1,000 matches
-
stațiile centrale de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu dispozitiv automat de înregistrare (diagramă). Asistentul medical responsabil cu sterilizarea va fi instruit și acreditat să lucreze cu vase sub presiune. 2. Sterilizarea la sterilizatoare cu oxid de etilenă se utilizează: (1) Doar când nu există alt mijloc de sterilizare adecvat pentru obiecte și echipamente termosensibile; această tehnică de sterilizare este delicată și erorile de procedură pot duce fie la accidente prin sterilizare ineficientă, fie la accidente toxice la
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
pentru obiecte și echipamente termosensibile; această tehnică de sterilizare este delicată și erorile de procedură pot duce fie la accidente prin sterilizare ineficientă, fie la accidente toxice la personal sau pacienții la care se utilizează materialul sterilizat cu oxid de etilenă. (2) Sterilizarea cu oxid de etilenă se efectuează numai în statia centrală de sterilizare, special echipată și deservită de personal calificat, instruit și acreditat să lucreze cu sterilizatoare cu oxid de etilenă. (3) Este interzisă utilizarea sterilizării cu oxid de
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
tehnică de sterilizare este delicată și erorile de procedură pot duce fie la accidente prin sterilizare ineficientă, fie la accidente toxice la personal sau pacienții la care se utilizează materialul sterilizat cu oxid de etilenă. (2) Sterilizarea cu oxid de etilenă se efectuează numai în statia centrală de sterilizare, special echipată și deservită de personal calificat, instruit și acreditat să lucreze cu sterilizatoare cu oxid de etilenă. (3) Este interzisă utilizarea sterilizării cu oxid de etilenă pentru sterilizarea materialului medicochirurgical în
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
care se utilizează materialul sterilizat cu oxid de etilenă. (2) Sterilizarea cu oxid de etilenă se efectuează numai în statia centrală de sterilizare, special echipată și deservită de personal calificat, instruit și acreditat să lucreze cu sterilizatoare cu oxid de etilenă. (3) Este interzisă utilizarea sterilizării cu oxid de etilenă pentru sterilizarea materialului medicochirurgical în urgență. (4) Este interzisă sterilizarea cu oxid de etilenă a materialului medico-chirurgical a cărui compoziție nu este cunoscută. (5) Este interzisă resterilizarea cu oxid de etilenă
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
2) Sterilizarea cu oxid de etilenă se efectuează numai în statia centrală de sterilizare, special echipată și deservită de personal calificat, instruit și acreditat să lucreze cu sterilizatoare cu oxid de etilenă. (3) Este interzisă utilizarea sterilizării cu oxid de etilenă pentru sterilizarea materialului medicochirurgical în urgență. (4) Este interzisă sterilizarea cu oxid de etilenă a materialului medico-chirurgical a cărui compoziție nu este cunoscută. (5) Este interzisă resterilizarea cu oxid de etilenă a echipamentului medical constituit din părți de policlorură de
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
special echipată și deservită de personal calificat, instruit și acreditat să lucreze cu sterilizatoare cu oxid de etilenă. (3) Este interzisă utilizarea sterilizării cu oxid de etilenă pentru sterilizarea materialului medicochirurgical în urgență. (4) Este interzisă sterilizarea cu oxid de etilenă a materialului medico-chirurgical a cărui compoziție nu este cunoscută. (5) Este interzisă resterilizarea cu oxid de etilenă a echipamentului medical constituit din părți de policlorură de vinil sterilizat inițial cu radiații ionizante, raze gamma. (6) Este interzis a se fuma
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
etilenă. (3) Este interzisă utilizarea sterilizării cu oxid de etilenă pentru sterilizarea materialului medicochirurgical în urgență. (4) Este interzisă sterilizarea cu oxid de etilenă a materialului medico-chirurgical a cărui compoziție nu este cunoscută. (5) Este interzisă resterilizarea cu oxid de etilenă a echipamentului medical constituit din părți de policlorură de vinil sterilizat inițial cu radiații ionizante, raze gamma. (6) Este interzis a se fuma în încăperile unde se utilizează oxidul de etilenă; aceste încăperi trebuie ventilate în permanență direct cu aer
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
