1,461 matches
-
Trăiește senzația că pe retină i se proiectează concomitent două filme, unul mai neverosimil decât celălalt. La un moment dat are impresia că se află în fața clasei a IX-a de acum... și discută cu elevii despre „factorii dezvoltării personalității: ereditatea, mediul, educația”. Care dintre acești factori este mai important? Ce întrebare stupidă! E ca și cum ai cere elevilor să spună dacă dintre condițiile dezvoltării plantelor are un rol preponderent umiditatea, sau aerul, sau lumina, sau temperatura. Și într-un caz și
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Moldovan și Astra 63 Epigonii lui Moldovan: Petre Râmneanțu 68 Iordache Făcăoaru 70 Alți eugeniști de la Școala din Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Moldovan și Astra 63 Epigonii lui Moldovan: Petre Râmneanțu 68 Iordache Făcăoaru 70 Alți eugeniști de la Școala din Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
fost, În punctul de plecare, utopia eugenistă. De la afirmarea ei ca disciplină științifică la sfârșitul secolului al XIX-lea, eugenia a trezit și fascinația, și dezgustul biologilor, medicilor, reformatorilor sociali, policitienilor și istoricilor. În ultimul timp, interesul pentru relația dintre ereditate și comportament s-a dezvoltat paralel cu creșterea numărului de analize istorice ale eugeniei 2. Multe dintre aceste analize au arătat că presupozițiile eugeniste erau cândva la fel de larg Împărtășite În țări extrem de diferite, ca Germania nazistă a lui Hitler și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
asemenea, propriile norme și așteptări referitoare la anumite aspecte ale ideilor și mișcărilor eugeniste. Așa cum argumentează Nancy Lee Stepan, În istoriografia de până acum, ideile eugeniste lamarckiene au fost identificate de multe ori cu politica stângii sau cu teorii ale eredității depășite și, ca atare, tratate drept idei eugeniste moderate 14. Totuși, așa cum arată cercetarea lui Stepan asupra Americii Latine, unii eugeniști au rămas adepți ai neolamarckismului nu pentru că veneau din regiuni subdezvoltate, unde nu aveau acces decât la idei depășite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Consider că eugeniștii au avut un rol important În popularizarea printre intelectualii români a unei paradigme științifice bazate pe determinism biologic. Ca rezultat al trecerii de la o viziune despre lume bazată pe valori religioase la una dominată de legile biologiei - ereditate, evoluție și diferențiere -, eugeniștii au contribuit la secularizarea societății românești. Capitolul 3 discută În detaliu impactul ideilor eugeniste asupra relațiilor dintre indivizi și stat, prezentând și semnificațiile diferite pe care liderii români le-au acordat acestor idei În funcție de caracteristicile specifice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În legătură cu interesul față de determinismul biologic În România postsocialistă. Este surprinzător faptul că oamenii de știință, dar și cei preocupați de reforme sociale continuă să aducă În discuție aceleași probleme legate de relația dintre indivizi și comunitate În statul modern, de ereditate și progres. Chiar și astăzi, nu există consens și nici certitudini În privința limitei până la care statul modern al bunăstării ar trebui să intervină În alegerile cetățenilor săi, În special În ceea ce privește drepturile asociate vieții reproductive. Asocierea dintre „eugenie” și politicile naziste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Încă Înainte de 1918, cercetătorii și medicii erau familiarizați cu autori precum Charles Darwin sau Francis Galton. Teoria lui Darwin despre evoluție fusese deja introdusă În curricula Învățământului liceal 1. De asemenea, unele publicații care se ocupau cu precădere de semnificația eredității pătrunseseră În discursul public 2. Cu toate acestea, teoriile despre evoluție sau ereditate nu avuseseră un rol important În elaborarea politicilor din domeniul sănătății publice și al asistenței sociale 3. În contrast cu perioada premergătoare, Între 1918 și 1947, o multitudine de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
sau Francis Galton. Teoria lui Darwin despre evoluție fusese deja introdusă În curricula Învățământului liceal 1. De asemenea, unele publicații care se ocupau cu precădere de semnificația eredității pătrunseseră În discursul public 2. Cu toate acestea, teoriile despre evoluție sau ereditate nu avuseseră un rol important În elaborarea politicilor din domeniul sănătății publice și al asistenței sociale 3. În contrast cu perioada premergătoare, Între 1918 și 1947, o multitudine de monografii, reviste de specialitate, conferințe și articole din ziare sunt mărturii ale amplitudinii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În 195776. În același timp, și alți medici cunoscuți și respectați din București erau implicați În mișcarea eugenistă. Printre aceștia, cel mai activ promotor era Gheorghe Marinescu (1863-1938), un endocrinolog de renume. Marinescu a Început să publice articole pe tema eredității normale și patologice Înainte de primul război mondial, dar cele mai importante publicații ale sale În domeniul eugeniei datează din perioada interbelică, În care a reușit să prezinte ideile despre necesitatea de a controla caracteristicile ereditare unei audiențe sofisticate, ce a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
