2,823 matches
-
cea a legării „relațiilor” celor mai profitabile, indivizii contează prea puțin pentru calitatea valorii spirituale. Axiologia se răstoarnă cu capul în jos. Un egalitarism nesănătos duce la o selecție aberantă. La un „despotism al masei”, după cum se rostește un remarcabil eseist francez actual, Ghislain de Diesbach, care pune punctul pe i astfel: „Rezultatul dacă nu cumva scopul democrației nu e acela de a le oferi tuturor șanse egale, ci de a-i lipsi de ele pe cei mai înzestrați, pentru a
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
Tot în revista Luceafărul de dimineață ne-au atras atenția opiniile lui Ioan Buduca. Acesta ne destăinuie că l-a visat pe Laurențiu Ulici „de multe ori”, „după moartea lui atât de șocantă”. În cel mai recent vis al său, eseistul de la Luceafărul de dimineață stă de vorbă cu atât de regretatul critic literar despre o idee a sa de instituire, printr- o lege, a unui sistem național de burse de creație pentru autorii de carte. Desigur, ar trebui găsit un
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3286_a_4611]
-
la nesfârșit. Dar odată ce ai prins ritmul, nu-ți mai vine să ieși. Hugh Trevor-Roper i-a adus lui Joyce cel mai înalt omagiu de care se poate bucura un scriitor. Alături de Yeats, alt irlandez genial, scrie marele istoric și eseist britanic, el „ne-a salvat limba, într-un moment în care se subțiase și-și pierduse culoarea, de atâta întrebuințare de-a lungul secolelor”. În cazul celui mai popular roman al lui Jane Austen, presupun că televiziunile și filmele au
Lecturi-fantomă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3289_a_4614]
-
Nicolae Scurtu Spectaculoasa biografie a poetului, eseistului și traducătorului Ion Caraion (1923-1986) se constituie într-una din cele mai traumatizante existențe scriitoricești. Anii de detenție politică, exterminatori, marginalizarea și, în cele din urmă, neîncetata supraveghere a fiecărui gest sau ieșiri în spațiul literar și cultural l-au
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
și cultural l-au determinat să ia drumul exilului. Rescrierea biografiei lui Ion Caraion se impune, acum, când arhivele publice și particulare unde există un prețios și bogat material documentar privind destinul său încep să se deschidă. În arhiva poetului, eseistului și traducătorului Radu Cârneci (n. 1928), am găsit douăzeci și cinci de epistole ale lui Ion Caraion, din anii 1965-1972, pe când colabora la revista „Ateneu”. Surprinzător, dar de înțeles într-o oarecare măsură, este faptul că nici măcar una dintre colaborările lui Ion
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
Ion Caraion la această revistă nu e menționată în cărțile lui Ion Hangiu 1 și, mai ales, în cea coordonată de Eugen Simion, de altfel, lucrare fundamentală 2 a istoriografiei literare naționale. O cercetare atentă a revistei „Ateneu”, coordonată de eseistul Radu Cârneci în anii 1964-1972, relevă, fără tăgadă, existența a douăzeci și opt de colaborări ale poetului Ion Caraion. La două decenii de la dispariția unui regim intolerant și autocrat se impune o sistematică și profundă revizuire a operei și, evident, a biografiei
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
pe care Pamfil Șeicaru le-a trimis, în țară, prietenilor, colegilor din redacțiile ziarelor și revistelor de odinioară, familiei și unor personalități importante din administrația centrală a României comunizate. O mărturie elocventă în acest sens o constituie epistola trimisă poetului, eseistului și teologului Nichifor Crainic (1889-1972). Epistola aceasta, amplă și motivată, se constituie, de fapt, într-o tulburătoare confesiune a unui intelectual care și-a iubit cu patimă țara și care a înțeles ab initio locul și destinul nostru în Europa
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
conținea sau nu un astfel de mesaj disimulat, ci dacă tinerii poeți de la Cenaclul de Luni (și în speță Florin Iaru) aveau știință despre aceste polemici, cu totul inavuabile pe atunci în spațiul autohton. A presupune că da, așa cum procedează eseistul Andrei Oișteanu în studiul pe care îl dedică problematicii narcoticelor în cultura română 20 e puțin exagerat. De fapt, în capitolul aferent, argumentația lui Oișteanu e de tot specioasă, și ar merita deconstruită cu probitate. Paragrafele privitoare la volumul celor