este cunoscută. (5) Este interzisă resterilizarea cu oxid de etilenă a echipamentului medical constituit din părți de policlorură de vinil sterilizat inițial cu radiații ionizante, raze gamma. (6) Este interzis a se fuma în încăperile unde se utilizează oxidul de etilenă; aceste încăperi trebuie ventilate în permanență direct cu aer proaspăt (din exterior) (7) Perioada necesară desorbției este în funcție de compoziția materialelor sterilizate. Pentru sterilizatoarele cu oxid de etilenă care nu au inclusă în ciclul complet de sterilizare desorbția la sfârșitul programului
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
6) Este interzis a se fuma în încăperile unde se utilizează oxidul de etilenă; aceste încăperi trebuie ventilate în permanență direct cu aer proaspăt (din exterior) (7) Perioada necesară desorbției este în funcție de compoziția materialelor sterilizate. Pentru sterilizatoarele cu oxid de etilenă care nu au inclusă în ciclul complet de sterilizare desorbția la sfârșitul programului, timpul de desorbție necesar pentru echipamente după extragerea din aparat este: a) de 16 săptămâni, pentru materiale fabricate din poliamide; b) de 6 săptămâni, pentru materiale fabricate
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
din aceste remedii și interzice folosirea pe etichetele acestora a cuvintelor „previne”, „tratează”, „vindecă”, „alină”, aceste noțiuni fiind rezervate numai medicamentelor; Codex Alimentarius încearcă să coboare standardele de calitate a alimentelor ecologice, permițând folosirea dioxidului de sulf (substanță cancerigenă), a etilenei, motivând că „alimentele organice sunt mai scumpe decât cele nonecologice, dar și mai căutate, de aceea reprezintă o amenințare pentru cei care produc prin agricultură convențională”. Ce înseamnă în realitate această recomandare? Producătorii de alimente convenționale pot să-și vândă
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
lovite pot forma în anumite condiții țesuturi de cicatrizare. Tuberculii de cartof sau unele rădăcinoase dezvoltă sub celulele lezate straturi de celule suberificate cu rol de apărare și protecție. Aceste țesuturi sunt formate sub acțiunea substanțelor bioactive naturale (gibereline și etilenă), care favorizează formarea membranelor și sinteza enzimelor necesare. Ritmul de suberificare depinde de temperatură, iar valorile prea scăzute ale acesteia inhibă acest proces. La unele fructe lovite, apar zone lignificate Țesuturile trofice (fundamentale) sunt caracteristice părții comestibile a fructelor sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
legături între lanțurile moleculare. Înmuierea țesuturilor se datorează unui întreg șir de reacții de hidroliză și de depolimerizare, caracteristice în funcție de specie sau soi. Există studii aprofundate privind relațiile acestei evoluții cu momentul de recoltare, temperatura de păstrare, compoziția atmosferei, prezența etilenei, rolul Ca 2+ în țesuturi etc. Fermitatea multor specii legumicole este cauzată de celuloza din țesuturi, de lignificarea sau suberificarea acestora. Lăstarii etiolați de sparanghel sau unele legume pentru frunze excesiv de perisabile sunt apreciate pentru frăgezimea lor în momentul recoltării
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
implicate și în unele fenomene de degradare a produselor horticole, cum ar fi brunificarea fiziologică (mere, pere, piersici etc., dar fără a avea rol esențial), modificarea mirosului și gustului (la mazăre, fasole etc.). Intervine și în reacțiile de sinteză a etilenei, constatându-se un paralelism al acestei sinteze cu activitatea peroxidazei (și catalazei), în timpul maturării și păstrării. În timpul perioadei de repaus vegetativ, activitatea peroxidazei din diversele țesuturi ale bulbilor de ceapă sau rădăcinilor tuberizate de morcov a scăzut diferențiat (diminuare între
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rânced. Mazărea și fasolele neopărite în procesul de prelucrare evoluează în acest mod. Activitatea lipoxidazei din produsele aflate la păstrare crește concomitent cu intensitatea procesului de respirație. În acest caz acizii grași sunt degradați în produși care participă la sinteza etilenei. Aceasta are o curbă de degajare similară activității lipoxidazei. La mere, intensitatea activității este mai mare în epidermă decât în mezocarp. Pentru protecția unor produse prelucrate, se pot folosi inhibitori de lipoxidază (BHT-butil hidroxitoluen, BHA butilhidroxianisol; tocoferol, acid ascorbic etc.
