control social a fost treptat Înlocuită de o retorică radicalizată și de o politică a excluderii. Decidenții au Încercat să construiască un sentiment identitar și comunitar prin distanțarea anumitor grupuri ale populației de „ceilalți” definiți În termeni de diferențe biologice ereditare și nu au fost dispuși să exploreze potențialul pozitiv conținut de ambiguitatea acestor clivaje, așa cum eugeniștii au Încercat adesea. Deși este important să facem această distincție Între intențiile eugeniștilor și reinterpretarea lor de către decidenții din regimul din timpul războiului, nu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
capacitatea indivizilor de a decide asupra propriilor parteneri maritali 43. Deși În trecut căsătoria fusese doar minimal supusă controlului public, eugeniștii considerau că această libertate de alegere putea fi sursa unor decizii individuale abuzive, care le permitea persoanelor cu afecțiuni ereditare să afecteze sănătatea altora și mai ales a generațiilor viitoare. Acesta era cel puțin argumentul lor. Eugeniștii erau convinși că statul trebuia să acționeze ca agent de pază pentru generațiile viitoare și, În consecință, să controleze comportamentul individual În aceste

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
locale de examene medicale prenupțiale. Prin intermediul publicațiilor și congreselor Astrei și datorită Încurajărilor personale din partea lui Moldovan, câțiva medici de la sate au inițiat propriile programe de informare a cuplurilor tinere de țărani despre necesitatea de a lua În calcul problemele ereditare de sănătate, atunci când Își alegeau partenerii conjugali. Unul dintre acești medici, Aurel Tiniș, a publicat un raport În prestigioasa revistă Ardealul Medical, În care a descris propria inițiativă de introducere a examenelor medicale prenupțiale obligatorii, În domeniul său de practică

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
51. Exemplul medicului Cosma demonstrează că impactul ideilor eugeniste, larg publicizate, despre necesitatea examenelor medicale prenupțiale depășise sfera legislației naționale. Unii medici locali au preluat inițiativa Într-un demers zelos de a Își asuma un rol important În „corectarea” „capitalului” ereditar al națiunii. Eugenia și problema alegerilor reproductive: reglementarea avortuluitc "Eugenia și problema alegerilor reproductive \: reglementarea avortului" O problemă corolară În politicile de control al populației, ce a devenit subiectul unor dezbateri aprinse de la mijlocul anilor ’20 și până la sfârșitul anilor

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
femeile despre efectele negative ale avortului asupra sănătății lor și a celei a comunității În general. O astfel de abordare a reglementării avortului avea șansa, În opinia lui Manuilă, de a convinge indivizii să accepte testări mai frecvente pentru afecțiuni ereditare și de a se supune voluntar la diferite măsuri contraceptive care urmăreau să Împiedice reproducerea materialului ereditar disgenic. Premisa fundamentală a argumentelor lui Manuilă În favoarea avortului ca metodă de contracepție era că medicii urmau să se implice În Întregul proces

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
astfel de abordare a reglementării avortului avea șansa, În opinia lui Manuilă, de a convinge indivizii să accepte testări mai frecvente pentru afecțiuni ereditare și de a se supune voluntar la diferite măsuri contraceptive care urmăreau să Împiedice reproducerea materialului ereditar disgenic. Premisa fundamentală a argumentelor lui Manuilă În favoarea avortului ca metodă de contracepție era că medicii urmau să se implice În Întregul proces Într-o manieră responsabilă față de sănătatea pacientelor și, mai important, față de viitorul națiunii. Manuilă ignora complet problema

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
selecția celor care ar fi trebuit și celor care nu ar fi trebuit să se reproducă, În acord cu prioritățile eugenice, trebuia să aibă loc Înainte de concepție. În opinia sa, cuplurile trebuiau să solicite sfatul unui medic cu privire la efectele moștenirii ereditare pe care o purtau, astfel Încât să poată anticipa orice potențiale probleme ale copiilor, Înainte de a decide să Își mărească familia. O măsură mult mai radicală pe care o propunea Manliu era cea a sterilizării acelor femei ale căror patologii ereditare

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ereditare pe care o purtau, astfel Încât să poată anticipa orice potențiale probleme ale copiilor, Înainte de a decide să Își mărească familia. O măsură mult mai radicală pe care o propunea Manliu era cea a sterilizării acelor femei ale căror patologii ereditare erau considerate periculoase pentru sănătatea națiunii 56. Numeroși alți adepți ai eugeniei au Încercat să decidă Între alternativa de a le permite medicilor să folosească măsuri coercitive, În principal sterilizarea, și cea În care medicii puteau apela doar la măsuri

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În aceste condiții Îngrijorarea cu privire la modalitățile În care legislația nou-adoptată le permitea În continuare femeilor să aibă un nivel de control ridicat asupra propriilor corpuri. Astfel de grupuri se temeau că femeile ar fi putut oricând să inventeze o afecțiune ereditară În familie, pentru a obține un avort. De aceea, legea conținea norma adițională ca decizia finală În privința avortului să-i aparțină unui medic specializat În afecțiuni ereditare. Astfel, controlul comportamentului individual și al reproducerii era din nou Încredințat specialiștilor tehnici

