926 matches
-
articolul intitulat „Florile spurcate”, 1926), tocmai pentru că erau elaborate „cu premise din istoria religiilor” (24, pp. 285-289). Zece ani mai târziu, Eliade a decis să editeze o „revistă de studii religioase”, Zalmoxis, pentru a „deprovincializa” studiile de folclor și de etnologie din România. „îmi propuneam [prin editarea acestei reviste] - scria Eliade - să silesc folcloriștii români să ia în serios valoarea istorico-religioasă a materialelor pe care le adunau și le utilizau ; să treacă, adică, de la faza filologică la momentul herme- neutic” (25
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București, pe 13-14 mai 1988 (1). Inițiată și organizată pe principiul abordării interdisciplinare a temei, sesiunea a reunit cam 30 de specialiști care au tratat complexa problematică a locuirii din diverse perspective : arhitectură, filosofie, etnologie, lingvistică, ecologie, antropologie culturală etc. Editura Meridiane s-a oferit să publice un volum cuprinzând textele comunicărilor. Cartea a fost inclusă în planul editorial al anului 1990. Aflând de această inițiativă, fostul Consiliu al Culturii și Educației Socialiste a trimis
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mele la simbolurile din Maramureș sunt în această ordine de idei. Am descoperit practic Maramureșul, după 1969, când am revenit ca profesor aici, am citit mult și am cunoscut cu adevărat și în profunzime bibliotecile vii de civilizație arhaică și etnologie, care au fost mama mea Maria și moașa Ileana, mama mamei mele. Lucram cu mama și moașa în grădină, pe câmp, sau oriunde, și pe ori ce vreme, orice făceam, poezia irupea din ființa lor în mod firesc, la mijlocul celei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tradiții, dimensiuni uitate ale culturalității locale. Destin românesc aduce în dezbatere probleme grave ale ființei noastre și ale lumii românești, într-o integralitate firească și dinspre abordarea alternativă a fenomenelor, care se întemeiază, exclusiv, pe spiritul critic, în cadrele unei etnologii de urgență. Folclorul, privit ca filozofie a existenței, oferă argumente pentru o mai bună cunoaștere de sine, din perspectiva antropologiei culturale. Din viața școlii consemnează evenimente din activitatea unei școli deschise tot mai mult spre individ, pluralism, modele și valori
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Ceea ce era decriptat științific în Grădina de dincolo este codificat acum în numele colajului straniu a ceea ce am numit (pe urma faimoasei definiri date de Jung eului ca arhitectură imemorială și pluristratificată) omul cu etaje. Numai că Andrei Oișteanu, preocupat de etnologie, simbologie și antropologie, este un artist; colajele sale suprarealiste dezvăluie o adevărată și o barocă, manieristă patimă a deghizării de sensuri, a structurilor imbricate, o manie a cifrului; șiruri de chei vechi, sticluțe de poțiuni farmaceutice arhaice, sugestii de mail
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
reprezintă, la urma urmei, niște limite relative, convenționale, pentru că o carte trebuie să sfârșească materialmente undeva la p.100 sau la p.1000 rămânând să "lucreze" în conștiința epocii cu obligatorie condiție să fi fost citită, adică de-criptată. Pasionat de etnologie, simbologie și antropologie, autor a unor volume originale (Grădina de dincolo. Zoosophia, Ed. Dacia, Cluj, 1980 și Motive și semnificații mito simbolice în cultura tradițională românească), traducător și îngrijitor (în colaborare cu Gabriela Oișteanu) la vol. Ioan Petru Culianu Călătorie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
arăta destul de bine, m-am gândit cât trebuie să-i transpire capul pe sub tocă, pe căldura aia, și uitându-mă în jur, am auzit-o pe mama spunându-i ambasadorului, tovarășe ambasador, e nemaipomenit ce-i aici, și Muzeul de Etnologie, și cel de Științe Naturale pot să vă invidieze pentru aceste tezaure fără pereche, la care ambasadorul a zâmbit, zicând că nici vorbă, asta-i doar o modestă mostră, trebuise să unească între ele patru apartamente, și tot nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
atât de mari în timp și în spațiu, nu este lipsită de riscuri. Pentru că oricine poate repeta greșelile făcute în secolul al XIX-lea, crezând, ca Tylor sau Frazer, că mintea omenească reacționează uniform la fenomenele naturale. Progresele făcute de etnologia culturală și de istoria religiilor au arătat însă că lucrurile nu stau tocmai așa, că "reacțiile omului în fața Naturii" sânt îndeobște condiționate de cultură, deci de Istorie. Scopul nostru este însă să definim trăsăturile specifice ale experienței religioase, și nu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
