1,950 matches
-
local și creșterea rezecabilității tumorii; bă aprecierea răspunsului direct în tumora primară; că tratarea metastazelor când se folosește chimioterapie și dă tratează pacientul când reacțiile toxice potențiale pot fi tolerate. Chimio-radioterapia în cancerele esofagiene scuamoase Aceste cancere localizate frecvent în esofagul proximal, ridică mai multe probleme c sunt vârstnici și pot fi în condiții pr În studii nerandomizate chimioradioterapia concomitentă a determinat un răspuns complet anat Supraviețuirea medie a bolnavilor tratați numai prin chimioradiote cea a bolnavilor tratați exclusiv chirurgical. Se
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
cu o mai lungă urmărire sunt necesare pentru rezolvarea problemelor. • scurt supraviețuirile față de chirurgia singură • nu sunt dovezi care să susțină radioterapia preoperatorie • chimioradioterapia neoadjuvantă poate îmbunătăți supraviețuirile de durată • chimio radioterapia constituie tratamentul de elecție a cancerelor pavimentoase din esofagul proximal Cancerul de stomac Rata de supraviețuire la 5 ani a rămas aceeași în ultimii 50 de ani. Este de 40% pentru stadiile fără metastaze ganglionare de curabilitate în momentul explor ă î tre 30-40%, restul rezecțiilor efectuate fiind doar
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Pe de altă parte incidența complicațiilor tardive (migrare, hemoragia și fistulizareaă este ridicată, complicațiile după inserție sunt rapor Aceste complicații sunt mai frecvente la pacienții care au fost supuși anterior radioterapiei și chimiote Există probleme speciale în folosirea stenturilor în esofagul proximal acestea comportându-se ca un corp străin, afectând căile respiratorii, iar la nivelul joncțiunii esofago-gastrice stenturile induc reflux sever și sunt predispuse la migrare, ulcerare și astupare cu alimente. Stenturile acoperite, sunt fără îndoială cea mai bună soluție pentru
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
tare, necesitând sau după radio și chimioterapie și s-a folosit în invazia tumorii prin sau la amentul radical nu are speranțe de vindecare, se ze endoluminal; diatermia bipolară - laser pentru leziuni circumferențiale; ușor decât prin laserul Nd:YAG leziunile esofagului cervical și joncțiunii esofagogastrice și destrucției mai selective a țesutului bun, este mai sigură tratarea obstrucțiilor complete ale lumenului esofagian. O problemă majoră în practicarea PDT este retenția de Photofrin în piele de circa 6 săptămâni după injec evitarea expunerii
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
proteinelor - proteinați solubili alcalini. 3. Inflamație intensă. 4. Tromboza vasculară - amplifică necroza. 5. Colonizare bacteriană. 6. Decolarea Țesutului necrotic (z 5-7). 7. Tulb majore de motilitate - regurgitări repetate - pilorospasm - min. Escară protectivă - penetrare redusă. Penetrare tisulară rapidă, severă. Stomacul și esofagul inferior (620%) sunt cel mai frecvent afectate. Oro-faringele și esofagul sunt cel mai frecvent afectate. Afectarea gastrică severă nu este rară. Risc major de perforație În momentul decolării escarei (z 3-4). Stenoza pilorică este frecventă. Formare de stricturi esofagiene. Fistule
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
amplifică necroza. 5. Colonizare bacteriană. 6. Decolarea Țesutului necrotic (z 5-7). 7. Tulb majore de motilitate - regurgitări repetate - pilorospasm - min. Escară protectivă - penetrare redusă. Penetrare tisulară rapidă, severă. Stomacul și esofagul inferior (620%) sunt cel mai frecvent afectate. Oro-faringele și esofagul sunt cel mai frecvent afectate. Afectarea gastrică severă nu este rară. Risc major de perforație În momentul decolării escarei (z 3-4). Stenoza pilorică este frecventă. Formare de stricturi esofagiene. Fistule. Fibroza mușchilor cricoaritenoidieni posteriori. Risc de transformare malignă a leziunilor
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
