3,004 matches
-
La 25 septembrie 1829 el a reușit să-l determine pe comandantul turc Aslan Bey să capituleze în Pasul Petra, punându-se astfel capăt războiului de eliberare. În plan sentimental, el a avut o relație de dragoste cu Manto Mavrogenous, eroină a Războiului de Independență al Greciei. A murit la Nafplion la 16 august 1832.
Dumitru Ipsilanti () [Corola-website/Science/335958_a_337287]
-
spune despre carte că: ""Nu trebuie să fii îndrăgostită de iubitul celei mai bune prietene pentru a prețui acest roman... Ai în fața ta o carte pe care n-ai să vrei să o lași din mână și de a cărei eroină te vei atașa negreșit. Mi-a plăcut la nebunie"". Rachel White and Darcy Rhone au fost prieteni buni încă din copilărie. Rachel este o fată bună, muncitoare, aflată mereu în umbra prietenei sale egoiste. Aceasta își sărbătorește cea de-a
Emily Giffin () [Corola-website/Science/329392_a_330721]
-
Continuarea de la "Something Borrowed", "Something Blue" spune povestea lui Darcy Rhone, care a crezut că are totul plănuit, că totul i se cuvine, că o față frumoasă garantează o viață minunată. La începutul cărții "Something Borrowed" aceasta apare ca o eroină imatură, obișnuită să obțină tot ceea ce-și dorește, indiferent de mijloacele pe care trebuie să le folosească pentru a obține totul. Desigur, acest tip de comportament va atrage după sine unele probleme. Rămâne însărcinată, logodnicul ei o părăsește pentru
Emily Giffin () [Corola-website/Science/329392_a_330721]
-
În Gaițele lui Kirițescu, lumea devine ceva mai selectivă: „Cum îmi stă, țațo, cu pălărie?” (pretenția); „Parcă ești un câine cu oala-n cap” (sancțiunea). Orice complezență a dispărut. Pălăria pică, deci, între două lumi. De la pălăriile spectaculoase, ca ale eroinelor de five o’clock - întrebarea-cheie despre „Protopopeasca a tânără” este „cu ce pălărie era?” - la acelea fără nici un fason, atârnate în cuierul vreunei berării, acoperământul quatre saisons face și platitudinea, și ridicolul unei societăți în care eleganța nu se mai
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
și obligatoriu cît mai ilogic (conform unei cît de minimale logici a narațiunii pe care să fi izbutit a o pricepe pe parcurs). Nu lipsește nici Introducerea în care povestitorul își asigură cititorii că aceasta este o poveste adevărată, că eroina a existat în realitate, ea fiind "ființa cea mai uluitoare" pe care a dat-o vreodată Botoșaniul, cel puțin după știința autoarei (asta cînd se știe bine că la Botoșani s-au născut cîțiva poeți "și chiar un vestit general
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
vreau un film american pe care l-am văzut cu ani în urmă, la televizor, în timp ce mă aflam în America, ca să-l revăd oarecum de curînd, tot la televizor, de astă dată însă în Scoția. Filmul avea în centru o eroină româncă, amestec de sălbăticie și rafinament, exotism și neînțeleasă umanitate. Cei din jurul ei, mai cu seamă eroul, care e american, nu o înțeleg dar sînt fascinați de ea, atrași irezistibil tocmai de ceea ce fata are ininteligibil: combinația de pasiune, frumusețe
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
am zis, privind acest film (din motive oarecum asemănătoare celor din care am citit pînă la capăt Adorabila româncă): cît de ridicol exotici putem părea, priviți de la distanță! Catinca, protagonista aleasă de Isidore Isou, nu se diferențiază prin naționalitate de eroinele unor romane cu aceeași temă. Isou, însă, face eforturi considerabile să ne-o prezinte ca fiind o persoană excepțională în primul rînd prin faptul că e româncă. De altfel, întreg romanul apelează prea frecvent la tema românismului, ca să-l numesc
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
ei) la cel public, al dansului descris ca ritual misterios al unei lumi exotice, e gratuită și artificială. Prea e evidentă dorința autoarei de a descrie pur și simplu Dansul Călușarilor. Cam la fel cum în filmul despre care vorbeam eroina îi explică la un moment dat iubitului ei, american, un descîntec de dragoste. Romanul lui Isidore Isou abundă în scene erotice. Catinca are nenumărați amanți, și nu toți îi provoacă repulsie. Dar Isou alege, pentru descrierea acestor scene, un limbaj
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
