1,730 matches
-
medicină. Igiena mintală trebuie să aibă în vedere în primul rând respectul vieții și al demnității individului, pe care să le așeze sub semnul responsabilității medicale. În sensul acesta, ea devine o importantă specialitate, cu implicații medico-legale și morale. 5. Eugenia Eugenia face parte din măsurile de psihoigienă, indicând - ca, de altfel, și eutanasia și bioetica - o anumită mentalitate și o atitudine psihosocială față de suferință în general și în special față de boala mintală și bolnavul psihic (H.W. Siemens). Având la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anumită mentalitate și o atitudine psihosocială față de suferință în general și în special față de boala mintală și bolnavul psihic (H.W. Siemens). Având la origine o justificare genetică, de selecție ereditară în scopul cultivării indivizilor celor mai dotați ca sănătate, eugenia este definită de M. Boigey ca fiind „știința care stabilește regulile pe care trebuie să le urmeze oamenii în scopul asigurării unei continuități armonioase a speciei”. Se pot vedea din această definiție influențe ale unei mentalități derivate din darwinismul social
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiune care începe cu instituirea unor măsuri prohibitive de reproducere. Făcând o sinteză a datelor din literatura primelor două decenii ale secolului XX, M. Potet analizează „mijloacele de a împiedica procrearea de către indivizii predispuși la nebunie”. În scopul realizării acestei „eugenii totale”, M. Potet indică mai multe mijloace: castrarea sau sterilizarea; segregarea; sfaturile și propaganda. Castrarea constă în ablația chirurgicală a glandelor sexuale sau iradierea acestora, în scopul suprimării funcției reproductive. Legea eugeniei prevedea următoarele categorii de indivizi care să fie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
indivizii predispuși la nebunie”. În scopul realizării acestei „eugenii totale”, M. Potet indică mai multe mijloace: castrarea sau sterilizarea; segregarea; sfaturile și propaganda. Castrarea constă în ablația chirurgicală a glandelor sexuale sau iradierea acestora, în scopul suprimării funcției reproductive. Legea eugeniei prevedea următoarele categorii de indivizi care să fie supuși acestui tratament (Ph. Ehrenström): indivizii cu diagnostic de schizofrenie; indivizii cu PMD; bolnavii epileptici; alcoolicii cu tulburări psihice; debilii mintal; bolnavii de coree cronică Huntington; indivizii cu tendințe criminale sau criminalii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
propus ca lege în materie de igienă mintală soluția eugenetică de „omorâre a alienaților incurabili și a idioților”. Legea nu a fost admisă, întrucât marea majoritate a deputaților elvețieni au protestat cu energie împotriva acestei „monstruozități morale”. Singura țară unde eugenia a fost legiferată în 1924 a fost SUA, unde ea a și fost practicată prin castrarea bolnavilor psihic. R. Mourgue afirmă că în Europa, la acea dată, acest proiect nu putea fi admis. Ideea avea însă la bază măsurile de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se apere, ea are datoria să distrugă sau să îndepărteze tot ceea ce poate împiedica perfecționarea speciei, pe toți marii anormali fizic sau psihic”. Se poate remarca aici fundamentul teoriei darwinismului social, impus igienei mintale. Segregarea este a doua formă de eugenie preconizată. Ea are un caracter negativ. Pollock H.M. susține că acțiunea de castrare a bolnavilor psihic poate stârni proteste publice și din acest motiv apelează la segregarea lor socială, împiedicându-i să se căsătorească pentru a nu putea avea urmași
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
precum și privitor la riscul transmiterii acestora pe cale ereditară de la indivizii bolnavi la descendenții acestora, perpetuând în felul acesta existența bolilor psihice în cadrul grupului social-uman. Se recomandă în acest sens următoarele: sfaturi, conferințe publice, afișe, educație sanitară. Desigur, nu putem admite eugenia în sfera igienei mintale. Progresele medicinei și ale psihiatriei în ceea ce privește posibilitățile de tratament și recuperare ale bolnavilor mintal sunt considerabile. În plus, schimbarea mentalității psihosociale și morale a eliminat aceste aspecte considerate pe drept antiumane, barbare și neștiințifice. Rămâne, însă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un caracter umanist, deschis posibilităților de afirmare a persoanei umane. Nu eradicarea nebuniei prin metode eugenetice este soluția, ci măsurile de psihoprofilaxie a bolilor psihice și, în primul rând, măsurile de