tip de mituri cosmogonice. Ca să dureze, o construcție (casă, templu, lucrare tehnică) trebuie să fie însuflețită, să capete în același timp o viață și un suflet. "Transferul" sufletului nu se poate face altfel decât printr-o jertfă sângeroasă. Istoria religiilor, etnologia, folclorul cunosc nenumărate forme de sacrificii de construcție, de jertfe sângeroase ori simbolice spre binele unei construcții.25 În sud-estul Europei, aceste rituri și credințe au dat naștere unor minunate balade populare care înfățișează jertfa soției meșterului zidar, fără de care
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
vatra, tu ai clopotul, noi ținem cuptorul... Poveștile dormitorului Săptămîna trecută, vecina mea de peste pagini, Simona Sora, parcă mi-a făcut cu ochiul. Mergeam spre facultate, repetîndu-mi în minte firul roșu al cursului pe care urma să-l țin despre „etnologia dormitorului”, cînd mi-au căzut ochii peste „patul și cartea” din puzzlecturile sale din numărul trecut. Iată o temă în plus, mi-am zis, numai bună de adăugat la poveștile mele antropologice : dorința de „a te băga în pat cu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mai frumoase texte despre „țăranul român” pe care le cunosc, o apo logie lucid filială care întrece, fie-mi cu iertare, toate elogiile satului românesc. Îi aparține lui șerban Anghelescu și îl găsiți în cartea sa recentă Farmecul discret al etnologiei. Pe același ton, textul continuă cu cîteva fermecătoare dezvrăjiri : Semănătorismul și poporanismul au adîncit ceea ce discursul pașoptist lăsase în arena ideologică : sfințenia rurală, culpa intelectualilor care s-au separat de izvorul veșnic al autohtoniei. Din nou este vorba despre o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și luna, nu veți întîlni nicăieri, într-o oralitate aristocratică prin excelență, cumințenia nevăzută a omului de rînd. Țăranii sînt o clasă care nu vorbește, este vorbită - constata mai demult și mai sec pozitivist și Pierre Bourdieu. Farmecul discret al etnologiei constă astfel, pentru Anghelescu, într-un soi de hermeneutică a tăcerii sau, în alt registru terminologic, de antropologie vizionară a invizibilului, la care privește cu nedisimulată bucurie. O „antropologie” nu în sensul disciplinei occidentale, ci mai degrabă într-unul etimologic
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ca despre un muzeu de antropologie, și nu de etnografie. Căci, ca și pe Bernea, pe Anghelescu nu-l interesează atît etnografia, cît antropo logia țărănească, rînduiala din spatele cuvintelor și gesturilor mărunte ale acestor „oameni de rînd”. Cunoașterea profundă a etnologiei nu este astfel atît un scop al cunoașterii neamului, cît un mijloc de înțelegere a Omului - a „țăranului din noi”, spunea Bernea. și cartea abundă în bijuterii de sensuri ascunse ale unei urzeli a lumii întrevăzute dincolo de țesăturile de cuvinte
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
iar acasă devine mai mult o evocare... Ceva frumos — Deci vreți ceva frumos, așa..., se agită vătaful călușarilor și își cheamă la ordine colegii. — Nu, nu, vrem să vedem ce faceți voi de obicei, cînd sînteți doar între voi ! încearcă etnologii din capitală să-l domolească pe țăran. — Ei, că doar nu ați venit degeaba de la București ! se revoltă țăranul. O să vedeți, o să vă placă ! - și îi dă zor mai departe să se îmbrace și să se așeze în formație ca
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
diverse ipostaze ale vieții rurale actuale te-ar face să crezi că sîntem un popor care se con duce eminamente după criterii estetice. Dar ce sens are, de fapt, acest „frumos” pentru cei în cauză ? Răsfoiesc două studii recente de etnologie semnate de Daniela Moisa, respectiv Ana Maria Iuga, care îmi aduc sugestii suplimentare în acest sens. Primul se referă la faimoasele case făloase din Certeze. M-am întrebat de mult de unde li se trage oșenilor această patimă construc tivă care
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
automodernizare peisajul cultural al satelor este o chestiune problematică. În orice caz însă, refuzul de a studia acest fenomen sub pretextul lipsei sale de autenticitate țărănească este nociv pentru societate și sinucigaș pentru disciplinele menite să cunoască această societate - pentru etnologie în primul rînd. Ciobanul, xenofobia și economia de piață — Păi, cum adică nu faceți negustorie ? îl întreabă, mirat, A. pe cioban, stînd de partea cealaltă a tarabei. — Eu vînd produsele mele ! se revoltă acesta. — și atunci negustorie ce ar însemna
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
