4,885 matches
-
de folosință și nu cu titlu de proprietate. În contabilitatea dominată de juridic, tranzacția nu figurează în patrimoniile celor două părți, în schimb, în contabilitatea dominată de economic tranzacția este înregistrată, apărând astfel o diferență. Principiul cuantificării monetare prevede că etalonul monetar este constant, deși, în realitate, acesta este variabil. În aceste condiții, estimarea valorii unui obiect la un moment dat devine apoi discutabilă din cauza puterii de cumpărare a monedei. În concluzie, așa cum arată Bernard Colasse, în multe situații, „rezultatul calculat
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
recent intrate în practica didactică etc.; - compararea și ierarhizarea diferitelor unități școlare; - perfecționarea cadrelor didactice în perspectiva evaluării corecte și obiective; - autoreglarea întregii conduite didactice a educatorilor din sistem; - structurarea și oferirea autorităților școlare a unei norme obiective, a unui etalon pe baza căruia să fie evaluată eficacitatea activității fiecărei unități școlare; - evidențierea măsurii în care aprecierile făcute de profesori asupra rezultatelor școlare să fie în concordanță cu rezultatele reale și să ofere părinților și elevilor informații cu privire la nivelul de pregătire
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
relevantă didactic putința de a face ceva cu realizarea propriu-zisă, evaluarea având și o putere predictivă, anticipând, „construind” conduite dezirabile. În al treilea rând, pentru că instrumentele de măsurare a celor două realități (produse și procese) sunt distincte, incongruente și presupun etaloane diferite în raport cu specificitatea dimensiunilor evaluate (acțiuni și, respectiv, calități). Competența e o realitate dinamică și flexibilă, greu de surprins și cuantificat. Când putem spune că cineva deține competența de a picta? Care este pragul după care poate fi decretat talentul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
caz nu e nimerit să existe suprapuneri sau redundanțe în ceea ce privește informațiile pe care le evidențiază. Ele trebuie să releve cât mai multe elemente care țin de personalitatea celui evaluat, vizat ca un tot unitar de conduite și performanțe. Stabilirea valorilor etalon. Testele de cunoștințe, fiind teste de randament, cu rezultate exprimate în valori matematice, permit cuantificarea și, implicit, măsurarea cantității de informații deținute de o persoană cu referire la un anumit domeniu. Pornind de aici, măsurarea cu ajutorul testelor va conduce la
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
personalității. În cvasitotalitatea definițiilor personalității se menționează ca esențială nota constanței, atât în planul structurii interne latente, cât și în cel al expresiei ei comportamentale externe. Pentru a se pune în evidență constantul la nivel populațional, care trebuia să devină etalon general de referință pentru ierarhizarea și clasificarea cazurilor individuale, s-a recurs, cum era și firesc, de altminteri, la serviciile statisticii. Primele procedee statistice au vizat tocmai determinarea parametrilor curbelor de distribuție a valorilor individuale la o probă psihologică sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
subiectului cu el însuși, în situații diferite și la momente diferite de timp. Preocuparea dominantă pentru constant, invariant a dus în interiorul psihometriei la o scindare în două ramuri oarecum paralele: ramura cantitativistă și ramura calitativistă (Anastasi, 1968). Prima operează cu etaloane exprimate în valori numerice (cantitative) riguroase și cu scale de clasificare cu etaloane și bareme aproximative, exprimate, cu precădere, în categorii calitative, care nu se pretează la clasificări univoce după criteriul inferior/superior, bun/rău. În mod similar, și testele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Preocuparea dominantă pentru constant, invariant a dus în interiorul psihometriei la o scindare în două ramuri oarecum paralele: ramura cantitativistă și ramura calitativistă (Anastasi, 1968). Prima operează cu etaloane exprimate în valori numerice (cantitative) riguroase și cu scale de clasificare cu etaloane și bareme aproximative, exprimate, cu precădere, în categorii calitative, care nu se pretează la clasificări univoce după criteriul inferior/superior, bun/rău. În mod similar, și testele au fost divizate și grupate în teste de performanță și teste de personalitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
bazează pe supralicitarea constantului în structura personalității și pe subestimarea variabilului. Se impune, ca atare, o revizuire a lor din acest unghi. Stabilirea și formularea diagnosticului și, respectiv, a prognosticului se fac exclusiv prin raportarea rezultatelor subiectului în cauză la etaloanele și baremele „populaționale”, ceea ce este, evident, insuficient pentru a satisface criteriul veridicității și valabilității. Se impune și operația de comparare a subiectului cu sine însuși, în momente diferite din timp și în situații diferite. Formularea avizului se face în manieră
