1,457 matches
-
prin măsuri riguroase de ameliorare. Genotipul unui câine, respectiv materialul ce Îl posedă, se poate determina fie după aspectul fenotipic, fie studiind părinții sau produșii lui pe baza datelor oferite de pedigreu. Fenotipul câinelui este o altă noțiune legată de ereditate. Când vorbim despre aspectul genotipic al câinelui ne referim la Înfățișarea lui exterioară, la toate caracteristicile sale morfologice și fiziologice, ceea ce mai simplu, Înseamnă forma și armonia diferitelor părți exterioare a corpului, calitățile și Însușirile pe care acesta le pune
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
nu același lucru se petrece cu latura fenotipică, care sub această influență poate da variațiuni fenotipice, când fiecare individ va exterioriza, cu trupul, Însușiri diferite, pe baza variațiunii genotipice rezultate din influențarea reciprocă dintre latura fenotipică și cea genotipică. Despre ereditate s-a mai arătat dar trebuie spus că la câinelelup s-au transmis ereditar unele caractere, ca de exemplu, un sistem nervos echilibrat ce se poate constata În descendența lui sau alte Însușiri valoroase sau nu cuprinse În zestrea sa
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a separării materialului genetic, care are loc astfel: celulele sexuale, până să ajungă la stadiul de spermatozoizi sau ovule, se divid, dar Își păstrează fiecare un număr constant de cromozomi În celulele divizate. În această divizare celulară se află secretul eredității. În conținutul cromozomilor pe care Îi dețin celulele se află gene care hotărăsc destinul cățelului ce se va naște și fac legătura dintre noii produși ce se vor naște și Înaintașii lor, care transmit de la o generație la alta anumite
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Pasteur, Joseph Lister, Joshua Lederberg, Alexander Fleming, Edward Salk, Albert Bruce Sabin, Robert Gallo, Luc Montagnier. 3. Spira "selecției naturale" are ca reprezentant pe Charles Darwin. 4. Spira "celulei", reprezentată prin: Matthias Jakob Schleiden, Theodor Schwann, Rudolph Virchow. 5. Spira "eredității", reprezentată prin: Gregor Johann Mendel, Barbara McClintock, Hamilton Othanel Smith, Friedrich Miescher, Theodor Boveri, Walter Sutton, Oswald Avery, James Watson, Francis Crick, Maurice Wilkins, J.Craig Venter. 6. Spira "taxonomiei" este reprezentată prin: Carl Nilsson Linnaeus și George Cuvier. 7
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Mult prea mulți indivizi se nasc în fiecare specie animală și, în consecință, apare lupta pentru existență. Fiecare variație favorabilă vieții în complexul condițiilor de trai va oferi o mai mare șansă de supraviețuire printr-o selecție naturală. Conform principiilor eredității, va fi transmisă acea trăsătură selectivă care este favorabilă luptei de supraviețuire". Originea speciilor (1850) În încheierea cărții scrie: Există o grandoare în această interpretare a vieții, în care diferitele energii și mișcarea ciclică permanentă dau naștere celor mai frumoase
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
plantelor agățătoare, viața viermilor și insectelor, precum și cartea sa Expresia emoțiilor la om și animale (The Expression of Emotions in Man and Animals) sunt realizări de o deosebită importanță. Este adevărat: pe lângă acestea, există și încercări de explicații nereușite ale eredității, ca acelea din cartea Descendența omului și selecția în funcție de sex (The Descent of Man, and Selection in Relation to Sex) publicată în 1871. În ultima parte a vieții, Darwin se disculpă de teama (menționată în cartea sa Descendența omului) de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de Bismarck 67, criticând alocarea unui prea mare buget ministerului de război și prea mic ministerului sănătății. Bismarck îl provoacă la un duel care nu a are loc, deoarece Virchow considera acest mod de confruntare ca fiind necivilizat. 5. Spira eredității Gregor Johann Mendel (1822-1884), călugăr, întemeietorul geneticii, deschide drumul care a condus la descoperirea genomului uman, un un secol și jumătate mai târziu. Acest călugăr se înscrie cu litere de aur în spiralogia biomedicală. În timp ce milioane de oameni mâncau mazărea
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
până la moartea sa. El însuși nu realizează importanța descoperirilor sale. Istoria științelor le menționează în anul 1900, în capitolul intitulat Redescoperirea lui Gregor Mendel. La scrierea capitolului colaborează Thomas Hunt Morgan 69, care, mai târziu, în 1915, a elaborat teoria eredității cromozomiale, Hugo Marie de Vries 70, Carl Correns 71 și Erich Tschermak (Edler von Seysenegg)72. Lui Mendel îi aparține descoperirea că fiecare trăsătură a unui individ este compusă din doi factori ("alele"), unul provenit de la mascul și celălalt de la
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Tschermak (Edler von Seysenegg)72. Lui Mendel îi aparține descoperirea că fiecare trăsătură a unui individ este compusă din doi factori ("alele"), unul provenit de la mascul și celălalt de la femelă. Cei doi factori pot fi identici - homozigoți, sau diferiți - heterozigoți. Ereditatea este formată din totalul factorilor (alelelor) pe care le posedă acel individ, deci aparența fizică a individului sau fenotipul este rezultatul tuturor aleleor. Gametul (sau prima celulă, fertilizată, din care se formează individul), conține o copie a alelelor masculine și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