stadii: 1. acut: • imediat postingestie: eritem, edem; • ziua 1-4: necroză celulară intensă; 2. latent: • ziua 5-15: necroza celulară, ulcerații, Țesut de granulație; 3. cronic: • după ziua 15: fibroză, formare de cicatrici cu stenoze. N.B! Riscul maxim de perforare a esofagului este În primele 3 zile de la ingestie și Între zilele 6-10! Tablou clinic : Simptome: Durere la nivelul segmentului digestiv interesat (orofaringiană, retrosternală, epigastrică), de intensitate variabilă, În funcție de profunzimea leziunilor. Pirozis. Disfagie. Sialoree. Disfonie. Grețuri, vărsături. Hematemeză, melenă. Dispnee (prin edem
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
7. Fibrobronhoscopia: Beneficii: evaluarea leziunilor de la nivelul aparatului respirator asociate intoxicației acute cu substanțe corozive; Complicații: Imediate: ¾ Obstrucția căilor respiratorii superioare (pătrunderea lichidului coroziv În căile aeriene ca urmare a vărsăturilor produce edem epiglotic și laringeal). ¾ Bronhopneumonia prin aspirație. ¾ Perforația esofagului, ce poate fi urmată de: 1. Hemoragie (este fatală În caz de perforație simultană a aortei!). 2. Mediastinită. 3. Pneumomediastin. ¾ Fistulă eso-traheală sau eso-bronșică. ¾ Esofagita flegmonoasă. ¾ Perforația gastrică urmată de peritonită. ¾ Edemul pulmonar acut toxic. ¾ Acidoza metabolică. Tardive: ¾ Stenoze: esofagiene
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
2 - 4 săptămâni postingestie; gastrice: pilorice (cel mai frecvent sugerate de sațietatea precoce, scădere ponderală, vărsături) sau medio - gastrice. ¾ Perforația gastrică și intestinală (perforația intestinală apare mai ales În cazul ingestiei de acizi). ¾ Fistula eso-traheo-bronșică (prin perforarea peretelui anterior al esofagului). ¾ Mediastinita. ¾ Hemoragii digestive . 148 ¾ Neoplasmul esofagian (carcinomul cu celule scuamoase al esofagului) x 1000 risc la 45 de ani de la ingestie (În medie); argumentează evaluarea endoscopică repetată. ¾ Neoplasmul gastric (debutul mediu la aproximativ 30 de ani postingestie). Evoluție și prognostic
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
precoce, scădere ponderală, vărsături) sau medio - gastrice. ¾ Perforația gastrică și intestinală (perforația intestinală apare mai ales În cazul ingestiei de acizi). ¾ Fistula eso-traheo-bronșică (prin perforarea peretelui anterior al esofagului). ¾ Mediastinita. ¾ Hemoragii digestive . 148 ¾ Neoplasmul esofagian (carcinomul cu celule scuamoase al esofagului) x 1000 risc la 45 de ani de la ingestie (În medie); argumentează evaluarea endoscopică repetată. ¾ Neoplasmul gastric (debutul mediu la aproximativ 30 de ani postingestie). Evoluție și prognostic: Imediat după ingestie simptomatologie dramatică, eventual perforație - urgență chirurgicală. Următoarele zile (În lipsa
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
minute postingestie). N.B! Pentru a modifica pH-ul cu 1 punct, soluția trebuie diluată de 10 ori! Se pot folosi cantități mici de lapte. ¾ Neutralizarea este contraindicată. ¾ Nu se provoacă vărsături. ¾ Lavajul gastric este contraindicat (risc de perforare a esofagului). ¾ Administrarea cărbunelui activat nu este recomandată (interferă cu rezultatul endoscopiei, iar absorția substanțelor corozive În cărbunele activat este redusă). Etapa spital: Monitorizare respiratorie, cardiovasculară, renală, a electroliților și echilibrului acido-bazic. Pacienții gravi sunt internați și urmăriți În secțiile ATI. Repaus
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de HCl gastric. Esomeprazol (Nexium) sau Pantoprazol (Controloc) 40 mg/zi, parenteral, o lună. Gluconat de calciu 10-15 ml + heparină 5000 ui cu repetare la 4 ore În caz de intoxicație cu acid fluorhidric. Plasarea sub control endoscopic În lumenul esofagului a unor dispozitive tubulare (proteze), prevenind astfel apariția stenozelor (recomandate in cazul leziunilor circumferențiale). Tratamentul preventiv al stenozelor esofagiene se face prin stenturi și dilatații successive, sub control endoscopic. Complicații: hemoragii, perforații. Tratamentul chirurgical se face de urgență În perforațiile
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
