1,763 matches
-
de Studii și Cercetări Balcanice, apărută la București, anual, între 1938 și 1945. Director: Victor Papacostea; secretar de redacție: Emil Condurachi. Revista își propune să promoveze studiile și cercetările de tip comparatist privitoare la limba, literatura, istoria, cultura, folclorul și etnografia popoarelor balcanice, insistând pe elementele moștenite din fondul traco-ilir sau din latină și scoțând în evidență eventualele interferențe și similitudini. Încă din primul număr, Th. Capidan scrie despre „romanitatea balcanică”, Sever Pop despre lucrările la Atlasul Lingvistic, Emil Petrovici despre
BALCANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285579_a_286908]
-
profilul ei plurietnic: „...vrem să zugrăvim fizionomia ciudată și barocă [...] a unui colț de țară unde se ciocnesc atâtea soiuri și se împletesc atâtea culturi” (1/1926). Ideea îi aparține lui Lucian Blaga, care semnează, în primul număr, studiul Barocul etnografiei românești. Studiile și articolele publicate de revistă urmăresc tocmai abordarea adecvată a culturii bănățene, cu accent pe specificul românesc în contextul acestei interculturalități. Astfel, E. Lovinescu publică Tradiționalismul, Lucian Blaga - Teatrul de vest, Filaret Barbu - Renașterea folclorului, Sabin V. Drăgoi
BANATUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285596_a_286925]
-
iar editorial, în 1927, cu volumul Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi. A colaborat la „Adevărul literar și artistic”, „Boabe de grâu”, „Convorbiri literare”, „Cugetul românesc”, „Făt-Frumos”, „Manuscriptum”, „Mitropolia Olteniei”, „Neamul românesc pentru popor”, „Prietenii istoriei literare”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista istorică”, „Revista macedoromână”, „Universul literar”, „Vestitorul satelor”, „Viața românească”. Două sunt coordonatele esențiale ale activității lui C.: cea de editor și cea de istoric literar. Cea dintâi este ilustrată îndeosebi prin edițiile de pionierat din opera Ion
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
1881, în "Buletinul Muzeului Militar Național "Ferdinand I"", serie nouă, nr. 15, București, 2007. Angelesco, G., Georges, Etude sur la Dobrogea au point de vue de l' organization des pouvoires publics, Editeur Arthur Rousseau, Paris, 1907. Arbore, Al., P., Din etnografia Dobrogei. Contribuțiuni la așezarea tătarilor și turcilor în Dobrogea, Tipografia Curții Regale F. Göbl, București, 1920. Atanasescu, Lt.-Col., Dobrogea. Schiță geografică-istorică, Tipografia F. Göbl, București, 1913. Barnea, I., Ștefănescu, Ștefan, Din istoria Dobrogei, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
21 ianuarie 1936. ***, "1878 Reinstalarea administrației românești în Dobrogea", în Marea Noastră, an 18, nr. 3, Constanța, iulie-septembrie 2008. Alecu, Al., P., "Istoricul seminarului musulman din Medgidia", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Arbore, Al., P., "Din etnografia Dobrogei. Populațiunea Dobrogei după o hartă rusească", în Analele Dobrogei, an IV, nr. 3/iulie-septembrie 1923, Institutul de Arte Grafice "Victoria", Constanța, 1923. Arbore, Al., P., "Câteva însemnări asupra cerchezilor, grecilor și arabilor din Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 4
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
772 Ibidem. 773 Ibidem. 774 Ibidem, p. 159. 775 Ibidem. 776 Ibidem. 777 Ibidem, p. 160. 778 Ibidem. 779 Ibidem. 780 Ibidem. 781 Mihai Ionescu Dobrogeanu, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea...., pp. 359-360. 782 Alexandru P. Arbore, "Din etnografia Dobrogei. Așezările bulgarilor", în Arhiva Dobrogei, vol. I, București, 1916, pp. 47-48. 783 Mihai Ionescu Dobrogeanu, op. cit., p. 360. 784 Ibidem, p. 361. 785 Ibidem. 786 Ibidem. 787 Ibidem, p. 362. 788 Ibidem. 789 Literatorul, nr. 11-12/1883, p. 655
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
spiritul de sistem, sub obsesia căruia a trăit toată viața. Profesor la Universitatea din Lisabona, a plănuit o istorie a literaturii portugheze în 36 de volume și chiar a scris vreo douăzeci. Fără nici o pregătire științifică, a abordat antropologia și etnografia, încadrînd tot ce știa - și nu știa mult - într-un sistem de o întristătoare, sterilă rigiditate. Dominat de ambiția sistemului, însuflețit de o putere de muncă feroce, condus de câteva idei fixe - a scris o viață întreagă, în cele mai
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
afirmației“, spune Al. Paleologu. Format într-un astfel de mediu și, fără îndoială, condiționat de însuși nivelul deloc grozav al literaturii noastre de la începutul secolului trecut, Sadoveanu este încă tributar inițial viziunii idilic-romantice și paseiste, iar narațiunile sale preiau o etnografie cam naivă și destul de convențională. Este fermecat încă de natural, deși la început conformismul (artistic) coexistă cu revolta (de substanță). Spiritul poetic al lui Sadoveanu aici se vede: în descentrarea în natură, în fascinația pentru universal și natural, pentru „marele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
