6,312 matches
-
în acest sens sunt: Pădurile Mogoșoaia și Cernica (în apropierea Bucureștilor), Tâmpa și Poiana Brașov (în apropierea Brașovului), Feleac (Cluj-Napoca), Bârnova (Iași) ș.a.. 2.4.2. Fauna Pelicani Ursul carpatin Cocoșul de munte Păstrăvul Fauna se impune prin varietate, densitate, estetică și, mai ales, prin valoarea sa științifică și cinegetică. Din punct de vedere turistic, cel mai mare interes îl reprezintă fauna piscicolă și cea pentru vânătoare. În ultima vreme este promovat tot mai multe ecoturismul, ce implică atracția turiștilor pentru
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Dunăre - Marea Neagră, dat în folosință în anul 1984 (64 km lungime, 120 m lățime, 7 m adâncime), ce permite turismul de croazieră și pescuitul sportiv și Canalul Bega, care traversează Timișoara, aducând un plus de valoare turistică marelui oraș, prin estetica creată și posibilitatea navigației. Știați că... Podul de la Cernavodă a fost lucrarea inginerească cea mai grandioasă de acest fel din Europa continentală, din perioada construirii sale și încă mult timp după aceea? Construit în 5 ani (octombrie 1890 - septembrie 1895
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în aer liber și animația specifică. Turismul este, însă, un mare consumator al resurselor de apă, element esențial pentru confortul turiștilor și componentă definitorie a peisajelor atrăgătoare. Actul turistic nu poate fi conceput fără prezența apei pentru igienă, sporturi nautice, estetică, transport ș.a. Efectele negative apar în momentul în care există un consum mare de apă pentru nevoile turiștilor, iar regiunea se confruntă cu rezerve mici sau când apele uzate ajung să degradeze calitatea efluenților. Pe lângă aspectul inestetic și emanațiile dezagregabile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
punctele de vedere și anume afirmația că Dumnezeu este peste tot, că acei tineri, indiferent pentru ce s-au întâlnit acolo, au avut câteva momente de înălțare spirituală într-un cadru natural deosebit, dar și din punct de vedere al esteticii ținutei preoțești - decentă, guler alb impecabil, obrazul ras proaspăt. Deci, dacă un specialist în canoane poate gândi așa frumos și liber, deschizând tuturor, prin ținută, vorbă, faptă, o poartă spre religia viitorului, de ce onor conducerea bisericii obligă în primul rând
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
la mânăstirea de la Țîpova-Orhei), și nu numai: să mergeți în vizită până acolo, căci nu-i departe, și o să vă facă bine. Pentru că am vorbit atât despre formă și fond, vreau să mai scot ceva în evidență: știm cu toții că estetica este o știință a artei și frumuseții, ținută la rang înalt în lumea nevăzută. știm, de asemenea, vedem, simțim, auzim, pipăim zilnic și în fiecare clipă a vieții noastre frumusețile pe care Dumnezeu ni le-a oferit la tot pasul
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Vladimir JANKELEVITCH, Ironia, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1994, p. 114. 27 A. MARTIN, Poeți contemporani, II, București, Ed. Eminescu, 1978, p.80. 28 Nicolae CREȚU, Emil Botta: "Poezii", din vol. Emil Botta interpretat de, ed. Cit., p.188. 29 Tudor VIANU, Estetica, București, Editura pentru Literatură, 1968, p. 98. 30 Ludmila Patlanjoglu, La vie en rose cu Clody Bertola, București, Humanitas, 1997, p.47. 31 Situăm poezia și proza lui Emil Botta pe aceleași coordonate deoarece, în poezie și proză, se pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
sub dominația “Banului”. Dezechilibrul Manuelei va dispărea odată cu regăsirea imaginii sale într o oglindă mare; egocentrică eroina își va manifesta mulțumirea de sine și va putea să-și continue incursiunile imaginare ale străzii în stil baroc, în care predomină o estetică babiloniană. Admirația fățisă a unui trecător regenerează starea de bună dispoziție, trecând ușor de la dezgust la melancolie. Cum starea liniară a eroinei este cea de melancolie, chiar și sărbătorile sunt un lung prilej de meditație, o adevărată alchimie a sentimentelor
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
minunat povestitor. Roman obiectiv al unui artist cu o sensibilitate vie, și chiar duios, care se achită corect de vămile pe care viața le cere scriiturii și care dispune de curajul de a pune pe prim plan etica și apoi estetica. Stilul îi este numai instrument, nu scop. Romanul aparține unui gen aproape uitat. Atributele fundamentale ale vieții și ale realității sunt onorate, adevărul și dreptatea. Pe de altă parte, bărbatul înseamnă delicatețe, după care femeia înseamnă și forță. Cutremurele drumurilor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