doua. Fnotip identic în F1 (dominant) și în proporție de 3:1 în F2 (a doua generație hibridă). Aceste observații îl conduc la enunțarea primei legi a lui Mendel, și anume Legea segregației sau a separării, cunoscută azi ca legea eredității: cele două trăsături ereditare se separă una de alta în gametul provenit din fuzionarea lor și se dezvoltă în gameți diferiți. Astăzi este considerat un fenomen de la sine înțeles faptul că cei 46 de cromozomi ai celulei umane diploide provin
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
tatălui și jumătate din ovulul mamei, combinându-se separat. Iar trăsăturile diferite ale copiilor sunt rezultatul combinărilor alelelor de a lungul generațiilor. Posibilitatea de combinație a alelelor este de 223 , adică de 8.388.608 de combinații. Încercând să explice ereditatea concomitentă a mai multor trăsături genetice, Mendel descrie transmiterea factorilor care decid culoarea și lungimea cozii pisicii. Transmiterea factorilor ereditari Încrucișarea bihibridă a trăsăturilor independente arată un raport de 9:3:3:1 în cea de-a doua generație. În
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lui Mendel cu selelecția naturală a lui Darwin într-un cerc care înalță biomedicina spre realizarea epocalei descoperiri a genomului. Theodor Heinrich Boveri (1862-1915) și Walter Stanborough Sutton (1877-1916) Walter Sutton (stânga) și Theodor Boveri (dreapta) Autorii teoriei cromozomiale a eredității Ulterior descoperirilor lui Gregor Mendel, cercetările geneticienilor Edmund Beecher Wilson 75 și Theophilus Painter 76 și ale embriologului Wilhelm Roux77 stabilesc că încărcătura cromozomică poartă toate trăsăturile genetice care îi caracterizează și diferențiază pe indivizi. Diagrama unui cromozom eukariotic: 1
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pe indivizi. Diagrama unui cromozom eukariotic: 1) cromatina (după faza S); 2) Centromerul punctual de încrucișare; 3) brațul scurt; 4) brațul lung. Cartea publicată de Boveri și Sutton, în 1902, The Cell in Development and Heredity ("Celula în dezvoltare și ereditatea"), definitivează teoria cromozomială a eredității. Citat din carte: "Entități independente păstrate în nucleul celulei își păstrează identitatea, deoarece ceea ce iese din nucleu este ceea ce intră în nucleu". Imagine din cartea Celula în dezvoltare și ereditatea Theophilus Painter 76 publică în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
eukariotic: 1) cromatina (după faza S); 2) Centromerul punctual de încrucișare; 3) brațul scurt; 4) brațul lung. Cartea publicată de Boveri și Sutton, în 1902, The Cell in Development and Heredity ("Celula în dezvoltare și ereditatea"), definitivează teoria cromozomială a eredității. Citat din carte: "Entități independente păstrate în nucleul celulei își păstrează identitatea, deoarece ceea ce iese din nucleu este ceea ce intră în nucleu". Imagine din cartea Celula în dezvoltare și ereditatea Theophilus Painter 76 publică în 1923 prima hartă a cromozomilor
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Heredity ("Celula în dezvoltare și ereditatea"), definitivează teoria cromozomială a eredității. Citat din carte: "Entități independente păstrate în nucleul celulei își păstrează identitatea, deoarece ceea ce iese din nucleu este ceea ce intră în nucleu". Imagine din cartea Celula în dezvoltare și ereditatea Theophilus Painter 76 publică în 1923 prima hartă a cromozomilor ca fiind în număr de 24, și abia în 1956 eroarea este corectată și se ajunge la adevărata cifră de 23 cromozomi incluzând perechea XY. Barbara McClintock (1902-1992), citogeneticiană, laureată
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
necodată și supranumită gunoi genetic, ocupând un spațiu considerabil, este în curs de descifrare. Porțiunea "negenică" a ADN-ului, cea necodată, reprezintă 98% din genom. Ea are importante funcții în regularizarea expresiei genice, organizarea arhitecturii cromozomice și a semnalelor de ereditate epigenetică (în afara secvențelor genelor). Diferența genetică dintre ADN-ul diferiților indivizi este mai mică de 0,1%. Între cimpanzeii de tip bonobos și oameni diferențele sunt de sub 4%. Genomul uman, sau setul de gene, este conținut în cele 23 de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
deceniile care vin, fiecare individ al planetei va purta cu sine cartea de identitate cu toate datele sale genetice. Aceste date vor conține, pe lângă elementele de identificare, date despre alimentele și medicamentele acceptate de organismul său. Spirala celulei și a eredității, conform expresiei lui Winston Churchil, "se află la sfârșitul începutului". 6. Spira bio-taxonomiei Carl Nilsson Linnæus (1707-1778), cunoscut, după înnobilarea sa, și sub numele de Carl von Linné, a fost botanist, medic și zoolog, considerat fondatorul taxonomiei binomiale. Prin taxonomie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a făcut, și-și publică observațiile. Este cel care-l inițiază pe teologul Gregor Mendel în tainele mecanismelor de transmitere a trăsăturilor plantelor și animalelor. 69 Thomas Hunt Morgan (1866-1945), embriolog și genetician american, decodifică rolul jucat de cromozom în ereditate și primește Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (în 1933). Scrie nenumărate cărți despre ereditate și lansează studiile genetice asupra Drosophilei Melanogaster. În anul 1900, scrie capitolul "Redescoperirea eredității mendeliene" în Istoria științelor. 70 Hugo Marie de Vries (1848-1935), botanist