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
Cronicar Ziarele la muzeu Mircea Vasilescu a vizitat Muzeul Internațional al Ziarelor, deschis la Aachen și descrie, pentru cititorii DILEMEI VECHI (nr. 492, 18-24 iulie), ce a văzut acolo. Întrebarea pe care eseistul și-o pune cu acest prilej este una îndreptățită: Pentru ziare a venit vremea muzeelor? Iar răspunsul său are acea amărăciune care vine din luciditate: „Oricum am privi lucrurile, se încheie o epocă: aceea în care ziarele și revistele tipărite
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3437_a_4762]
-
în urmă pe lista scurtă a Premiului Nobel. Nu sunt primele și nu vor fi, cu siguranță, nici ultimele distincții care îl onorează pe cel mai mare scriitor român actual. La 57 de ani, împliniți la 1 iunie, poetul, prozatorul, eseistul și publicistul Mircea Cărtărescu este la zenitul carierei lui literare. Deși e departe de a-și fi spus ultimul cuvânt, o ciudată resemnare își face simțită prezența în intervențiile lui publice din ultima vreme. Într-un interviu din revista 22
Mircea Cărtărescu, un exilat de bună voie? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3454_a_4779]
-
e recolta ta,/ tu doar cu nu-uri poți răspunde,/ și-un ce secret doar sugera.” (Porți) Gânditorul german Wolf Lepenies a făcut o analiză a profilului intelectual și moral al acestui scriitor în care a văzut un „poet și eseist incomparabil..., care îi smulgea literalmente limbii germane posibilități de exprimare nemaiîntâlnite, așa cum a făcut-o Nietzsche înaintea lui.” (Ce este un intelectual european?, Curtea Veche, 2012). A fost silit să practice meserii, precum cele de medic și militar, pentru a
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
vizitatorul idolatru, proporții catastrofale. Dacă nici Germania «nu mai e ce-a fost», atunci totul e pierdut. Ei bine, Germania nu mai e ce-a fost! E prima oară cînd trăiesc la Berlin experiențe îngrijorătoare.” Dar ce anume îi creează eseistului această stare de îngrijorare? Exemplele sunt diverse, de la fleacuri, cum ar fi aruncarea, de către un domn respectabil, a unui muc de țigară pe trotuarul celebrului bulevard Ku’damm ori reacția grosolană a unui vânzător de la un chioșc de ziare central
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3453_a_4778]
-
unui profil autentic și, totodată, emblematic. Epistolele trimise de Perpessicius, în timp, familiei, prietenilor și, mai ales, confraților săi conțin prețioase știri privitoare la existența și la excepționala sa activitate de poet, prozator, memorialist, traducător, dar mai cu seamă de eseist și fidel istoric și critic al literaturii române. Epistolele ce se restituie, acum, întâia oară, sunt adresate colegului său la Academie, istoricul de artă George Oprescu, unul dintre cei mai învățați critici și eseiști ai fenomenului artistic românesc. Aceste misive
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
traducător, dar mai cu seamă de eseist și fidel istoric și critic al literaturii române. Epistolele ce se restituie, acum, întâia oară, sunt adresate colegului său la Academie, istoricul de artă George Oprescu, unul dintre cei mai învățați critici și eseiști ai fenomenului artistic românesc. Aceste misive, deși conțin o oarecare notă de convenționalism, surprind prin eleganță, printr-un stil propriu celui epistolar, și prin observațiile și mărturiile ce se cuvin a fi reținute privitoare la viața științifică și academică din
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
Nicolae Scurtu Opera și biografia eseistului și esteticianului Gheorghe Achiței (n. 14 februarie 1931, Bodești- Precista, județul Neamț ) suscită, tot mai accentuat, interesul generațiilor tinere de cercetători, teoreticieni și istorici ai artei care, la o lectură atentă a cărților 1 și contribuțiilor sale, surprind actualitatea și
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
a operei sale". Membru al Academiei Franceze (1938). 5 Paul-Pierre Roux, numit Saint-Pol-Roux (n. 1861 - m. 1940), poet și dramaturg, supranumit „Magnificul". Precursor al poeziei moderne. Poet simbolist francez. 6 Francis Joseph Thompson (n. 1859 - m. 1907), poet, prozator și eseist. Se constituie, de asemenea, într-un caz insolit al literaturii engleze.