sinteza lipidelor. Numim inaniție aportul caloric negativ (absolut sau relativ). Inaniția poate fi de repaus sau de stress. În inaniția de repaus aportul caloric negativ este absolut, consecință a aportului insuficient(dietă săracă, anorexie, disfagie prin tumori sau stricturi ale esofagului, tulburări neurologice ale deglutiției) sau a imposibilității nutrientelor de a ajunge la celule(sindroame de maldigestie sau malabsorbție). Odată ajunse la celule, nutrientele sunt însă utilizate normal. În cursul inaniției de stress aportul caloric poate fi normal sau redus(de
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
NUTRITIA ENTERALA Calea enterală trebuie utilizată cât mai precoce întrucât prezintă numerose avantaje: menține troficitatea mucoasei digestive, administrarea intra-gastrică previne ulcerul de stress mai eficient decât orice medicație, scade riscul dezechilibrelor florei bacteriene intestinale și al ascensionării acesteia(stomac, esofag), scade riscul translocației bacteriene, evită riscurile legate de cateterizarea venoasă, este relativ ieftină. Dezavantaje: efect lent, nivel de absorbție incert, nu există totdeauna formule pentru situații speciale. Contraindicați: vărsături, diaree necontrolabilă, nu există certitudinea unei suprafețe de absorbție(intestin subțire
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
complicația hipertensiunii portale ce pune În pericol viața pacientului, fiind responsabilă de decesul a o treime din pacienții cu ciroză; - localizare: ¬ plex la nivelul submucoasei esofagiene→ În stadii avansate, submucoasa poate dispare iar peretele venos practic formează un strat al esofagului ¬ vene submucoase ale regiunii fundice, subfundice și ale micii curburi a stomacului ¬ vene submucoase la nivelul duodenului și ileonului - varice eso-gastrice sunt echivalente cu hipertensiunea portală (rareori apar la pacienții cu presiune portală normalăă;sângerarea este determinată fie de presiunea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
concurenței -uri/-e, situația variației libere nu oferă date la fel de concludente: (i) În DOOM2 există substantive (din fondul vechi sau din cel neologic; v. arhondaricuri /arhondarice, artimonuri/artimoane, cerdace/cerdacuri, hamacuri/hamace; ceremoniale/ceremonialuri, chipie/chipiuri, crucifixe/crucifixuri, debușeuri/debușee, esofage/esofaguri, gruiuri/gruie, itemuri/iteme, jersee/jerseuri, maratonuri/maratoane, masluri/masle, mieloame/mielomuri, miomuri/mioame, piedestaluri/piedestale, volete/voleuri etc.) care păstrează variația liberă, cu aceeași ordine de preferință, pe locul întâi apărând când -uri, când -e. (ii) Sunt și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
-uri/-e, situația variației libere nu oferă date la fel de concludente: (i) În DOOM2 există substantive (din fondul vechi sau din cel neologic; v. arhondaricuri /arhondarice, artimonuri/artimoane, cerdace/cerdacuri, hamacuri/hamace; ceremoniale/ceremonialuri, chipie/chipiuri, crucifixe/crucifixuri, debușeuri/debușee, esofage/esofaguri, gruiuri/gruie, itemuri/iteme, jersee/jerseuri, maratonuri/maratoane, masluri/masle, mieloame/mielomuri, miomuri/mioame, piedestaluri/piedestale, volete/voleuri etc.) care păstrează variația liberă, cu aceeași ordine de preferință, pe locul întâi apărând când -uri, când -e. (ii) Sunt și substantive
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
păstrează alternanța (tumoare - tumori). 3.3. Desinența de plural -e a neutrelor acționează, ca și în faza anterioară de limbă, regulat în ce privește alternanțele consonantice, dar neregulat în ce privește alternanțele vocalice. Astfel, declanșează alternanțele consonantice c/č și g/ğ (barbituric - barbiturice, esofag - esofage). Sub aspectul alternanțelor vocalice, în condiții fonetice apropiate, aceeași alternanță vocalică uneori se produce (epiteliom - epitelioame, care înlocuiește mai vechiul epiteliom - epiteliomuri; papilom - papiloame; *antiinflamator - antiinflamatoare etc.), iar alteori, nu (simptom - simptome, hexapod - hexapode). 3.4. Desinența de plural
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