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
grupuri se temeau că femeile ar fi putut oricând să inventeze o afecțiune ereditară În familie, pentru a obține un avort. De aceea, legea conținea norma adițională ca decizia finală În privința avortului să-i aparțină unui medic specializat În afecțiuni ereditare. Astfel, controlul comportamentului individual și al reproducerii era din nou Încredințat specialiștilor tehnici, medicii, sprijiniți de aparatul de stat. Statisticile incomplete și inconsecvente privind rata nașterilor, disponibile pentru perioada de după adoptarea legii Împotriva avortului, Îngreunează evaluarea eficienței acestor politici În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
din domeniul sănătății publice. Iuliu Moldovan și Ovidiu Comșia au fost numiți În Comisia de Igienă Socială, Înființată de regimul Antonescu 85. Noul guvern a creat și alte instituții sanitare importante. În 1940 a Înființat Institutul de Boli Tumorale și Ereditare și Consiliul de Patronaj, care a devenit cea mai importantă instituție guvernamentală de asistență socială din timpul războiului 86. În același timp, Începutul războiului a determinat o schimbare de priorități, de la medicina preventivă și probleme de profilaxie și igienă la

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
mai ample de „curățare” ce au urmat la sfârșitul anilor ’40 și mai ales la Începutul anilor 1950. Deja la mijlocul anului 1944, Kernbach, care În deceniul anterior susținuse necesitatea unui control guvernamental mai strict al maselor, ale căror instincte criminale ereditare erau un pericol social, Începuse să scrie despre potențialul eugenic superior al claselor muncitoare 106. Stochiță Își acorda și el opiniile la ritmul impus de noii dirijori. În decembrie 1944, el a publicat un eseu care elogia măsurile de sănătate

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
programele de monitorizare a bolilor sociale și În special a afecțiunilor venerice. Ministerul chiar a folosit formulare elaborate În 1939, ce conțineau categorii inventate de adepții eugeniei, printre care „indivizi alienați”, o rubrică unde erau consemnate dizabilitățile fizice și mintale ereditare 108. Alte cerințe, printre care certificatele de sănătate prenupțiale pentru cei ce doreau să Întemeieze cupluri, au rămas În vigoare ca metode de monitorizare și control al răspândirii bolilor venerice 109. Ministerul a modificat uneori prevederile legislației anterioare, În Încercarea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
administratorii sistemului sanitar și activiștii de partid. Concluziitc "Concluzii" Ideile eugeniste au avut un rol important În România interbelică. Diferiți promotori ai eugeniei au deținut poziții influente În viața publică, pe care le-au folosit În sprijinul popularizării teoriilor determinismului ereditar. Datorită activismului unor astfel de personalități publice, teoriile eugeniste s-au impus În discursul intelectual și În dezbaterile pe marginea reformelor sociale. Destul de mulți reprezentanți ai unor categorii profesionale diverse, printre care medici, avocați, antropologi sau biologi, cunoșteau și susțineau

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
publice, teoriile eugeniste s-au impus În discursul intelectual și În dezbaterile pe marginea reformelor sociale. Destul de mulți reprezentanți ai unor categorii profesionale diverse, printre care medici, avocați, antropologi sau biologi, cunoșteau și susțineau discursul eugenist, limbajul și argumentele determinismului ereditar, fără să se considere neapărat adepți ai eugeniei. Chiar și În absența unei astfel de identificări explicite, numeroși practicanți de profesii, cu un nivel de educație superior, au folosit ideile eugeniste În propriile pledoarii pentru dezvoltarea diferitelor discipline academice, modernizarea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
pe care le considerau concepte iraționale, pentru că, În opinia unor astfel de autori, se opuneau legilor universale ale eredității, diferențierii speciei și evoluției. Eugeniștii considerau că pretențiile de autonomie ale indivizilor asupra propriilor acțiuni erau revendicări iresponsabile care ignorau precondițiile ereditare ale dezvoltării și comportamentului individual. Mai mult, democrația părea o practică periculoasă pentru că permitea ceea ce Alexis de Tocqueville a descris ca fiind „tirania maselor”. În opinia eugeniștilor, regimul democratic le permitea indivizilor mediocri să Își impună voința asupra celor superiori

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
tirania maselor”. În opinia eugeniștilor, regimul democratic le permitea indivizilor mediocri să Își impună voința asupra celor superiori și să submineze, astfel, principiul evoluției prin selecție dirijată. În locul democrației, eugeniștii susțineau guvernarea responsabilă a unui grup selectat din rândurile elitei ereditare. O astfel de conducere ar fi fost formată din tehnocrați care cunoșteau și Își propuneau să aplice principiile eredității biologice În acțiunile sociale și politice. Însuși limbajul cu care eugeniștii Își explicau teoriile se Întretăia cu analiza critică a democrației

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]