implică, moderat, în luarea deciziei pentru alegerea profesiei. Între cadrele didactice și elevi se stabilește o relație cordială, apropiată, în timp ce participă împreună la activitățile extrașcolare: drumeții, excursii, vizionare de spectacole de teatru și film, vizitare de muzee de artă, de etnografie și folclor, etc. Momentele încărcate de sensibilitate artistică, creează copiilor o anumită stare afectivă care-i îndeamnă spre decizia de a participa la evenimente culturale și cu alte ocazii, le descoperă sensibilitatea și afinitățile pentru anumite activități. Copiii analizează până
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
puțin spus) față de autor. În cele peste trei sute de pagini scrise am descoperit o imensă cantitate de informații, în multe și variate domenii științifice. E o lucrare admirabilă - prezentată sub un aspect simplu, modest și onest - mustind de științe multidisciplinare: etnografie, folclor, limbă, literatură, lingvistică, toponimie, istorie etc. Parcurgând cu interes tot mai sporit paginile dense ale cărții, mă gândeam în același timp la imensul volum al muncii de documentare la fața locului în acea mirifică „Țară a Loviștei”, adusă la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
chiar a început să-mi scape arta potrivită a observației, tehnica unei necesare „noi etnografii”. În mod clasic, autorul era cel care se deplasa pentru a povesti de acolo. Am fost, am văzut, vă descriu : aceasta se putea chema, generic, etnografie. Adică etno grafie, scrierea Celuilalt pentru uzul unui club mai restrîns sau al unei colectivități mai largi de Noi, diferiți măcar prin poziția privirii de Ei, ceilalți. Apoi, autorul a început să-și piardă din centralitate, lăsîndu-i și pe Ei
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la care privește cu nedisimulată bucurie. O „antropologie” nu în sensul disciplinei occidentale, ci mai degrabă într-unul etimologic, similar cu cel în care Horia Bernea vorbea despre Muzeul Țăranului Român ca despre un muzeu de antropologie, și nu de etnografie. Căci, ca și pe Bernea, pe Anghelescu nu-l interesează atît etnografia, cît antropo logia țărănească, rînduiala din spatele cuvintelor și gesturilor mărunte ale acestor „oameni de rînd”. Cunoașterea profundă a etnologiei nu este astfel atît un scop al cunoașterii neamului
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
occidentale, ci mai degrabă într-unul etimologic, similar cu cel în care Horia Bernea vorbea despre Muzeul Țăranului Român ca despre un muzeu de antropologie, și nu de etnografie. Căci, ca și pe Bernea, pe Anghelescu nu-l interesează atît etnografia, cît antropo logia țărănească, rînduiala din spatele cuvintelor și gesturilor mărunte ale acestor „oameni de rînd”. Cunoașterea profundă a etnologiei nu este astfel atît un scop al cunoașterii neamului, cît un mijloc de înțelegere a Omului - a „țăranului din noi”, spunea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
haine pure ale poporului, ci costume naționaliste, semne ale unei mentalități a intelighenției noastre, a concepției despre neam a burgheziei intelectuale românești. Sîntem în 1938, la Sărbătorile Tinerimii Române, iar comentatorul este profesorul mara mureșean Mihai Pop, cofondatorul Institutului de Etnografie și Folclor și directorul său de excepție în anii deosebiți ai comunismului. Și Mihai Pop continuă : Tendința de a dispărea a costumului național este un fapt recunoscut de etnografi și sociologi. Ea este strîns legată de fenomenul general al dezagregării
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
anii de glorie ai construcției și împlinirii naționale, ce-i drept, iar turismul și „cunoașterea patriei” însoțesc școala în formarea și consolidarea unei conștiințe naționale a României Mari. În sumarul revistei ONT găsim astfel articole detaliate despre munți și despre etnografie, despre mare și Deltă și despre cetăți, castele și mănăstiri, despre stațiuni balneo-climaterice și despre automobilism, despre case de adăpost și marcaje turistice și despre vînătoare. În bună tradiție iluministă, nu lipsește nici o rubrică de „tehnică și igienă turistică”, spre
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
le solicita sprijinul moral de care simte nevoie, pentru repararea nedreptății și redresarea culturii și științei românești, încercată așa de greu, pe urma recentelor întâmplări. Memoriul a fost adoptat în unanimitate de plenul Academiei Române la 12 iulie 1940. „Revista de etnografie și folclor”, nr. 1-2, 1993, p. 18-21; Anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică - consecință directă a Pactului Molotov-Ribbentrop, coodonatori: Al. Moșanu, I. Buga, Chișinău, 2002, p. 105-110. Comisarului Poporului pentru Apărare al U.R.S.S., Mareșalului Uniunii Sovietice, tov. Timoșenko Raport asupra