alternanța (tumoare - tumori). 3.3. Desinența de plural -e a neutrelor acționează, ca și în faza anterioară de limbă, regulat în ce privește alternanțele consonantice, dar neregulat în ce privește alternanțele vocalice. Astfel, declanșează alternanțele consonantice c/č și g/ğ (barbituric - barbiturice, esofag - esofage). Sub aspectul alternanțelor vocalice, în condiții fonetice apropiate, aceeași alternanță vocalică uneori se produce (epiteliom - epitelioame, care înlocuiește mai vechiul epiteliom - epiteliomuri; papilom - papiloame; *antiinflamator - antiinflamatoare etc.), iar alteori, nu (simptom - simptome, hexapod - hexapode). 3.4. Desinența de plural -uri
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
lumina microscopului, diferite țesuturi animale și este fascinat de variațiile dintre proprietățile celulelor. Astfel descoperă că anumite celule "înfășoară" fibrele nervoase (în onoarea sa, acestora li se dă numele de celule Schwann). Descoperă că celulele care formează mușchiul striat în esofag sunt cele care realizează contracția, funcție de bază a procesului de digestie. Descoperă, de asemenea, enzima esențială a digestiei (pepsina), provenită din transformarea pepsinogenului secretat de celulele stomacului. Stabilește faptul că drojdia este un microorganism unicelular de tip eucariotic, aparținând regnului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
se datorează unor factori de risc din mediul înconjurător. Când pacienții nou diagnosticați cu un cancer al cavității orale sau orofaringelui sunt atent examinați, 15% sunt decelați și cu un alt cancer într-o arie vecină (cum ar fi: laringele, esofagul sau plămânii). Dintre cei tratați pentru un cancer oral sau orofaringian, 10-40% vor dezvolta cancere într-unul dintre aceste organe sau un cancer secundar la nivelul cavității orale sau orofaringelui. De aceea, este important pentru pacienții diagnosticați cu cancere orale
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
mai probabil ca fumătorii să prezinte acest tip de cancere decât nefumătorii. Fumatul de țigaretă, trabuc, pipă poate produce cancere cu orice localizare în cavitatea orală sau în faringe, după cum este incriminat și în producerea de cancere ale laringelui, plămânilor, esofagului, rinichilor, vezicii urinare și a altor organe. Fumatul pipei este un factor de risc particular pentru cancerele buzelor, cu referire la aria labială care atinge trunchiul pipei. Mai mult, aproximativ una din trei persoane care continuă să fumeze (după ce aparent
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
pot examina ariile inaccesibile explorărilor cu oglinzile, cum ar fi regiunea dindărătul nasului (nazo-faringele) și laringele. Dacă șansele de a fi prezent un cancer al capului și gâtului sunt mari, trebuie examinată metodic întreaga arie, incluzând: cavitatea orală, orofaringele, laringele, esofagul, traheea și bronhiile. Acest examen se numește panendoscopie și se efectuează într-o sală de operații, sub anestezie generală. Numai astfel ariile respective pot fi analizate atent. Dacă pe durata efectuării panendoscopiei (care are drept ținte: faringele, laringele, esofagul, traheea
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
laringele, esofagul, traheea și bronhiile. Acest examen se numește panendoscopie și se efectuează într-o sală de operații, sub anestezie generală. Numai astfel ariile respective pot fi analizate atent. Dacă pe durata efectuării panendoscopiei (care are drept ținte: faringele, laringele, esofagul, traheea și bronhiile) este decelată o tumoră, se va proceda imediat la prelevarea unei biopsii în vederea desfășurării examenului histopatologic. TIPURI DE PROBE UTILIZATE PENTRU DIAGNOSTICUL CANCERULUI CAVITĂȚII ORALE ȘI OROFARINGELUI Diagnosticul actual al cancerelor orale și orofaringiene poate fi stabilit
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
cea prin emisie de pozitroni pentru a obține mai multe informații despre tumora investigată. PASAJUL BARITAT Pasajul baritat (sau examenul radiologic al tractului digestiv superior) poate fi utilizat pentru a examina mucoasa porțiunii superioare a tubului gastro-intestinal, în special a esofagului. Pacientul supus acestei investigații trebuie mai întâi să înghită o soluție de bariu, după care sunt efectuate mai multe radiografii cu raze X. Întrucât pacienții prezentând un cancer oral sau orofaringian sunt expuși riscului de a face un al doilea
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]