științelor și ca răspuns la problemele sociale care Începuseră să apară În țările În curs de industrializare. Eugenia s-a dezvoltat la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului XX plecând de la teoria controversată a lui Francis Galton despre ereditatea geniului, pentru a deveni o mișcare internațională bine articulată care milita pentru schimbare socială. Practic, toate țările din Europa de Vest au Încurajat dezvoltarea propriilor societăți eugenice, de la Franța, Anglia și Italia până la Germania și Finlanda 4. Eugeniștii din Europa de Vest susțineau că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ideile eugeniste s-au dezvoltat În interacțiune cu alte perspective științifice aflate În competiție, eugeniștii români au reușit să formuleze aserțiuni cu pretenții de universalitate, fără ca acestea să Întâmpine opoziția solidă a unei comunități științifice deja consolidate 9. Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918tc "Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918" Încă din 1876, unii medici români erau preocupați de impactul eredității asupra sănătății și a Îmbolnăvirilor. Un sumar studiu publicat În acel an de doctorul Petrini (de Galatz) descria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
cu alte perspective științifice aflate În competiție, eugeniștii români au reușit să formuleze aserțiuni cu pretenții de universalitate, fără ca acestea să Întâmpine opoziția solidă a unei comunități științifice deja consolidate 9. Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918tc "Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918" Încă din 1876, unii medici români erau preocupați de impactul eredității asupra sănătății și a Îmbolnăvirilor. Un sumar studiu publicat În acel an de doctorul Petrini (de Galatz) descria efectele dezastruoase ale alegerii unui partener fără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
pretenții de universalitate, fără ca acestea să Întâmpine opoziția solidă a unei comunități științifice deja consolidate 9. Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918tc "Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918" Încă din 1876, unii medici români erau preocupați de impactul eredității asupra sănătății și a Îmbolnăvirilor. Un sumar studiu publicat În acel an de doctorul Petrini (de Galatz) descria efectele dezastruoase ale alegerii unui partener fără a lua În considerare potențialul ereditar sau afecțiunile care pot apărea, de la tuberculoză până la sifilis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
arareori referințe la surse bine definite și respectate sau la lucrări specifice. Studiul doctorului Petrini se Încadrează astfel mai bine În categoria „filosofiei medicale” decât a lucrărilor științifice. În aceeași perioadă, existau alți câțiva intelectuali români importanți care explorau semnificația eredității pentru Înțelegerea progresului și a relațiilor dintre oameni. În lucrarea sa, Teoria ondulațiunii universale (1876-1878), filosoful Vasile Conta (1845-1882) a prezentat o viziune personală asupra evoluției și eredității. Cunoscând, cu siguranță, lucrările lui Charles Darwin și ale lui Herbert Spencer
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În aceeași perioadă, existau alți câțiva intelectuali români importanți care explorau semnificația eredității pentru Înțelegerea progresului și a relațiilor dintre oameni. În lucrarea sa, Teoria ondulațiunii universale (1876-1878), filosoful Vasile Conta (1845-1882) a prezentat o viziune personală asupra evoluției și eredității. Cunoscând, cu siguranță, lucrările lui Charles Darwin și ale lui Herbert Spencer despre evoluție, Conta a creat o viziune originală asupra legilor care guvernează schimbarea. Teoria ondulației pe care a creat-o susține că nici o caracteristică ereditară nu Își poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
a creat o viziune originală asupra legilor care guvernează schimbarea. Teoria ondulației pe care a creat-o susține că nici o caracteristică ereditară nu Își poate păstra În permanență predominanța În generațiile viitoare. Geniile reprezintă nu doar apogeul unei „unde” de ereditate pozitivă, ci și un moment care semnalează regresia inevitabilă În mediocritate pentru a face loc unei noi „unde”11. Îmbunătățirea ereditară permanentă este imposibilă. Această teorie o contrazicea pe cea a lui Galton, care susținea că planificarea atentă și controlul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
