6,049 matches
-
natură comună? Voi lua pe rând fiecare dintre aceste întrebări, pentru a putea reconstrui o imagine mai amplă a puterii cogitative. 3.2.1. Care este diferența dintre puterea cogitativa și puterea estimativa? Toma din Aquino spune că, în locul puterii estimative a animalelor, omul posedă așa-numita putere cogitativa. Din moment ce această putere este definită și prin raport cu puterea estimativa, se cuvine să ne oprim puțin asupra acesteia din urmă pentru a vedea ce rol joacă și cum anume se diferențiază
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
puterii cogitative. 3.2.1. Care este diferența dintre puterea cogitativa și puterea estimativa? Toma din Aquino spune că, în locul puterii estimative a animalelor, omul posedă așa-numita putere cogitativa. Din moment ce această putere este definită și prin raport cu puterea estimativa, se cuvine să ne oprim puțin asupra acesteia din urmă pentru a vedea ce rol joacă și cum anume se diferențiază ea de puterea cogitativa umană. Să vedem câteva locuri în care Toma din Aquino discuta cele două puteri: (ÎI
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aestimativa naturali. Naturalis enim aestimativa datur animalibus, ut per eam ordinentur în actiones proprias, vel passiones, prosequendas, vel fugiendas (Sent. De anim., lib. 2, l. 13, n. 397a398). Însă în cazul animalelor neraționale perceperea intenției individuale se face prin [puterea] estimativa naturală, în funcție de care oaia își recunoaște progenitura prin auz sau prin vaz sau prin ceva de acest fel. Totuși, puterea co gitativa diferă de puterea estimativa. Căci [puterea] cogitativa percepe [obiectul individual] că existând sub o natură comună, ceea ce se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
n. 397a398). Însă în cazul animalelor neraționale perceperea intenției individuale se face prin [puterea] estimativa naturală, în funcție de care oaia își recunoaște progenitura prin auz sau prin vaz sau prin ceva de acest fel. Totuși, puterea co gitativa diferă de puterea estimativa. Căci [puterea] cogitativa percepe [obiectul individual] că existând sub o natură comună, ceea ce se întâmplă deoarece este unită cu puterea intelectiva în același subiect; de aceea recunoaște acest om ca fiind acest om și această bucată de lemn ca fiind
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
natură comună, ceea ce se întâmplă deoarece este unită cu puterea intelectiva în același subiect; de aceea recunoaște acest om ca fiind acest om și această bucată de lemn ca fiind această bucată de lemn. Pe de altă parte, [pu terea] estimativa nu percepe obiectul individual că existând sub o natură comună, ci doar pentru că este punctul terminus sau principiul unei acțiuni sau afectări. În acest fel, oaia recunoaște acest miel nu că acest miel, ci în măsura în care este ceva care poate fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în măsura în care este ceva care poate fi alăptat de ea; și [la fel recunoaște] iarbă în măsura în care este mâncarea ei. De aici rezultă că alte obiecte individuale care nu se întind asupra acțiunii sau afectării sale nu sunt per cepute de puterea estimativa. [Puterea] naturală estimativa este dată animalelor pentru a-și putea direcționa prin ea propriile acțiuni și afectări, în cele pe care trebuie să le urmeze și în cele de care au a se feri. (ÎI.3.7.) Rursus considerandum est
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care poate fi alăptat de ea; și [la fel recunoaște] iarbă în măsura în care este mâncarea ei. De aici rezultă că alte obiecte individuale care nu se întind asupra acțiunii sau afectării sale nu sunt per cepute de puterea estimativa. [Puterea] naturală estimativa este dată animalelor pentru a-și putea direcționa prin ea propriile acțiuni și afectări, în cele pe care trebuie să le urmeze și în cele de care au a se feri. (ÎI.3.7.) Rursus considerandum est quod, si animal
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
necesar un principiu aparte, deoa re ce perceperea formelor sensibile are loc printr-o modi fi care declanșată de obiectul sensibil, si nu prin perceperea intențiilor sus-menționate. Pentru perceperea intenții lor care nu sunt receptate prin simțuri este instituită puterea estimativa. [...] Trebuie considerat însă că, în ceea ce privește formele sensibile, nu există o diferență între om și alte animale, deoarece sunt modificați la fel de către simțurile exterioare. Cât despre intențiile susmen tionate, există o diferență, pentru că alte animale per cep intențiile de acest fel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