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acestei enzime au pus în evidență o creștere evidentă a acesteia în meristemele mugurilor de la ceapă și cartofi, în perioada de ieșire din repausul vegetativ. Fenoloxidazele au un rol important în procesul de maturare al fructelor. Sunt implicate în sinteza etilenei, în oxidarea polifenolilor din țesuturile vegetale, iar studiul lor are aplicații practice deosebite. Sunt metaloenzime, având ca grupare prostetică un atom de cupru/ mol. Cele mai reprezentative sunt grupate conform normele internaționale în două categorii distincte: Polifenoloxidazele: orto-difenol: oxigen oxidoreductaze
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
lacazei. Polifenoloxidazele din plante nu prezintă o specificitate deosebită. Pot acționa asupra unei varietăți mari de compuși monoși orto difenolici (polifenoloxidaza este activată de catehină, acid clorogenic, acid cafeic, ortodifenoli și alți compuși asemănători, care pot inhiba sau stimula biosinteza etilenei). Aceste oxidaze catalizează hidroxilarea monofenolilor cu formare de ortodifenoli care sunt transformați în ortochinone. Masa moleculară a PFO este de 34000. Produse mai bogate în PFO sunt cartofii, ciupercile, spanacul, tomatele, merele, perele, piersicile, caisele, prunele, vișinele. Distribuția lor este
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
metabolice la nivel celular. Se găsesc în cantități mai mari în meristeme, dar au fost identificate în toate celulele vegetale. După Hulme (1970), ele stimulează sinteza acizilor nucleici, măresc stabilitatea nucleoproteidelor și influențează fenomenele de transport prin membranele celulare. Sinteza etilenei și modificarea fermității structotexturale sunt corelate și cu activitatea acestor fitohormoni în perioada maturării produselor horticole. Conținutul maxim de auxine al fructelor a fost pus în legătură cu fazele inițiale ale dezvoltării acestora (diviziune celulară, creștere în volum la căpșune și coacăze
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
clorofilelor și maturării (spanac, mazăre, castraveți, ardei, ceapă verde, ridichi, varză) (Pantastico, 1975). Acidul abscisic este sintetizat în cloroplaste pornind de la carotenoide sau de la precursorii metabolici ai acestora. După Delley (1966), are acțiune inhibitoare asupra maturării diverselor fructe sau semințe. Etilena poate fi considerată un hormon de maturare, întrucât este generată de țesuturile vegetale, sporind permeabilitatea membranelor și organelor celulare și intensificând astfel metabolismul, printr-un contact mai intim între diversele enzime și substraturile lor. Hulme (1970), arată că intensitatea respirației
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
întrucât este generată de țesuturile vegetale, sporind permeabilitatea membranelor și organelor celulare și intensificând astfel metabolismul, printr-un contact mai intim între diversele enzime și substraturile lor. Hulme (1970), arată că intensitatea respirației fructelor și apariția climacteriului sunt accelerate de etilenă, care grăbește maturarea. Lipaza, lipoxidaza, ascorbatoxidaza și fenoloxidazele au o curbă a activității similară curbei de formare a etilenei în fructe. Kader, A.A. și colab., (1985), clasifică produsele horticole în funcție de intensitatea emisiei de etilenă în țesuturi, (ml/kg/h