producție stabilit printr-o reglementare comunitară sau națională ori prin standarde voluntare ; totuși, această regulă nu se aplică dacă reglementarea sau standardul respectiv a fost stabilit în vederea definirii tradiționalității unui produs. Ca în atîtea alte ocazii și contexte, începînd cu etnologii și terminînd cu limbajul comun, tradiția este autoreferențială : este tradiție ceea ce ține, în mod tradițional, de tradiție... Dar să mergem mai departe : Pentru a figura în registrul de atestare a produselor tradiționale, produsul trebuie să fie fabricat din materii prime
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu seamă logica banului, a rentabilității, a reușitei. Pierzând ore în șir pe terasa cafenelei Flore și ducându-se la culcare în zori, el își afirmă dreptul la lenevie. El înțelege de asemenea după cum afirmă Lucien (Daniel Gélin), studentul la etnologie din Rendez-vous de juillet 139 că lumea le era deschisă, că tinerii aveau în sfârșit dreptul să-și spună cuvântul și că trebuiau s-o facă. Însă ce-i șochează încă și mai mult pe cei cu gândire convențională este
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Le Cr�puscule des id�ologies, Consid�rations sur une m�thodologie prospective dans l`�tude des r�lations internationales en vue de construire un mod�le de securit� et de coop�ration en Europe etc. Andrei Pandrea, doctor �n etnologie la Sorbona, este fondatorul Asocia?iei Sociologilor ?i Etnologilor, Vlad Georgescu a fondat Mi?carea pentru sus?inerea democra?iei, Denise Pop-C�mpeanu, doctor �n etnologie la Lisabona, este cercet?tor la EHESS ?. a. Sociologia rom�neasc? �n tranzi?ie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
le de securit� et de coop�ration en Europe etc. Andrei Pandrea, doctor �n etnologie la Sorbona, este fondatorul Asocia?iei Sociologilor ?i Etnologilor, Vlad Georgescu a fondat Mi?carea pentru sus?inerea democra?iei, Denise Pop-C�mpeanu, doctor �n etnologie la Lisabona, este cercet?tor la EHESS ?. a. Sociologia rom�neasc? �n tranzi?ie Contactul rom�nilor din ?ar? cu sociologia occidental? a fost cenzurat, interzis (?i) �n numele autosuficien?ei materialismului dialectic ?i istoric. Din 1990 exist? alte posibilit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lcite. Drept urmare, demersul adoptat aici relateaz? istoria unui proiect ?i a unei practici ?tiin?ifice, propun�nd c�teva chei de analiz?. Urm?rînd concizia, a fost adoptat? o concep?ie destul de strict? a sociologiei, ceea ce a dus la excluderea etnologiei ?i a psihologiei sociale din c�mpul cercet?rîi. �n schimb, s-a evitat reducerea acestei puneri �n situa?ie istoric? la prezentarea unei tradi?îi na?ionale (cea din care face parte naratorul, �n majoritatea cazurilor) sau a unei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
coală practic? de �nalte studii (EPHE) unde ?i Simiand va r?m�ne p�n? �n 1920; Halbwachs, profesor la Strasbourg p�n? �n 1935, vă r?m�ne mult timp departe de Paris. Sociologia avea s? se rup? de etnologie c?reia i s-au consacrat �n principal �cercet?torii� (f?c�nd-o s? progreseze decisiv), Mauss [76] �n primul r�nd, cel care a avertizat sociologii �n privin?a limitelor demersului lor: Este de pu?în folos s? filosof
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sau Othmar Spann, se ilustreaz? mai mult prin specula?îi doctrinare ?i normative, str�ns legate de ideologia �n ascensiune sau, �n cazul lui Franz Oppenheimer, contra ei. Lucr?rile lui Vierkandt �l situeaz? pe acest universitar berlinez venit din etnologie (Vierkandt, 1896) la r?scrucea unor influen?e multiple din care �ncearc? o sintez?. �mpreun? cu Simmel, d? că sarcin? sociologiei definirea �formelor� primordiale ale socialului, dar respinge individualismul ?i pozitivismul. El refuz? s? reduc? socialul la ac?iunea reciproc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Budapesta, �n 1944. Al?i c�?iva, cum este cazul lui Ren� K�nig, iau drumul exilului temporar. �n sf�r?it, al?îi se retrag �n domenii de studiu mai pu?în expuse (?i mai pu?în apreciate!) precum etnologia, folclorul sau geografia uman? Cu excep?ia unor colaboratori f??i?i ai regimului (Freyer, Ipsen, �ntre al?îi) � care, �n opozi?ie cu GDS ?i Asocia?ia Internă?ional? de Sociologie (1949) vor re�nt�lni dup? r?zboi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Noi eram marginali sau atipici. Maucorps, care a murit prea devreme, era un ofi?er de marin?, un elev al lui Navale, probabil unul dintre pu?inii care au r?mas �n Fran?a liber?. Chombart de Lauwe venea din etnologie, dar ?i de la RAF. Pe Morin l-au p?scut mari pericole ?i a dus o via?? r?ț?citoare �n timpul r?zboiului. Nu eram marginali doar �n raport cu via?a universitar?, dar ?i �n raport cu aparatul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]