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cunoaștere: -fundamente teoretice, -sferă obiectuală (elemente structurale și funcționale ale domeniului culturii), -dinamică socială a acestui domeniu și cadrul său instituționalizat, -metode și tehnici de cercetare normativă a culturii sportive. Cultura sportivă „interesează” mai multe științe: filosofia, antropologia, etnologia și etnografia, etica, estetica, istoria, lingvistica, arheologia etc., iar criteriile proprii de diferențiere a obiectului culturii sportive sunt complexe. Ca fenomen al vieții sociale, acțiunea sportivă impune nu numai analize, care să releve existența și funcția ei ca domeniu distinct al realității
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
rezultatelor și difuzării ei în societate. Dimensiunea fenomenelor culturale estetice, a căror complexitate pune în evidență raporturile dintre ele și societate, se valorifică atât în domeniule esteticii generale, cât și în cel al esteticilor de ramură: antropologia culturală, etnologia și etnografia. În științele contemporane există foarte multe discuții asupra raporturilor dintre cele trei științe: Mișcările corpului sportivului prin membre se numesc gesturi estetice, mișcările feței se numesc mimică, iar modul de aranjare al corpului în spațiu duce la un limbaj al
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
elevi din învățămîntul primar și gimnazial au fost integrate programului, iar în atelierul de creație, copiii deprind cunoștiințe despre tradiții, port, dar și elemente ale culturii transilvane și nu numai. Aceste activități se desfășoară și în colaborare cu Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder" din Sibiu 5. Primul program "MUZEUL CEA MAI BUNĂ ȘCOALĂ DE EDUCAȚIE CULTURALĂ TRADIȚIONALĂ" își propune să intervină educațional în condițiile în care se constată o creștere a numărului de familii care sînt în imposibilitatea de a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de educația școlară și extrașcolară a copiilor. Scopul declarat de autorii proiectului este acela de integrare și/sau reintegrare a copiilor în familie, în comunitate și societate. Programul de pedagogie muzeală constă în activități teoretice și practice pe trei domenii etnografie românească, etnografie săsească și etnografie universală desfășurate pe parcursul a 20 de teme, pe întreg parcursul anului școlar. La acest program au participat în anul 2005, 19 grupe de elevi, în total 570 de copii. Specialiștii muzeului consideră oportună mediatizarea acestor
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
școlară și extrașcolară a copiilor. Scopul declarat de autorii proiectului este acela de integrare și/sau reintegrare a copiilor în familie, în comunitate și societate. Programul de pedagogie muzeală constă în activități teoretice și practice pe trei domenii etnografie românească, etnografie săsească și etnografie universală desfășurate pe parcursul a 20 de teme, pe întreg parcursul anului școlar. La acest program au participat în anul 2005, 19 grupe de elevi, în total 570 de copii. Specialiștii muzeului consideră oportună mediatizarea acestor manifestări prin
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a copiilor. Scopul declarat de autorii proiectului este acela de integrare și/sau reintegrare a copiilor în familie, în comunitate și societate. Programul de pedagogie muzeală constă în activități teoretice și practice pe trei domenii etnografie românească, etnografie săsească și etnografie universală desfășurate pe parcursul a 20 de teme, pe întreg parcursul anului școlar. La acest program au participat în anul 2005, 19 grupe de elevi, în total 570 de copii. Specialiștii muzeului consideră oportună mediatizarea acestor manifestări prin editarea unei broșuri
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în trecut cu rezultate bune, nu mai dovedesc preocupare"17. Să prezentăm însă și opiniile exprimate de muzeografi: "Învățămîntul românesc de toate gradele suferă enorm prin lipsa aproape totală a educației etnografice, lăsată exclusiv pe seama unor muzee și institute de etnografie"(Godea Ioan, Muzeul Satului)18. Pentru Corina Nicolescu, perspectiva didactică a muzeului, prin implicarea personalului specializat poate fi o reușită atunci cînd scopurile majore ale educației, finalitățile acesteia sînt atinse. În caz contrar, "fără perfecționarea și adaptarea permanentă la noile
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
oarecare măsură cercetarea in situ, facilitînd accesul la informație, observația directă și într-un interval de timp flexibil, precum și posibile experiențe. Această modalitate de prezentare a devenit mult mai tîrziu unul din modelele de cercetare sistematică pentru sociologie, antropologie și etnografie, concretizat în spații de expunere în aer liber. În prezent aceste muzee sînt răspîndite pe tot mapamondul, semn al faptului că preocupările specialiștilor și cererea publicului sînt un răspuns clar în fața provocărilor contemporane. Ne întrebăm pe bună dreptate ce s-
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]