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai intim între diversele enzime și substraturile lor. Hulme (1970), arată că intensitatea respirației fructelor și apariția climacteriului sunt accelerate de etilenă, care grăbește maturarea. Lipaza, lipoxidaza, ascorbatoxidaza și fenoloxidazele au o curbă a activității similară curbei de formare a etilenei în fructe. Kader, A.A. și colab., (1985), clasifică produsele horticole în funcție de intensitatea emisiei de etilenă în țesuturi, (ml/kg/h), în 5 categorii: -emisie foarte slabă (sub 0,1 ml/kg/h) cartof, legume de frunze, căpșuni, cireșe, conopidă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
apariția climacteriului sunt accelerate de etilenă, care grăbește maturarea. Lipaza, lipoxidaza, ascorbatoxidaza și fenoloxidazele au o curbă a activității similară curbei de formare a etilenei în fructe. Kader, A.A. și colab., (1985), clasifică produsele horticole în funcție de intensitatea emisiei de etilenă în țesuturi, (ml/kg/h), în 5 categorii: -emisie foarte slabă (sub 0,1 ml/kg/h) cartof, legume de frunze, căpșuni, cireșe, conopidă, sparanghel, mazăre (în general insensibile la etilenă exogenă); -emisie slabă (0,1-1,0 ml/kg/h
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
colab., (1985), clasifică produsele horticole în funcție de intensitatea emisiei de etilenă în țesuturi, (ml/kg/h), în 5 categorii: -emisie foarte slabă (sub 0,1 ml/kg/h) cartof, legume de frunze, căpșuni, cireșe, conopidă, sparanghel, mazăre (în general insensibile la etilenă exogenă); -emisie slabă (0,1-1,0 ml/kg/h) pepeni verzi, zmeură, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, afine; -emisie moderată (1-10 ml/kg/h) tomate, pepeni galbeni grupa HoneyDew; -emisie ridicată (10-100 ml/kg/h) mere (soiuri), caise, pepeni galbeni grupa
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pepeni galbeni grupa HoneyDew; -emisie ridicată (10-100 ml/kg/h) mere (soiuri), caise, pepeni galbeni grupa Cantaloup, nectarine, piersici, pere, prune; -emisie foarte ridicată (peste 100 ml/kg/h) la unele soiuri de mere. Raportul de transformare pentru emisia de etilenă din depozite este următoarea: mii litri etilenă/tonă/oră= l/kg/h x 0,91 (factor de multiplicare), (Salunkhe, D. K., Bolin, H. R., Reddy, N. R., 1991). Dinamica. În faza de creștere a pepenilor galbeni tip Charantaise (Cantaloup), etilena din
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ml/kg/h) mere (soiuri), caise, pepeni galbeni grupa Cantaloup, nectarine, piersici, pere, prune; -emisie foarte ridicată (peste 100 ml/kg/h) la unele soiuri de mere. Raportul de transformare pentru emisia de etilenă din depozite este următoarea: mii litri etilenă/tonă/oră= l/kg/h x 0,91 (factor de multiplicare), (Salunkhe, D. K., Bolin, H. R., Reddy, N. R., 1991). Dinamica. În faza de creștere a pepenilor galbeni tip Charantaise (Cantaloup), etilena din țesuturi este de 0,03-3,0 ppm
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de etilenă din depozite este următoarea: mii litri etilenă/tonă/oră= l/kg/h x 0,91 (factor de multiplicare), (Salunkhe, D. K., Bolin, H. R., Reddy, N. R., 1991). Dinamica. În faza de creștere a pepenilor galbeni tip Charantaise (Cantaloup), etilena din țesuturi este de 0,03-3,0 ppm, în timp ce în faza de maximum climacteric atinge 25-75 ppm. Degajările de etilenă ating 100 ml/kg/24 h, în 50-55 zile de la înflorit, după care urmează reducerea treptată. La tomate, sporul este
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]