seama de un sistem al valorilor care promovează viața. În rest: nu putem cunoaște în esența ei Ființa, astfel că, de la Parmenide la Heidegger, ontologia este o disciplină filozofică a supozițiilor mereu reluate, și cu atât mai mult, metafizica; iar estetica este o filozofie a subiectivității umane. Ca atare, gnoseologia nu descoperă adevăruri absolute, ci fabrică propriile sale adevăruri fenomenologice pe fondul a ceea ce ne apare și afectează. Prin urmare, dacă etica și juridicul sunt științe, creații specific umane, ontologia, estetica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
estetica este o filozofie a subiectivității umane. Ca atare, gnoseologia nu descoperă adevăruri absolute, ci fabrică propriile sale adevăruri fenomenologice pe fondul a ceea ce ne apare și afectează. Prin urmare, dacă etica și juridicul sunt științe, creații specific umane, ontologia, estetica, metafizica aparțin domeniului imaginației, la capătul înalt al căreia se află poezia. Astfel, Aristotel introduce Poetica printre disciplinele filozofice, definindu-i însă tot odată și pentru întotdeauna esența, valoarea profund umană: "Poezia este mai adevărată și de un sens mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sau iradierile nemărginite din Luceafărul. Este ciudat și ține de mania asociațiilor erudite sonore, faptul că s-a căutat peste hotare originea viziunii spațiale infinite eminesciene, viziunea cosmică a autorului Luceafărului. În realitate, această origine nu se află nici în Estetica transcendentală din Critica rațiunii pure nici în Vedele sacre. Filozofia kantiană a spațiului și timpului precum și gândirea veche indiană, impregnată de spiritul incomensurabilului, au venit în consonanță cu viziunea cosmică a poetului. La Eminescu perspectiva spațio-temporală nu reprezintă un fundal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
pagini pe de o parte, iar pe de altă parte presiunea timpului nu-mi permit să studiez felul de a-i da acestei diviziuni tripartite un fel special, la fel ca numita secțiune aurea ce juca un așa rol în estetica arhitectonică de felul cum este prologul la epilog, la log, sau cum epilogul poate fi o medie proporțională între prologul și log-ul, artificiu demn de la al meu don Fulgencio. Oricum cred că un epilog este cel care ne rezolvă conflictul
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
al XX lea Revalorificarea miturilor Revalorificarea miturilor începe cu romantismul și este determinată de interesul pentru folclor, de cercetările arheologice, de investigarea artei primitive. Frații Schlegel, Schelling consideră mitologia condiția permanentă a artei. Momentul Nietzsche ocupă un loc aparte în estetica mitului. Pentru el, tragedia elină reprezintă o îmbinare între elementul apolinic și dionisiac, între lumea seninătății, echilibrului și cea a dezordinii și iraționalului. Tudor Vianu era de părere că bunul cel mai de preț pe care-l propune Nietzche lumii
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
om politic angajat într-o viață tumultoasă și turbulentă, Jean Paul Sartre „s-a definit prin întrega sa activitate ca un autentic spirit renascentist al epocii noastre”, după cum afirma Romul Munteanu 1. Sartre extrage din teatrul clasic grec și din estetica lui Hegel propria sa concepție despre un teatru auster, moral, mitic, aducând cu un ritual, un teatru inspirat din mitologia elină în care împrejurări deosebite și situații limită forțează personajele la o alegere vitală. Militantul pentru libertatea omului, pleacă de la
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
re?ea de arhetipuri din care gândirea poetic? eminescian?? ?ese un univers al propriilor mituri sunt cateva modalit??i prin care Eminescu atribuie spa?iului poetic descris perspective nelimitate, ample deșchideri c?tre infinit. În studiul s?u referitor la estetică peisajului În artele plastice, Rosario Assunto demonstreaz? c? prezen?a dimensiunii infinite a unui spa?iu poate fi perceput? că o „constituire a fini ta? îi Inse?i, ca o deschidere spre infinit ". Astfel, spa?iul care se constituie că
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cel mai elaborat dintre acestea", materialul literar, cuprinzând temele ?i motivele, topos urile poetice ?i citatele. Formă sau configura?ia, al treilea strat al operei, reprezint? „organizarea unic?, strict individual?, a materiei preexistențe ?i suportul con?inutului". Privit? din perspectiva esteticii structuraliste a lui O. Walzel, operă literar? are o structur? concentric?, topos-ul poetic fiind componentă cea mai mic? a celui de-al doilea strat-materia, raportându-se În acela?i timp la con?inut (prin semnifică?iile exprimate) ?i la
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cum o nume?te G. C? linescu) ?i care comunic? de fapt continuă aspiră?ie a omului spre libertatea absolut? a cunoa? terii tainelor universului. Natură exist? Ins? În poezia lui Eminescu ?i În ipostaza de peisaj (În?eles, conform esteticii assuntiene, ca „finitate deschis? c?tre infinit"). Dar sintagma „peisaj eminescian" are În literatura român? o conota?ie aparte, pentru c? În opera marelui poet, „fantasticului i se asociaz? vibră?ia sentimental?" . Eminescu descrie În opera să nu simple peisaje