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este exclusă nici combinarea versiunii scurte a BTPAC (pentru a stabili profilul aptitudinal individual) cu administrarea tuturor testelor unei aptitudini, pentru o mai bună evaluare a unei funcționări mintale specifice. În toate cazurile, performanțele individuale la teste se raportează la etaloanele stabilite și se interpretează ca atare. 5. Dezvoltări viitoare ale BTPAC În afară de rafinarea indicatorilor psihometrici ai BTPAC, dezvoltări viitoare ale bateriei vizează următoarele aspecte: utilizarea BTPAC pentru selecția profesională, ceea ce presupune stabilirea de norme pe fiecare profesie, nu numai a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
tipul sau nivelul activității presupuse de funcția vizată/ocupată se face prin următoarele avize: APT PSIHOLOGIC, respectiv INAPT PSIHOLOGIC. Decizia psihologică (includerea subiectului într-una din clasele disjuncte „APT”/„INAPT”) se întemeiază pe probe psihologice anterior experimentate, validate și etalonate. Etaloanele sunt supuse periodic unui proces de revizuire pentru a asigura acuratețea măsurării și a predicției psihologice. Pornind de la constatarea că succesul profesional este condiționat și de alți factori, dintre care unii conjuncturali, avizul de APT PSIHOLOGIC poate fi considerat o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
pe care s-a realizat etalonarea. În schimb, coeficienții alfa sunt inferiori. Nu s-au constatat diferențe semnificative între subiecții manageri - femei și bărbați la vreuna dintre variabilele luate în calcul. De asemenea, pentru a raporta datele noastre la un etalon românesc și a realiza un profil psihodiagnostic multidimensional al stresului, s-a procedat în prealabil la etalonarea pe o populație românească a scalelor și subscalelor Indicatorului de Management al Presiunii (939 de subiecți). IMP permite realizarea unor profiluri multidimensionale individuale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
s-a procedat în prealabil la etalonarea pe o populație românească a scalelor și subscalelor Indicatorului de Management al Presiunii (939 de subiecți). IMP permite realizarea unor profiluri multidimensionale individuale, grupale, interorganizaționale sau interculturale ale stresului ocupațional, prin raportare la etalon. În urma raportării la etalonul românesc, s-a realizat profilul diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați (N=30 subiecți), care prezintă următoarele caracteristici: au realizat scoruri medii și sub medie la majoritatea variabilelor care măsoară sursele de presiune
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
prealabil la etalonarea pe o populație românească a scalelor și subscalelor Indicatorului de Management al Presiunii (939 de subiecți). IMP permite realizarea unor profiluri multidimensionale individuale, grupale, interorganizaționale sau interculturale ale stresului ocupațional, prin raportare la etalon. În urma raportării la etalonul românesc, s-a realizat profilul diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați (N=30 subiecți), care prezintă următoarele caracteristici: au realizat scoruri medii și sub medie la majoritatea variabilelor care măsoară sursele de presiune socioprofesională, ceea ce nu reprezintă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați (N=30 subiecți), care prezintă următoarele caracteristici: au realizat scoruri medii și sub medie la majoritatea variabilelor care măsoară sursele de presiune socioprofesională, ceea ce nu reprezintă existența unui distres perceput, raportat la etalonul românesc, în care mediile scalelor-stresor sunt mai mari decât ale eșantionului englezesc; strategiile de coping utilizate sunt în mare măsură eficiente și demonstrează că se utilizează preponderent coping-ul orientat spre problemă (personal investigate își planifică și-și organizează timpul din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
satisfacția muncii (postului) și organizațională, la angajamentul/implicarea personală în/pentru organizație și la dimensiunea de optimism/flexibilitate, celelalte dimensiuni situându-se la cote medii spre înalte, cu excepția nivelului de încredere personală, care se află la limita inferioară a mediei etalonului, ceea ce denotă o posibilă îngrijorare cu privire la siguranța viitoare privind cariera personală sau dezvoltarea firmei/organizației; autoevaluarea performanței se situează la nivelul mediei etalonului. 4.2. Decelarea relațiilor dintre dimensiunile stresului socioprofesional la manageri și identificarea predictorilor pentru efectele la stres
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cote medii spre înalte, cu excepția nivelului de încredere personală, care se află la limita inferioară a mediei etalonului, ceea ce denotă o posibilă îngrijorare cu privire la siguranța viitoare privind cariera personală sau dezvoltarea firmei/organizației; autoevaluarea performanței se situează la nivelul mediei etalonului. 4.2. Decelarea relațiilor dintre dimensiunile stresului socioprofesional la manageri și identificarea predictorilor pentru efectele la stres Prelucrarea secundară a datelor ne-a permis identificarea corelațiilor/asocierilor de date dintre principalii descriptori ai stresului la managerii români investigați, în special
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