ajute, a sfârșit prin a deveni obiectul urletelor mele și prin a primi uși trântite în față. În locul lui James. La început, când m-am întors de la Londra, suferința mea avea o oarecare doză de demnitate. Mă simțeam asemenea unei eroine din perioada victoriană care a fost dezamăgită în dragoste și care nu avea nici o alternativă, deci trebuia să-și întoarcă fața și să se stingă de durere înconjurată de sărurile ei mirositoare, continuând însă să fie frumoasă. Ca Michelle Pfeiffer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Și ce dacă nu mai vrei? Eu sunt o stea Și tot am ajuns departe înaintea ta. Caută-mă prin baie și bucătărie, Poate am învățat să gătesc, cine mai știe? Caută-mă prin cărțile din librării, Am ajuns o eroină, din cauza ta, să știi. Caută-mă în nemaicăutate locuri, În alte țări, în alte lumi, în soare și pe tocuri, Îți voi răspunde, într-o zi, chemării tale, Dar știi când? Când nu va mai durea atât de tare. Caută
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
om simplu și umil, ce a respectat-o pe fiica regelui, neatingându se de ea. Apare apoi în scenă Electra însăși, în haine sărăcăcioase, purtând pe cap o urnă pentru apă - prin care autorul sugerează condițiile nedemne în care trăiește eroina. Îndată își face intrarea și Oreste, însoțit de Pilade; ca și în tragedia lui Sofocle, cei doi își ascund identitatea și spun că sunt trimiși de fratele ei pentru a împlini dreptatea. Vine și bătrânul care pe vremuri îl salvase
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
încă o dată!”2 - strigăt ce concentrează întrega ei ură și sete de răzbunare. Întocmai ca în piesa lui Sofocle, în tragedia lui Euripide, după bucuria reîntâlnirii dintre frați, se trece la fapte. Egist este primul ucis, de data aceasta, iar eroina își descarcă întreaga ură acumulată în atâția ani proferând blesteme îngrozitoare. Când apare în scenă Clitemnestra, Oreste are un moment de deznădejde, zbătându-se între glasul propriei conștiințe și porunca lui Apolo: „Vai! - cum să omor pe cea care m-
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
după credința vechilor greci, cel ucis nu are liniște în lumea lui Hades până nu e răzbunat! Este, așadar, o apărătoare înverșunată a datinilor și credințelor strămoșești. La Sofocle, frumoase sunt scenele care pun în lumină și alte trăsături ale eroinei căci, alături de impetuozitatea pornirilor sale găsim sentimente de iubire, de tandrețe, de feminitate gingașă, exprimate cu mare finețe. Ea trece de la disperare la bucurie nemărginită, de la deznădejde la speranță, de la ură la gingașă iubire de frate. Nimic nu e trăit
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
mor, cu condiția să sugrum pe mama mea!”. Toate acestea o dezumanizează astfel încât, prin contrast, ea reușește să deștepte o oarecare simpatie pentru cei uciși. Or, tocmai această ferocitate a ei clatină, după părerea unor critici, edificiul arhitectonic al piesei. Eroina lui Euripide e dominată de o pasiune puternică, mistuitoare, care o împinge la hotărâri extreme, de aici poate impresia de sălbăticie a personajului, ce are totodată și momente de șovăială și regret. Ea se modifcă - și aici e noutatea - sub
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
nu urmăresc grandiosul. „Admirabil cunoscător al sufletului feminin, Euripide arată că femeia în sălbăticia ei este mai capabilă de eroism decât bărbatul învestit cu toate puterile”, scria Liviu Rusu1. Autorului grec nu i se poate contesta lirismul, grația cu care eroinele sale împărtășesc publicului revolta, durerea, dragostea, duioșia sufletului lor. La Sofocle, Electra rămâne singură; disperarea ei este încă și mai mare din cauza vicleșugului lui Oreste, care răspândește vestea că a murit. Recunoașterea fratelui și a surorii sale este întârziată și
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
din cauza vicleșugului lui Oreste, care răspândește vestea că a murit. Recunoașterea fratelui și a surorii sale este întârziată și bucuria pe care o aduce precedă cu puțin dublul asasinat al lui Egist și al Clitemnestrei. La Euripide, statutul social al eroinei, măritată cu un țăran, este înjosit în mod îndrăzneț. De aceea ura ei este mai puternică decât în piesa lui Sofocle, eroina participând ea însăși la matricid. Deznodământul piesei cunoaște un reviriment din partea celor doi răzbunători ai lui Agamemnon care
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
o aduce precedă cu puțin dublul asasinat al lui Egist și al Clitemnestrei. La Euripide, statutul social al eroinei, măritată cu un țăran, este înjosit în mod îndrăzneț. De aceea ura ei este mai puternică decât în piesa lui Sofocle, eroina participând ea însăși la matricid. Deznodământul piesei cunoaște un reviriment din partea celor doi răzbunători ai lui Agamemnon care, înfricoșați de crimă, se scufundă într-un neașteptat regret. În piesa lui Sofocle, rechizitoriul Electrei este atât de bine condus, încât nu