îi atribuie un organ determinat, anume partea de mijloc a creierului; [rațiunea particulară], într-a devar, compară intențiile individuale, la fel cum rațiunea intelectiva [compară] intențiile universale. Relevante pentru acest subcapitol ar fi câteva diferențe dintre puterea cogitativa și puterea estimativa. Puterea cogitativa descoperă intențiile individuale, cele care nu pot fi percepute de simțurile externe, prin operația de comparare. Recunoașterea faptului că intențiile individuale stau sub o natură comună este o acțiune posibilă datorită faptului că puterea cogitativa este unită cu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de comparare. Recunoașterea faptului că intențiile individuale stau sub o natură comună este o acțiune posibilă datorită faptului că puterea cogitativa este unită cu intelectul. Aceleași în tentii individuale, imperceptibile de către simțurile externe, sunt sesizate de animale prin acțiunea puterii estimative, care este, în fapt, instinctul natural, cel datorită căruia este recunoscut ceea ce este folositor sau dăunător, cel care face posibilă adaptarea la mediu. În lipsă acestui instinct natural, fie toate oile ar fi mâncate de lupi, fie toți lupii ar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acestui instinct natural, fie toate oile ar fi mâncate de lupi, fie toți lupii ar fi dezorientați și n-ar ști dacă oile sunt de mâncat sau sunt doar niște parteneri flegmatici ai haitei. Individualul nu este perceput de către puterea estimativa că existând sub o natură comună: de exemplu, oaia nu vede mieii ca aparținând unei clase anume de vietăți, cea a mieilor, ci că punctul ter mi nus al unei afectări sau al unei acțiuni a în acest caz deoarece
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
diferența dintre o piatră și iarbă pe care o mănâncă; piatră este „ceva“, un obiect perceptibil prin simțuri, care nu este re ceptat decât că un „ceva“ fără semnificații rele van te pentru oaie, pe când iarbă este percepută de puterea estimativa, de instinc tul natural al oii, drept ceva de mân cât care o afec teaza în mod direct, ajutând-o să iși conserve existența. Putem spune că puterea estimativa este mai restrânsă, în privința ariei sale de acțiune, decât puterea cogitativa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rele van te pentru oaie, pe când iarbă este percepută de puterea estimativa, de instinc tul natural al oii, drept ceva de mân cât care o afec teaza în mod direct, ajutând-o să iși conserve existența. Putem spune că puterea estimativa este mai restrânsă, în privința ariei sale de acțiune, decât puterea cogitativa, care nu doar că percepe intențiile non-simtite (intentiones nonsensatae), ci le descoperă, comparându-le cu alte astfel de intenții, ca existând sub o natură comună. Acolo unde animalele au
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
persoane anume, între ele se stabilesc anumite relații, în lipsa cărora cunoașterea nu ar avea loc sau, în cel mai bun caz, cunoașterea ar fi deficiență. În această logică, senzațiile prove nite de la puterea cogitativa, în cazul oamenilor, sau de la puterea estimativa, dacă vorbim despre animale, sunt sto că te în simțul intern numit memorie. (ÎI.3.14.) Ad apprehendendum autem intentiones quae per sensum non accipiuntur, ordinatur vis aestimativa. Ad conservandum autem eas, vis memorativa, quae est thesaurus quidam huiusmodi intentionum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aliqua huiusmodi intentione, pută quod est nocivum vel conveniens. Et ipsa rațio praeteriti, quam attendit memoria, inter huiusmodi intentiones computatur (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). Pentru perceperea intențiilor care nu sunt receptate prin simțuri este instituită puterea estimativa. Pentru con servarea acestora este instituită memoria, care este tezaurul acestor intenții. Un semn pentru aceasta este [faptul] că începutul reamintirii la animale se face prin intermediul unei astfel de intenții, de exemplu ceea ce este nociv sau benefic. Și chiar natură
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a stoca și de a relua experiențe care se încadrează în categoria experiențelor nocive sau dezirabile, oferind subiectului în cauză, fie el om sau animal, percepția trecutului. Spre exemplu, dacă o oaie întâlnește la un moment dat un lup, puterea estimativa va putea percepe intențiile non-simtite, anume faptul că lupul este inamicul ei, încât, la cea de-a doua întâlnire cu un lup, oaia va putea să își aducă aminte că cel din fața să nu este doar o oaie gri cu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în considerare cîteva exemple din secolul al XX-lea. Sub conducerea lui Iosif Stalin în Uniunea Sovietică (1929-1953), milioane de oameni au fost închiși din motive politice, deseori din cauza fricii paranoice a lui Stalin de conspirații împotriva lui. Un număr estimativ de douăzeci de milioane de oameni au murit în lagăre de muncă, au fost executați din motive politice sau au murit de foame (1932-1933) atunci cînd Stalin a obligat țăranii să intre în fermele conduse de stat. Chiar dacă alte douăzeci