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
o radicală deplasare a accentului de pe individ pe comunitate. Tradiționalul sondaj al revistei „Prospect” confirmă, în anul 2013, ceea ce se știa de mai mulți ani: că intelectualii cei mai influenți nu mai provin din zona creației artistice. Nu romancierii, poeții, eseiștii ori creatorii de sisteme filozofice sunt cei admirați, ci oamenii de știință mascați, adeseori, în showmeni sau clauni capabili să „amuze” masele. Exemplul cel mai la îndemână e cel al lui Richard Dawkins, biologul evoluționist, care nu se dă în
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
huligan. De rușinea aceasta sunt răspunzători toți politicienii care au prostituat o formulă, au compromis un ideal."19 șsubl. M. H.ț Ultimele monografii consacrate lui Eliade, în căutarea înfrigurată a "ideii care ucide", nu au remarcat unele observații ale eseistului. "Adevărații cugetători și luptători naționaliști sunt puși în imposibilitatea de a acționa, în timp ce "naționaliștii" de mâna a doua și de mâna a douăsprezecea sunt lăsați liberi... Istoria nu se face cu un Grigore Tocilescu, naționalist bine intenționat, dar mediocru - ci
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
concretul lumii înconjurătoare, o lume filtrată permanent printr-o conștiință teoretică acută, atentă în egală măsură la dimensiunea senzual-senzorială a lumii și la cea semnificativă” („Vidul de fundamente și deriva postmodernității”). Pe urmele lui Baudrillard, citat de altfel în carte, eseistul Gheorghe Crăciun întreprinde - la jumătatea drumului dintre eseu personal și eseu filozofic, dintre proza de idei abstractă și exemplul concret - o critică a societății de consum capitaliste și, mai larg, a postmodernității, văzute - aceasta din urmă - ca o epocă a
Despre viciile lumii postmoderne by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3516_a_4841]
-
Apoi ar fi urmat, la rând, repetiția, multiplicitatea, virtualitatea, alteritatea, comunicarea instantanee, atingerea, fantasma, surogatul, corpul, absența, voyeurismul, diseminarea, indeterminarea, interfața (și eu eram acolo o prezență de interfață de care nimeni nu era conștient)”. Despre toate acestea scrie pertinent eseistul, pornind de la realitatea socială în care trăiește - una de trecere bruscă de la cotidianul cenușiu, uniform și resemnat din comunism la lumea hipercolorată a consumului obsesiv din capitalism, adică o „lume de mărci și branduri, etichete și termene de garanție” - un
Despre viciile lumii postmoderne by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3516_a_4841]
-
sa întâlnim în corespondența pe care a purtat-o cu Ion Barbu, Pericle Martinescu, Radu Boureanu, Virgil Teodorescu, Oscar Lemnaru, Mircea Pavelescu, Ion Ureche, Vlaicu Bârna, Sașa Pană, Veronica Porumbacu, Aurel Baranga, Vasile Nicolescu și alții. Epistolele trimise poetului, prozatorului, eseistului și memorialistului Pericle Martinescu (1911-2005) impresionează printr-o dezarmantă sinceritate, prin evocarea anilor de studenție și, desigur, prin câteva creionări memorabile a vieții universitare interbelice. Un caz singular îl reprezintă Ion Ureche, coleg și bun amic al lui Pericle Martinescu
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
ezitat, în acele momente tulburătoare, să-l trimită la Paris, pentru a studia și a se specializa în Estetică. Tinerii scriitori Tașcu Gheorghiu și Pericle Munteanu rămân în țară și suportă cu stoicism abuzurile imprevizibile ale unui regim totalitar, iar eseistul, traducătorul și jurnalistul Ion Ureche se stabilește, definitiv, la Paris, unde nu izbutește să se impună decât prin câteva echivalențe franceze ale unor poezii românești, care i-au atras simpatia și recunoașterea lui Mircea Eliade și Alexandru Ciorănescu. * C[onstanț
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
București. 1. Grigore Tănăsescu (n. 1923 - m. 1997), istoric literar, eseist și traducător din literatura latină. 2. Stan V. Cristea - Constantin Noica - Repere bibliografice. București, RCR Editorial, 2009, 254 pagini. [Cuprinde 4054 de poziții bibliografice]. 3. Mihai Șora (n. 1916), eseist și cărturar de elită. A fost, câtva timp, director la Editura de Stat pentru Literatură și Artă devenită, apoi, Editura Minerva. 4. Din motive ușor de înțeles traducerea cărții lui Platon, Republica, nu a mai putut să apară. 5. Ștefan
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]
-
a anului 1990, I. Negoițescu și Ștefan Aug. Doinaș s-au aflat într-o vizită la Budapesta. Cu acest prilej, în ziua de 3 martie, la Hotel „Mercure” de pe Váci utca, cei doi scriitori cerchiști au avut o convorbire cu eseistul și traducătorul Farkas Jenö, convorbire pe care acesta o publică abia acum în revista ORIZONT (nr. 5, mai). Recomandăm cititorilor acest interviu dublu ce contribuie la completarea profilului intelectual al fiecăruia dintre protagoniști și, totodată, aduce lămuriri prețioase privind acea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3546_a_4871]
-
M. Nanu4 si de Valeriu Râpeanu 5, care este, în acelasi timp, si cel mai experimentat biograf si exeget al autorului romanului Dan. Întâmplarea, desigur, fericită m-a surprins, recent, prin descoperirea unei epistole, necunoscute până acum, trimisă poetului si eseistului Nichifor Crainic (n. 1889 - m. 1972), care, în timpul întâiului cataclism mondial, se afla la Iasi, ca o bună parte a intelectualității românesti, si colabora intens la ziarele locale - România si Neamul Românesc. Poetul Alexandru Vlahuță, poposind la Bârlad din cauza ororilor
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]