ameliorare a stării de sănătate mintală a populației. În locul eugeniei se recomandă promovarea factorilor sanogenetici dublată de combaterea acțiunii factorilor morbigenetici în populație, măsuri de protecție socială, economică, culturală și educativ-morală. Oricine poate avea o afecțiune psihică. Ce trebuie făcut în acest caz? Să suprimăm sau să segregăm bolnavii psihic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trebuie făcut în acest caz? Să suprimăm sau să segregăm bolnavii psihic, sau să-i menținem în societate și să-i readucem la un nivel de sănătate mintală optimă? Evident, acest din urmă deziderat corespunde acțiunii de igienă mintală: nu eugenia, nu eutanasia, nu bioetica. Capitolul 37 Expertiza medico-legală psihiatrică a bolnavilor psihic și a deficienților 1. Expertiza medico-legală psihiatrică Psihiatrul și psihologul sunt adesea chemați să-și dea avizul de expert în privința stării de sănătate mintală a unei persoane în cadrul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
niște chestiuni de domeniul „ingineriei genetice”. Crearea omului perfect de către medicină a fost introdusă în sfera igienei generale, a igienei și medicinei sociale și, ulterior, a igienei mintale de mult dezbătutele „idei” și apoi „practici” de „selecție medicală” reprezentate prin eugenie și eutanasie. Ambele metode își au originea în doctrina evoluționismului, corelată cu ideea selecției naturale, conform căreia cei mai buni și cei mai puternici, cei perfecți supraviețuiesc celor mai slabi, mai vulnerabili. Selecția naturală, aplicată la societate, a dat naștere
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
despre lume” (Weltanschauung) proprie societății moderne, care anunță intrarea într-o „epocă nouă”, cea a societății postmoderne. Cele mai importante practici și teorii medico-psihologice și medico-sociale intrate astăzi în practica curentă care privesc în mod direct igiena mintală sunt următoarele: eugenia, eutanasia, geriatria, bioetica și clonarea. Le vom descrie succint în continuare, întrucât ele au mai fost analizate, în parte, în capitolele anterioare ale lucrării de față. a) Eugenia este concepția teoretică și practică medico-socială de îmbunătățire genetică a populației printr-
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
M., Le médecin, son malade et la maladie, Payot, Paris, 1972. Banciu, D.; Rădulescu, S.; Voicu, M., Introducere în sociologia devianței, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Banu, G., „Certificatul medical prenupțial”, în Rev. Ig. Soc., 5, 1936. Banu, G., „Eugenia poporului românesc”, în Rev. Ig. Soc., 11.12, 1941. Banu, G., „Eugenie, ereditate, rasă”, în Mari probleme de medicină socială, București, 1938. Banu, G., L’hygiène de la race, Masson, Paris, 1939. Banu, G., La science de la médecine sociale, București, 1940
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
D.; Rădulescu, S.; Voicu, M., Introducere în sociologia devianței, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Banu, G., „Certificatul medical prenupțial”, în Rev. Ig. Soc., 5, 1936. Banu, G., „Eugenia poporului românesc”, în Rev. Ig. Soc., 11.12, 1941. Banu, G., „Eugenie, ereditate, rasă”, în Mari probleme de medicină socială, București, 1938. Banu, G., L’hygiène de la race, Masson, Paris, 1939. Banu, G., La science de la médecine sociale, București, 1940. Banu, G., Sănătatea poporului român, București, 1935. Banu, G., Tratat de medicină
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Shoben, E.J., „Toward a concept of the normal personality”, în Amer. Psychol., 12, 183, 1957. Shoham, S., Crime and social deviation, H. Regnery, Chicago, 1966. Siegerist, H.E., Introduction à la médecine, Payot, Paris, 1932. Siemens, H.W., Ereditarea, igiena rasei (eugenia) și politica populației, Editura Tirajul, București, 1937. Siemens, H.W., Ereditatea. Igiena rasei și politica populației, București, 1937. Simmons, J.L., Deviants, Glendessary Press, Berkeley, 1969. Sivadon, P., Duron J., La santée mentale, Privat, Paris, 1979. Sivadon, P., Traité de psychologie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un pământ sănătos și prosper. Trebuie să devenim conștienți de primejdia care amenință viitorul și să depunem doar eforturi de voință pentru a conserva și a proteja planetă! Am putea începe prin a arunca mucul de țigară și ambalajul de la eugenia acolo unde trebuie. c) Aerul -omul, ființa superioară, locuitor al Planetei Albastre poate supraviețui fără mâncare săptămâni, fără apăzile, dar numai minute foarte puține fără oxigen. De aceea una din problemele care frământa omenirea este problema poluării atmosferice, problema păstrării