desprinde în urma evaluării calitative și psihodiagnostice a stresului socioprofesional perceput de subiecții lotului luat în studiu (N=30 de manageri români), sunt următoarele: a) sursele de presiune socioprofesionale specifice, percepute de managerii români, se regăsesc în media sau sub media etalonului utilizat, ceea ce determină efecte multiple ale stresului, în mare parte pozitive, asupra satisfacției muncii (personale), satisfacției organizaționale, angajamentului față de organizație și optimismului/flexibilității personale; b) între variabilele multidimensionale implicate în procesul stresului profesional există anumite relații/asocieri de date specifice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de criză sufletească contrindicații interioare, nesiguranță, însingurare etc. - condiții indispensabile maturizării sale psihice, formării viitorului adult. Nu întotdeauna s-a dat o interpretare adecvată acestui complex proces al maturizării. Este cunoscută, în acest sens, explicația dezvoltării psihice a copilului după etalonul freudist: ca o dramă a „eului” pierdut în lumea normelor sociale ostile lui, și incapabil de a se opune presiuni instinctelor și atracțiilor de tot felul. Nu putem admite nici etalonului A. Adler, potrivit căruia interpretăm dezvoltarea personalității ca o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în acest sens, explicația dezvoltării psihice a copilului după etalonul freudist: ca o dramă a „eului” pierdut în lumea normelor sociale ostile lui, și incapabil de a se opune presiuni instinctelor și atracțiilor de tot felul. Nu putem admite nici etalonului A. Adler, potrivit căruia interpretăm dezvoltarea personalității ca o dramă a omului împovărat de sentimentul neîmplinirii și tinzând spre „putere” și dominare. În general, se poate observa că atunci când s-a realizat studiul reacțiilor copilului la conflict și frustrare, accentul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
externă a statelor, iar în diferite colțuri ale lumii continuă să se aprindă focare de război, principalul câmp de bătălie a devenit piața mondială. Se poate spune că succesul în lupta pentru putere în lume nu se mai măsoară cu etalonul cuceririlor teritoriale și cu numărul tancurilor și al bombelor, ci prin locul sau ponderea câștigate pe piața mondială (market share). Rusia ocupă un teritoriu imens și dispune de rachete și bombe aproape fără număr. Și cu toate acestea, influența ei
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
externă a statelor, iar în diferite colțuri ale lumii continuă să se aprindă focare de război, principalul câmp de bătălie a devenit piața mondială. Se poate spune că succesul în lupta pentru putere în lume nu se mai măsoară cu etalonul cuceririlor teritoriale și cu numărul rachetelor și bombelor, ci prin locul sau ponderea cucerite pe piața mondială (market share). 2. În secolul XXI se proiectează numeroase focare de război: Israel-Palestina, India-Pakistan, Irak, Iran, Coreea de Nord, Cecenia și altele care ar putea
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
pentru conceperea unei grile de salarizare. Pentru evaluarea posturilor, literatura de specialitate prezintă următoarele metode mai importante: ierarhizarea posturilor; clasificarea posturilor; compararea factorilor; metode de clasificare prin punctaj și performanță. Ierarhizarea posturilor constă În alegerea unui eșantion reprezentativ de posturi (etalon) pentru care se Întocmesc fișe de descriere, apoi se compară pe baza datelor din descrierea făcută fiecăruia și se ierarhizează În funcție de gradul de importanță apreciat. Această activitate se realizează de două echipe În paralel, stabilindu‑se o ordine definitivă de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Celelalte posturi sunt cuprinse În scala de ierarhizare, folosindu‑se criteriul similitudinii. Metoda aceasta are avantajul că este ieftină, simplă și ușor de aplicat și dezavantajul că se bazează pe aprecierile subiective ale evaluatorilor, pe cunoștințele acestora referitoare la postul etalon. O variantă a acestei metode o constituie ierarhizarea bazată pe comparația pe perechi, În cadrul căreia fiecare post dintr‑o listă Întocmită În acest sens este comparat succesiv cu toate celelalte. Un post poate fi apreciat față de un altul, astfel: mai
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Piață prețul ~ 43 Plată 43 renunțarea temporară la ~ unor bonusuri 28 Post 10, 15, 23, 25, 29, 31, 32, 34, 35, 40, 41, 42, 43, 44, 52, 53, 56, 57, 58, 61, 63, 64 ~ de conducere 46 ~ disponibile 23, 44 ~ etalon 43 ~ liber 45, 46, 53 ~ manageriale complexe 34 ~ neocupate 46 ~ specializat 39 ~ vacante 45, 46, 48, 62, 136 activitatea ~ 39 analiza ~ 9, 15, 28, 29, 30, 31, 34, 36, 38, 42, 58 caracteristicile ~ 65 cerințele ~ 24, 26, 39, 46, 53
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
53, 63 clasificarea ~ 42, 43 comportamentul deținătorului unui ~ 35 configurația descrierii ~ 39 corespondența dintre ~ și persoană 40 decizia de ocupare a ~ 59 denumirea ~ 39 definirea sau redefinirea ~ 30 descrierea și evaluarea ~ 38 deținătorul ~ 30, 32, 34, 39 eșantion reprezentativ de ~ (etalon) 42 evaluarea ~ 33, 41, 42, 44 fișa ~ 38, 40, 58 grup de ~ 29 ierarhie a ~ 43 ierarhizarea ~ 42 ierarhizarea ~ prin comparație pe perechi 191 imagine completă asupra ~ 31 importanța pentru ~ 36 insuficiențe observate În realizarea sarcinilor unui ~ 35 Împărțirea ~ și
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]