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Și anume, Caragiale bineînțeles, dar și Flaubert, Cehov-Shakespeare, Goethe. Cu ajutorul acestei tehnici sînt alcătuite celelalte două texte Doamna Bovary sînt ceilalți și Pescărușul din livada de vișini. În prefața Un spectator de școală nouă în care, desigur, se apelează la estetica receptării Horia Gârbea anunță ulterioara desfășurare a unui experiment în paginile cărții, pe care îl dedică flagrant ocupanților scaunelor din sala de spectacol. În ce constă experimentul? În chiar aplicarea celor două reguli amintite. Ceea ce se obține "experimental" acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ales scrie (versuri stranii, "neînțelese, pline de-nțelesuri"). Este un om universal, un om complet, sau măcar încearcă să fie, ca artiștii Renașterii. Dorința sa de cunoaștere este insațiabilă. Citește tratate de istorie, dar și cărți de filosofie, studii de estetică, dar și prezentări ale unor teorii de ultimă oră privind originea Universului. Din această efervescență intelectuală a rezultat eseul . Ideile pe care le susține sunt esențiale, uimitoare și provoacă gândirea cititorului (eu, de exemplu, nu sunt deloc de acord cu
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
Nord al cineastului norvegian, Rune Denstad Langlo, a fost chiar peste așteptările optimiste ale criticilor și publicului. Într-un fel, Corneliu Porumboiu oferă un film care poate face școală și care distinge cinematografia românească a ultimilor ani în sensul unei estetici particulare și a noutății. Construit pe mai multe planuri, filmul lui Porumboiu are meritul de a plasa o dramă pe care o putem recunoaște în datele viziunii sale la cineaștii Noului Val interesați de faptul cotidian într-un context care
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
al Europei, creator al limbajului poetic românesc și matrice a întregii modernități literare în România. Mainstream-ul modernist (moderat) reprezentat de cei patru "mari" din interbelic: (1) Arghezi, ca autor al primei "revoluții" posteminesciene a limbajului poetic (revoluție de tip "baudelairian": estetica urâtului, lărgirea sferei poeticității etc.) - (2) Bacovia: reprezentant al simbolismului târziu, în faza de "autocritică" (precum Paul Laforgue în Franța), cu deschideri spre existențial și social - (3) Barbu: autor al celei de-a doua revoluții posteminesciene a limbajului poetic (în
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
Dumnezeu, au fost obligați să se închine terorismului organizat. Pseudoeroul s-a substituit sfîntului, imaginea musculoasă a oțelarului a luat locul personajului exemplar, și forma supradimensionată s-a înfîțișat maselor drept proiecție monumentală. In locul erminiilor au apărut tratatele de estetică proletcultistă, Dionisie din Furna a fost înlocuit de Jdanov, realismul a devenit obligatoriu socialist, iar beneficiarul a năpîrlit la comandă și, din om pur și simplu, a renăscut ca om nou, animat de nobilul sentiment al spaimei și al obedienței
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
beneficiarul a năpîrlit la comandă și, din om pur și simplu, a renăscut ca om nou, animat de nobilul sentiment al spaimei și al obedienței. Sistemul s-a ruinat acum, vestigiile lui artistice zac prin depozitele muzeelor, iar cărțile de estetică au amorțit și ele. Dacă privim, însă, cu puțină atenție în jurul nostru, omul nou este încă destul de vioi; atîta doar că a schimbat spaima în aroganță și obediența în resentiment. Comunismul și postcomunismul în pictura românească (II) (o panoramă succintă
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
Barbu Brezianu poate fi așezat firesc în descendența lui Ion Barbu, dar a acelui Ion Barbu care s-a eliberat el însuși de retorica baladescă și de pitoresc, pentru a se apropia apoi vertiginos de imperativul purist și incantatoriu al esteticii lui Bremont. însă dincolo de arhitectura textului, de ritmul alert al respirației și de un interes special pentru imponderabila lexicală, dusă uneori pînă la abstracțiune, toate de filiație barbiană, poezia lui Barbu Brezianu este lipsită de angulozități, de acel impact aproape
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
propriul chip în felurite modele iconice, și care nu s-a sfiit să-și facă un implant siliconic în ambele extremități ale frunții pentru a semăna cu imaginea Mona Lisei. Sau e cazul artistului Stelios Arcadiou (Stelarc) care practică o "estetică a protezei" și "o sculptură genetică" folosind tehnici digitalice. Rezultatul impresionează mai puțin prin calitate, cît prin insolitul înmărmuritor al formelor obținute. Dar fenomenul digitalic nu se oprește aici. Dacă trupul poate fi restaurat și reconfigurat prin protezare sau prin
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]