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mă muți, toate astea s-ar putea schimba. — Mi se permite să îți măresc salariul ca să compensez efortul în plus pe care va trebui să îl depui la început, o asigură Neil. Mâzgăli pe o foaie de hârtie o cifră estimativă și îi întinse fițuica. Darcey făcu ochii mari. Banii nu sunt totul, spuse ea. —Dar, așa cum spuneai și tu mai demult, pot fi de folos. Nu mi-am luat slujba asta pentru bani, îi spuse, deși își dădea seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
urâțită de bombardamentele din timpul războiului. Cu siguranță că bancherilor le era rușine de fațada lor. Evenimentul, care era de bănuit că va avea loc curând, se cerea întâmpinat cu sediul înfrumusețat pe dinafară, la termen și cu un deviz estimativ. Așadar, bucățile afectate de schije din blocurile de calcar trebuiau înlăturate cu dalta și înlocuite cu tetraedre din calcar proaspăt adus din carieră; fixate în dibluri și îmbinate, ele se potriveau perfect. Cum se numea clientul? Să presupunem că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
aprilie, președintele C.J.T. , dl Constantin Ostaficiuc, a fost prezent la Bruxelles pentru a participa la sesiunea plenară a Comitetului Regiunilor. În acest cadru, în care reprezentanții României participă în calitate de observatori, au fost prezentate și dezbătute aspecte vizând: politicile urbane, cheltuielile estimative ale Comitetului Regiunilor pentru 2007, desemnarea anului 2008 drept anul european al dialogului intercultural, dezvoltarea urbană susținută, strategiile legate de protecția mediului etc. Comitetul Regiunilor a fost înființat în 1994 și oferă un cadru de dialog unde reprezentanții autorităților locale
Agenda2006-17-06-administratie () [Corola-journal/Journalistic/284918_a_286247]
-
Centrală și de Est au trăit vremuri mult mai rele. În opt din cele nouă țări BND, prăbușirea comunismului s-a produs fără vărsare de sînge. În România, singura țară în care s-a făcut uz de arme, un număr estimativ de 10 000 de oameni au fost uciși la răsturnarea regimului Ceaușescu, cu mult mai puțini decît în Bosnia. Dar nici chiar în Bosnia, tributul de vieți nu a atins nivelul înregistrat în războiul civil spaniol sau în Iugoslavia, în timpul
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sociale sau de persoana desemnată în acest scop, pe baza borderourilor întocmite de către agențiile pentru plăți și inspecție socială din județele Neamț și Suceava, cu sprijinul comitetelor județene/locale pentru situații de urgență și pe baza constatărilor comisiei pentru evaluarea estimativă a pagubelor, constituită prin ordin al prefectului, în baza Ordinului ministrului apelor și pădurilor și al ministrului afacerilor interne nr. 459/78/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații
HOTĂRÂRE nr. 629 din 1 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300520]
-
de primarii localităților afectate și de prefecți și conțin în mod obligatoriu: a) numele și prenumele titularului ajutorului de urgență; ... b) adresa de domiciliu/reședință; ... c) gradul de afectare a locuinței, potrivit art. 2 alin. (1) , constatat de comisia pentru evaluarea estimativă a pagubelor, constituită prin ordin al prefectului; ... d) suma propusă cu titlu de ajutor de urgență, în conformitate cu nivelurile și limitele prevăzute la art. 2 . ... (3) Pe baza borderourilor centralizatoare prevăzute la alin. (1) , Agenția Națională pentru Plăți și
HOTĂRÂRE nr. 629 din 1 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300520]
-
mari dintre receptori și sursă - similar situației actuale de funcționare a celor două unități nucleare U1 și U2 pe amplasament. Clima și schimbările climatice Din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, după implementarea proiectului nivelul estimativ al emisiilor de CO2 se va menține în limite prevăzute în Autorizația nr. 38/25.01.2023 privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030, evitându-se - ca și în prezent - generarea a cca. 5 milioane de tone de CO2
ACORD DE MEDIU din 14 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299875]
-
producției literare al culturii românești, relevându-se cu limpezime în tipărirea de cărți. În secolul al XVIII-lea spațiul de manifestare pe plan pedagogic al bucoavnei producția de carte a răspuns aproape în întregime unor necesități liturgice, după cum arată calculele estimative realizate de D. Barbu, care propune următoarea distribuție: 75 la sută din totalul operelor tipărite în limba română de-a lungul secolului al XVIII-lea au fost cărți scripturale și lucrări reclamate de practica liturgică; 18 la sută au fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]