că planificarea atentă și controlul reproducerii puteau preveni degenerarea geniului și, astfel, a oricărei caracteristici ereditare. O serie de alți gânditori români importanți de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cum ar fi istoricul Alexandru D. Xenopol, au reflectat asupra semnificației eredității În Încercarea de a analiza acțiunile umane și schimbările de lungă durată 12. Întrebarea fundamentală căreia Încercau să Îi ofere un răspuns era dacă ereditatea poate produce o schimbare permanentă sau nu oferă decât un recipient de depozitare a tradiției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
secolului al XIX-lea, cum ar fi istoricul Alexandru D. Xenopol, au reflectat asupra semnificației eredității În Încercarea de a analiza acțiunile umane și schimbările de lungă durată 12. Întrebarea fundamentală căreia Încercau să Îi ofere un răspuns era dacă ereditatea poate produce o schimbare permanentă sau nu oferă decât un recipient de depozitare a tradiției Într-un context În care factorii de mediu și cei produși de om jucau rolul central În crearea schimbărilor generatoare de progres pe termen lung
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
urbanizării, de la standardele de viață ale clasei muncitoare, În continuă deteriorare, până la ratele scăzute ale natalității printre beneficiarii acestor procese - membrii clasei de mijloc. O particularitate a mișcării din Anglia o constituia popularitatea printre adepții eugeniei a conceptului mendelian de ereditate, În dauna noțiunilor lamarckiene despre transmiterea ereditară a caracteristicilor dobândite. Chiar dacă Îmbrățișau și ei orientarea mendeliană, eugeniștii români nu Încercau să se adapteze modelului mișcării britanice. În Franța, mișcarea eugenistă era ceva mai timidă și datorită faptului că apăruse abia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
lor radicale reprezentau o provocare puternică la adresa Weltanschauung-ului adânc Înrădăcinat, bazat pe religie și pe autoritatea Bisericii. Sinteza românească de factură mendelianătc "Sinteza românească de factură mendeliană" Înainte de primul război mondial, majoritatea cercetătorilor și a medicilor români nu considerau ereditatea o forță activă, capabilă să producă schimbări sociale de lungă durată 29. Spre deosebire de Germania, Anglia sau Franța, majoritatea politicienilor și a membrilor comunității științifice din România nu păreau să aibă sentimentul unei amenințări iminente la adresa viitorului țării, cauzată de diminuarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
amploare. Unele dintre aceste critici reproduceau argumentele analizelor culturale ale unor autori precum Oswald Spengler sau Friedrich Nietzsche, care și-a menținut popularitatea În Europa Occidentală În Întreaga perioadă interbelică 36. Alți oponenți ai progresului aduceau Însă argumente bazate pe ereditate, pe care o considerau un factor al schimbării vital, dar Îndelung neglijat - o forță ce putea acționa pozitiv, dar și distructiv. Prin faptul că au transferat problema progresului din sfera culturală și economică În cea a biologiei, acești intelectuali au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
39. Cu toate acestea, unele mișcări eugeniste conservatoare și agresive, În special din America Latină, s-au folosit mai degrabă de ideile lamarckiene 40. În primele decenii ale secolului XX, adepții ideilor mendeliene au devenit o grupare mai puternică În dezbaterea ereditate versus influențele mediului. O dată cu publicarea, În 1906, a descoperirilor lui Gregor Mendel, cercetarea privind cauzele și efectele eredității s-a modificat radical, pentru că experimentele călugărilor austrieci arătau nu numai că moștenirea genetică se actualiza independent de mediu, ci și că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
degrabă de ideile lamarckiene 40. În primele decenii ale secolului XX, adepții ideilor mendeliene au devenit o grupare mai puternică În dezbaterea ereditate versus influențele mediului. O dată cu publicarea, În 1906, a descoperirilor lui Gregor Mendel, cercetarea privind cauzele și efectele eredității s-a modificat radical, pentru că experimentele călugărilor austrieci arătau nu numai că moștenirea genetică se actualiza independent de mediu, ci și că, mai mult, aceasta avea un rol activ În schimbările genetice pe termen lung41. Până În anul 1918, ideile lamarckiene
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Loren Graham arată că lamarckismul era teoria preferată de social-democrații moderați, În timp ce mendelismul Își găsea adepți mai ales printre practicanții de profesii și persoanele cu ocupații academice care aveau orientări politice de dreapta 45. În anii ’30, teoriile mendeliene ale eredității dominau mișcarea eugenistă din Germania. Cercetarea realizată de Thomas Morgan În Statele Unite pare să sugereze că și aici perspectiva mendeliană avea un impact științific mai accentuat 46. Deplasarea accentului pe ereditate drept catalizator al schimbării (și, implicit, al progresului) mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]