1,930 matches
-
orizontul personal al receptării spre orizontul publicului. Acesta își procură astfel cunoștințe, așteptări și valori pe care nu ar avea de unde în altă parte să le obțină. Seria Undelor scurte alcătuiește o adevărată istorie a literaturii române poziționată în cultura est-europeană și oferă un program al moralității, al implicării, al libertății. Capitolul I Monica Lovinescu împotriva regimului comunist I.1. Evadarea din totalitarism Unii dintre cititorii avizați ai Monicăi Lovinescu presupun că ea renunță la vocația de scriitor din momentul în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
americani de la București au ținut permanent la curent Washington-ul în legătură cu politica externă a României, cu încercările ei de a-și păstra nealterate fruntariile naționale și independența. O primă chestiune asupra căreia Gunther și ceilalți diplomați acreditați în capitalele țărilor est-europene au insistat, a fost aceea a modului în care România, în condițiile neutralității, ajuta poporul și autoritățile Poloniei, țară care trăia o adevărată dramă națională 81. Gunther a realizat dificultățile României care, în pofida amenințărilor externe, a făcut tot ce a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Acesta din urmă a refuzat și comuniștii iugoslavi au acceptat să-l urmeze pe Tito și să se despartă de Moscova 482. Aceste evenimente puneau, fără îndoială, Departamentul de Stat în situația de a-și revizui politica adoptată față de țările est-europene. Pe 14 ianuarie 1949, Departamentul a terminat elaborarea planului privind noua politică pentru România, pe care l-a trimis spre analiză Legației Americane din București 483. Spre deosebire de proiectul din 1947, cînd România fusese privită ca un obiectiv direct al politicii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prin fapte și cuvinte că, în exil fiind, face tot ce-i stă în putere pentru a elibera țara, se putea întoarce la conducere 494. După ce a luat în considerare comentariile lui Pigott și ale omologilor acestuia din celelalte capitale est-europene, Comisia de Planificare Politică a Departamentului de Stat a întocmit un proiect referitor la politica ce urma a fi adoptată de americani în raport cu țările est-europene aflate sub dominație sovietică. Proiectul, finalizat pe 25 august, a ajuns pe data de 31
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
După ce a luat în considerare comentariile lui Pigott și ale omologilor acestuia din celelalte capitale est-europene, Comisia de Planificare Politică a Departamentului de Stat a întocmit un proiect referitor la politica ce urma a fi adoptată de americani în raport cu țările est-europene aflate sub dominație sovietică. Proiectul, finalizat pe 25 august, a ajuns pe data de 31 să fie dezbătut în ședința subsecretarilor și în septembrie s-a aflat în atenția CSN, care l-a intitulat CSN 58. Pe 26 octombrie, Conferința
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lumea prin prisma ostilității. Dată fiind ostilitatea Moscovei, care urmărea o cale prin care să domine întreaga lume, Administrația americană a căutat și chiar a găsit un punct slab în armura Uniunii Sovietice. Eforturile Moscovei de a-și exploata sateliții est-europeni prin despăgubiri, restituiri și prăzi de război trădau gradul de devastare la care ajunsese economia sovietică în urma războiului. Trebuiau reconstruite peste două mii de orașe și guvernul sovietic nu dispunea de capitalul și resursele necesare unei reconstrucții rapide 507. Pînă în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Cehoslovacia, din februarie 1948, în spatele căreia se aflau sovieticii. După patru săptămîni, legislativul a aprobat Legea întrajutorării țărilor străine din 1948, care oferea fonduri pentru implementarea Planului Marshall. În timpul dezbaterilor, membrii Camerei au primit un studiu despre situația economiei est-europene, în care erau expuse în amănunt planurile Moscovei de a transforma economiile țărilor-satelit în centre sovietice de industrie grea522. Și comerțul Est-Vest avea, fără îndoială, o mare importanță pentru atingerea acestui obiectiv. Pe 24 martie, Karl Mundt, din Dakota de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru Conferința privind implementarea Tratatelor de Pace și au luat în discuție, printre altele, ultima recomandare a Departamentului 529. După o săptămînă de dezbateri, Comitetul pentru Tratate a convenit asupra următoarelor lucruri: Statele Unite nu trebuiau să abroge Tratatele de Pace est-europene; în eventualitatea unor critici comuniste la adresa politicii de export americane, Washingtonul trebuia să arate că orice țară are dreptul să ia astfel de măsuri, pentru a-și apăra siguranța națională; și, în sfîrșit, SUA trebuiau să contracareze propaganda Blocului Estic