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
urmă de ușuraticul Agamemnon fiicei sale. La întoarcerea regelui, Clitemnestra dorește să i se supună ca o soție credincioasă și devotată, hotărând să uite trecutul de umilință și cei zece ani în care a fost părăsită. La fel ca și eroina lui Alfieri, nu plănuiește de la început crima. Clitemnestra antică se considera instrument al unei drepte răzbunări; hotărârea e luată de Clitemnestra lui Victor Eftimiu numai când mama trebuie să pedepsească pe ucigașul fiicei sale; ea nu mai acționează ca soție
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
de schematism. De aceea satisfacția cu care privește decăderea socială a celeilalte fiice, Electra sau bucuria pe care o manifestă la primirea veștii morții lui Oreste sunt în contradicție cu evoluția anterioară a personajului. Ca și Electra lui O`Neill, eroina lui Eftimiu nu acționează nici ea în numele justiției sau al dreptății morale, ci mai mult din 65 ură și gelozie, Clitemnestra fiind rivala (neștiutoareă a fiicei sale la dragostea lui Egist. Electra se comportă ca o femeie înșelată în iubire
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
ură și gelozie, Clitemnestra fiind rivala (neștiutoareă a fiicei sale la dragostea lui Egist. Electra se comportă ca o femeie înșelată în iubire, alunecând pe panta patologicului. Ca și O`Neill, Victor Eftimiu face din Electra un „caz” dar, pe când eroina scriitorului american (de origine irlandezăă este un personaj cu trăsături „în curs a fi descoperite într-o regiune psihică embrionară, unde se pătrunde pe cale treptată, prin indicații sugestive și aluzive”1, Electra autorului român se descoperă de la început, neoferind evoluție
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
la această lovitură din partea destinului, Kasandra știe de la început că orice încercare este zadarnică - Troia va cădea, neamul lui Priam se va stinge, iar ea va fi ucisă de Clitemnestra. În piesa în 5 acte scrisă de marele nostru istoric, eroina merge la întâlnirea cu un destin bine cunoscut, fără putința de a întreprinde nimic, urcând treaptă cu treaptă spre moarte. În acest fel, eroina lui Iorga apare într-o nouă ipostază față de modelul antic. În 1939, la premiera piesei lui
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
ea va fi ucisă de Clitemnestra. În piesa în 5 acte scrisă de marele nostru istoric, eroina merge la întâlnirea cu un destin bine cunoscut, fără putința de a întreprinde nimic, urcând treaptă cu treaptă spre moarte. În acest fel, eroina lui Iorga apare într-o nouă ipostază față de modelul antic. În 1939, la premiera piesei lui Victor Eftimiu, Mihail Sebastian sublinia abundența de „flamuri, stindarde, pumnale, otrăvuri, țipete, un întreg arsenal de atrocități și splendori” în maniera „răsunătorilor Atrizi ai
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
atât de mișel”1. Orin ascultă, iar Lavinia, rămasă absolut singură, se închide în casă ca într-un mormânt, pentru a nu mai ieși niciodată la lumina zilei. Așa cum spuneam într-un alt subcapitol al lucrării, O`Neill face din eroina sa „un caz”, un personaj cu trăsături în curs de a fi descoperite într-o regiune psihică embrionară 2. Astfel, sfârșitul trilogiei scriitorului american este dominat de o viziune pesimistă asupra vieții, în timp ce în Orestia lui Eschil triumfă optimismul: Oreste
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
consideră un om al cetății: „Ce am eu de împărțit cu oamenii ăștia?”1, decizia lui pentru actul crimei se produce lent: mai întâi îi cere Electrei să fugă împreună, dar ea se dezice de el, nerecunoscându-l ca frate; eroina va fi cea care va declanșa hotărârea lui Oreste. De remarcat este superbul dialog dintre Egist și Jupiter, un Egist obosit de vina de a-l fi ucis pe Agamemnon, vină pe care o poartă în suflet de 15 ani
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
sine, Electra e cuprinsă de remușcări și-i reproșează fratelui că i-a spulberat visele, deoarece ura față de mamă i-a hrănit existența, iar prin uciderea acesteia, ea nu-și mai găsește rațiunea de a trăi. Eriniile 76 înalță în jurul eroinei „zidul singurătății”1, chinuindu-i sufletul cu remușcări; și Oreste conștientizează că omorul i-a adus singurătatea. În față șanselor oferite de Jupiter, Electra se înclină, însă Oreste îi răspunde orgolios: „Eu sunt libertatea mea”2; zeul devine neputincios în fața
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]