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
TUDOR, Corneliu Vadim (28.XI.1949, București), poet și publicist. Este fiul Eugeniei (n. Vlădăreanu) și al lui Ilie Tudor, croitor. Învață la București, unde va urma Liceul „Sf. Sava” (1963-1967) și Facultatea de Filosofie, secția sociologie (1967-1971). Este redactor la „România liberă” (1971-1974) și la Agerpress (1975-1989). La recomandarea lui Eugen Barbu
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Turtă; 25.XI.1941, Iacobeni, j. Botoșani), poet și publicist. Este fiul Eugeniei (n. Iordăchescu) și al lui Gheorghe Turtă, agricultor. A absolvit școala generală la Iacobeni, apoi Școala Medie Tehnică din Câmpulung (Muscel) (1957-1961) și cursurile Facultății de Filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (1961-1966). Se angajează ca redactor de
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
UMBRĂ, Ada (pseudonim al Eugeniei Fl. Ionescu; 21.I.1885, Turnu Severin - 8.X.1928, Ianca, j. Brăila), poetă. Urmează cursurile Școlii Normale „Elena Doamna” din București, pe care le încheie în 1903, și devine învățătoare în comuna Ianca. În 1908 debutează cu poezia La
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
, Constantin (19.VII.1923, Urziceni), prozator, eseist și traducător. Este fiul Eugeniei (n. Ioanis) și al lui Toma Țoiu, mic negustor aromân, ambii veniți din nordul Greciei. Urmează școala primară în localitatea natală, apoi Liceul „Dr. Ioan Meșota” din Brașov (1937-1941) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1942-1946
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
fost strânse într-o culegere de fratele poetului, Nicolae. Se cunosc nouă compuneri ale lui V. în limba greacă (dintre care două au apărut în Noul Erotocrit din 1818 al lui Dionisie Fotino) și două compuneri greco-românești. Tot el (crede Eugenia Dima) ar fi transpus din greacă, în proză, parțial și în versuri, Erotocritul, după Vincenzo Cornaros. Lirica sa este în întregime erotică, omagială, conturând în stihuri învăpăiate și totuși conceptuale portretul „stăpânei”, destăinuind ceva din „cazna nespusă” și plăcerea chinului
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
TĂNĂSESCU, Antoaneta (17.I.1941, București), critic și istoric literar, eseistă și editoare. Este fiica Eugeniei Tănăsescu-Zahia (n. Bălășoiu), funcționară în Ministerul de Finanțe, și a lui Aurel Tănăsescu-Zahia, avocat, apoi consilier juridic. La București va absolvi Liceul „Gh. Șincai” în 1957 și Facultatea de Filologie în 1962. Obține titlul de doctor în filologie în 1976
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
maturilor lucrurile nu erau mult diferite. Dacă nu reușeau să chiulească de la serviciu sau să se învoiască, salariații plecau imediat după încheierea programului direct la coadă, unde familia le ținea rând. În pauze, elevii de liceu stăteau la coadă la eugenii, cornuri, chifle, ștrudele cu mere și la mizerabile pateuri cu brânză (lângă liceu, „Nicolae Bălcescu”, azi Colegiul național „Sf. Sava”, pe strada Theodor Aman, era o dugheană de patiserie, singura din zonă - stăteam la rând câte jumătate de oră, încă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
, Ioana (pseudonim al Eugeniei Banu; 18.III.1910, Poiana Sibiului, j. Sibiu - 28.XI.2004, Bacău), prozatoare. Este fiica Evei (n. Albu) și a lui Constantin Banu al Lesii de pe Vlașini, staroste al curelarilor sibieni. Învață la Institutul Călugărițelor Ursuline (1917-1920) și la Liceul
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
în domeniul istoriei literare românești”, așa cum se spune în articolul de fond din primul număr al anului 1933. Acesta cuprinde un facsimil Mihai Eminescu, o scrisoare inedită a poetului către Samson Bodnărescu și o epistolă inedită a Veronicăi Micle către Eugenia Frangolea. Tot aici apare un articol semnat de Ana Xenofon, Istoria teatrală, alături de texte precum cel aparținând lui Petre V. Haneș, Reeditarea literaturii clasice românești, și de lista comunicărilor făcute la Societatea Prietenii istoriei literare. De Eminescu se mai ocupă
PRIETENII ISTORIEI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289023_a_290352]
-
POENARU, Vasile (22.VIII.1955, Miloșești, j. Ialomița), poet, publicist și traducător. Este fiul Eugeniei (n. Strapazan) și al lui Bucur Poenaru, țărani. Urmează la București Liceul „Nicolae Bălcescu” (1970-1974) și Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză, absolvită în 1979. Profesor la o școală generală din București, va fi din 1980 până în 1987
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]