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de articole de export pentru toate cele trei obiective. Categoria 1 includea articole care aveau o semnificație militară directă, fie prin natura lor, fie prin faptul că erau ușor convertibile. Aceste articole nu trebuiau expediate de către SUA în nici o țară est-europeană, decît în împrejurări extraordinare, cînd Statele Unite sau aliații lor puteau obține foloase deosebite printr-un quid pro quo. Categoria 1-A includea articole cu caracter militar sau semi-militar, care trebuiau clasificate, pînă la urmă, ca muniție și exportate în condițiile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
occidentală, prin intermediul comerțului. Guvernul român nu era însă pregătit să facă loc unui comerț bilateral adevărat. Comerțul românesc consta, în cea mai mare parte, în expedieri reparatorii către Uniunea Sovietică. Bucureștiul încheiase numeroase acorduri comerciale, multe dintre ele cu țări est-europene, dar și cu Franța și Elveția. Nu s-a ajuns, însă, la un comerț adevărat, deoarece Bucureștiul nu a putut face față angajamentelor pe care și le luase, mai ales în privința exporturilor alimentare, din cauza unei secete de doi ani547. În
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
La București, românii citau din recentele observații ale lui Hilary Minc, important teoretician și economist polonez. În articolul publicat în noiembrie 1949, în "Cominform Journal", Minc arăta că scopul comerțului exterior este acela de a face ca fiecare din țările est-europene să fie "mai independentă de economia capitalistă" și de a-i accelera dezvoltarea socialistă. Scăderea volumului comerțului româno-american reflecta succesul implementării politicii adoptate atît de Washington, cît și de București. CAPITOLUL IV Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a înaintat un raport Consiliului Securității Naționale. În acest document de 40 de pagini, denumit CSN 104, Departamentul de Stat prezenta motivele pentru care se opunea unui embargo. În primul rînd, un embargo ar fi apropiat și mai mult statele est-europene de Uniunea Sovietică. În al doilea rînd, mulți dintre aliații vest-europeni ai SUA nu ar fi fost dispuși să coopereze. Unele țări aveau partide comuniste proprii, bine reprezentate, altele erau puternic înclinate către neutralitate, în vreme ce altele se temeau de represaliile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pare realizabilă decît cu acordul sovieticilor sau ca urmare a unui război"693. În vreme ce în CSN 58/2 titoismul era ridicat la rang de model, în CSN 174, experiența iugoslavă era considerată unică. Tito avusese succes, pentru că dintre toți liderii est-europeni era singurul care avea o organizație militară și politică loială. Această organizație fusese silită să lupte în cel de-al II-lea Război Mondial și după război. Tito și-a putut impune voința asupra poporului iugoslav, fără un ajutor substanțial
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o serie de probleme operaționale pentru propaganda americană. Un exces de naționalism putea "periclita obiectivele urmărite de Statele Unite pentru perioada de după eliberare"695. În CSN 174 se accepta realitatea dominației militare sovietice asupra statelor-satelit, fără a se aștepta din partea țărilor est-europene să se ridice împotriva comunismului și să-l doboare 696. În document se sublinia, însă, necesitatea ca Statele Unite să-i forțeze pe sovietici să cheltuiască mai mulți bani și energie pentru a-și păstra controlul asupra țărilor-satelit. Astfel, Moscovei aveau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de vedere geografic, această țară era "cheia pentru controlul sovietic asupra bazinului Dunării și Peninsulei Balcanice". În România existau trupe sovietice pentru menținerea controlului, care oficial serveau, chipurile, drept linie de comunicație pentru trupele sovietice din Austria. Spre deosebire de alte regimuri est-europene, Partidul Comunist Român recursese în primii șapte ani de după război la epurări politice care nu fuseseră inițiate de sovietici. Singura epurare importantă, care va fi tratată în cele ce urmează, a avut loc în 1952 și s-a soldat cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de aceea membrii CPEE se temeau ca articolele cu dublă folosință exportate Blocului Sovietic să nu ajungă cumva la Beijing sau Hanoi. Așa încît CPEE a acceptat, inițial, conceptul de "bloc-ca-întreg", înlăturînd, astfel, posibilitatea acordării unui tratament preferențial vreunui stat est-european aflat sub influență sovietică 773. În aprilie 1955, CPEE a convenit să rămînă la recomandările stipulate de CSN 152/3774. În ianuarie 1956, Congresul a aprobat un raport privind politica economică externă, în care se recomanda menținerea aceleiași politici americane
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu Europa de Est), SUA să-și promoveze obiectivele fixate pentru țările-satelit". Prin CSN 5601/1, Consiliul își exprima nemulțumirea față de "restricțiile legislative" care interziceau acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" țărilor din Blocul Sovietic și care nu permiteau ca fiecare națiune est-europeană să fie tratată individual", "în funcție de circumstanțe"795. CSN a analizat în ce măsură acțiunile americane puteau ajuta fiecare stat să-și cîștige independența față de Moscova. România avea cele mai puține șanse, pentru că deși, ca patrimoniu cultural, aceasta era orientată către Occident și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