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
în tainele mecanismelor de transmitere a trăsăturilor plantelor și animalelor. 69 Thomas Hunt Morgan (1866-1945), embriolog și genetician american, decodifică rolul jucat de cromozom în ereditate și primește Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (în 1933). Scrie nenumărate cărți despre ereditate și lansează studiile genetice asupra Drosophilei Melanogaster. În anul 1900, scrie capitolul "Redescoperirea eredității mendeliene" în Istoria științelor. 70 Hugo Marie de Vries (1848-1935), botanist olandez, fiu al prim-ministrului Olandei, studiază creșterea plantelor cu Julius Sachs. Lansează ideea existenței
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
1866-1945), embriolog și genetician american, decodifică rolul jucat de cromozom în ereditate și primește Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (în 1933). Scrie nenumărate cărți despre ereditate și lansează studiile genetice asupra Drosophilei Melanogaster. În anul 1900, scrie capitolul "Redescoperirea eredității mendeliene" în Istoria științelor. 70 Hugo Marie de Vries (1848-1935), botanist olandez, fiu al prim-ministrului Olandei, studiază creșterea plantelor cu Julius Sachs. Lansează ideea existenței pangenelor și este considerat a fi autorul geneticii. Elaborează termenul de "mutație pangenică", ca
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
care scoate în evidență, postmortem, incontestabila valoare a legilor lui Mendel. 72 Erich Tschermak (1871-1962), agronom german care aflase de cercetările lui Mendel de la bunicul său (care-i fusese student). Devenit profesor de științe agricole la Universitatea din Viena, redescoperă ereditatea mendeliană, devenind unul din grupul de mendelieni, alături de Correns și de Vries. 73 Oscar Hertwig (1849-1922), zoolog german devenit profesor de anatomie comparată la Universitatea din Berlin, descoperă fertilizarea la aricii de mare și rolul jucat de nucleul celulei și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
că sexul feminin este XX și cel masculin XY. El descoperă existența mai multor cromozomi, pe care-i numește cromozomi "B". În ultima parte a vieții scrie cartea (foarte cunoscută) The Cell in Development and Inheritance ("Celula în dezvoltare și ereditate"). 76 Theophilus Shickel Painter (1889-1969), zoolog american. După studii intense asupra cromozomului, reușește să identifice genomul Drosophilei Melanogaster. Stabilește un număr de 48 de cromozomi umani (în 1955, japonezul Joe Hin Tjio stabilește numărul corect al acestora: 46). 77 Wilhelm
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
nu primește titlul. 84 Johannes Friedrich Miescher (1844-1895) este biolog și medic elvețian. Identifică substanțe biochimice bogate în fosfor, conținute în nucleul celulelor albe ale sângelui și astfel reușește să izoleze un acid nucleic, pe care îl consideră legat de ereditate. Miescher numește "nuclein" ceea ce era de fapt ADN-ul, constatând că acesta conține fosfor și nitrogen. Importanța descoperirii sale este evidențiată de Albrecht Kossel, specialist în fiziologie chimică. 85 Rosalind Elsie Franklin (1920-1958) bioloagă și fiziciană engleză. Se ocupă de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dă o exprimare în limbaj. Romanul Camera roșie este prototipul romanului suedez modern, care, în contrast cu melodrama, conduce elementul dramatic la extrem. Citindu-l pe Linné, este captivat de adevărurile exprimate de el și introduce tematica influenței mediului înconjurător și a eredității în caracteristicile personajelor sale. Introduce naturalismul în mișcarea teatrală modernă și descrie caractere complexe. Își exprimă ideile în eseuri despre crima psihică și despre drama modernă și teatrul modern. 90 Joseph Pitton de Tournefort (1656-1708), botanist și medic francez, realizează
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
francez de concepție evoluționistă. La începutul carierei, publică trei volume despre flora Franței, Flore française. Devenit șeful catedrei de botanică, ulterior de zoologie, publică cartea Système des animaux sans vertèbres ("Sistemul animalelor fără vertebre") devenită taxonomia nevertebratelor. Lamarck lansează teoria eredității caracterelor dobândite, prin care contribuie la netezirea teoriei evoluționiste. Descrie forța prin care se impune adaptarea, prin separarea utilului (care se impune) de neutil. Cuvier se opune acestor idei. 99 Étienne Geoffroy Saint-Hilaire (1772-1844), naturalist francez, coleg cu Lamarck, apărător
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]