5704/3, noua politică de apărare economică a Americii. În noua strategie se regăseau multe din prevederile restrictive pentru export ale CSN 152/3, dar existau și stipulări noi, care-i dădeau flexibilitate. Acest document încuraja Washingtonul să privească țările est-europene ca pe niște state de sine stătătoare, nu ca pe un bloc monolitic. Apoi, Departamentului de Comerț i se cerea să permită livrarea acelor mărfuri care nu figurau pe lista de restricții către Europa de Est și, "acolo unde este cazul, să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de conflictul chino-sovietic și să determine Moscova să plătească pentru loialitatea Bucureștiului. În eforturile lor de a domina lumea comunistă, sovieticii își puteau permite să fie în conflict cu China și Albania, dar nu puteau renunța la sprijinul altor sateliți est-europeni fără să-și piardă credibilitatea ca lideri ai lumii comuniste. Se pare că Gheorghiu-Dej a intuit acest lucru și s-a folosit de ocazie pentru a accepta în mod public ajutorul sovietic. La închiderea lucrărilor celui de-al Treilea Congres
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acord s-a dovedit a fi ultima etapă a politicii adoptate de Administrația Eisenhower față de România. Semnificația acestui tratat trebuie înțeleasă la justa ei valoare: era primul acord de acest gen pe care Washingtonul l-a încheiat cu o țară est-europeană. El arăta, de asemenea, cît de mult se apropiaseră cele două țări în cei opt ani ai Administrației Eisenhower. România reușise, în sfîrșit, să șteargă imaginea pe care Washingtonul și-o făcuse de mult despre ea, aceea de cel mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România, dîndu-i pașnica misiune de "a ne scuti de probleme... și de a menține interdicțiile"980. Crawford își luase, însă, angajamentul de a îmbunătăți relațiile între București și Washington și, beneficiind de anii de experiență din domeniul relațiilor cu țările est-europene și comuniste, el putea face mult mai mult decît să "mențină" pur și simplu "interdicțiile"981. La scurt timp după sosirea lui Crawford, Bucureștiul a găzduit o expoziție "Plastic USA"982, sponsorizată de Departamentul de Stat și, în februarie, "Agerpres
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
democrației în blocul sovietic 1012. La două luni după aceea, William Tyler, secretar de stat adjunct, a susținut în fața Comisiei Europene a Comitetului de Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților că America trebuia să stabilească "relații normale și active cu guvernele est-europene din blocul sovietic"1013. Și, totuși, Congresul american se opunea în continuare, cu fermitate, relațiilor cu lumea comunistă. În octombrie, Cogresul a aprobat Legea extinderii comerțului, care interzicea guvernului să acorde "Clauza națiunii celei mai favorizate" țărilor est-europene. Prin atitudinea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu guvernele est-europene din blocul sovietic"1013. Și, totuși, Congresul american se opunea în continuare, cu fermitate, relațiilor cu lumea comunistă. În octombrie, Cogresul a aprobat Legea extinderii comerțului, care interzicea guvernului să acorde "Clauza națiunii celei mai favorizate" țărilor est-europene. Prin atitudinea sa, Congresul limitase volumul comerțului româno-american la trei milioane de dolari, în perioada august 1961-iunie 19621014. În ciuda acestor evenimente, Bucureștiul a lăsat, totuși, o poartă deschisă pentru îmbunătățirea relațiilor cu Washingtonul. "Agerpres" publică articole despre turneul de succes
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acorduri care să fie revizuite anual, astfel încît "Statele Unite să fie în măsură să recompenseze sau să sancționeze discret un regim, în funcție de conduita și atitudinea lui politică"1044. Dacă Washingtonul ar fi fost dispus să inițieze relații comerciale, unele țări est-europene precum "Ungaria și poate România ar fi fost pregătite să meargă la fel de departe cum a făcut-o, de la început, Polonia... Astfel, o schimbare în relațiile comerciale cu Statele Unite ar putea juca un rol important în păstrarea identității naționale a statelor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-l denota Tratatul de interzicere a experimentelor nucleare și dezvoltarea comerțului dintre Europa de Vest și blocul sovietic. Președintele a accentuat faptul că dorea să pregătească repede un cadru mai puțin restrictiv pentru o lărgire "pas cu pas" a comerțului cu țările est-europene. Pînă atunci, voia ca toate agențiile să știe că în procesul de acordare a licențelor de export trebuia să se reflecte acest spirit înnoitor 1066. În vreme ce ECRB crea un nou cadru director, relațiile oficiale româno-americane rămăseseră pe planul doi. În
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]