977 matches
-
fenomenului didactic, duce personalitatea profesorului spre altă epistemă, calitatea de om de știință fiind probabil un ultim bastion de cucerit. Important de subliniat că o evaluare reală a muncii la catedră a profesorilor este imposibil de realizat, toate celelalte forme evaluative propuse și aplicate fiind subterfugii ale evaluării reale. Acest fapt a creat cadrul propice unor manifestări la scenă deschisă a profesorului, care depășește catedra pentru a participa la sesiuni de comunicări științifice sau pentru a organiza el însuși astfel de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
PAUL K.; K. OHNESORG (ed.), Colloquium Paedolinguisticum, Janua Linguarum, Series minor, 133, The Hague - Paris, Mouton, 1972, 282 p., în: CL, 20, nr. 1, 1975, p. 109 110. [57] SIMIONESCU, TEODORA, Testul de tip „comunicare”, modalitate de optimizare a actului evaluativ, Revista de pedagogie, 9, 1975. [58] ȘOȘA, ELISABETA, Aspecte ale predării limbii române la studenții străini, PPÎ, 1975, 110-115. [59] ȘOȘA, ELISABETA; BUZ, MARIA, Probleme ale predării limbii române la vorbitorii de swahili, PPÎ, 1975, 116-121. [60] ȘOVU, GHEORGHE, Lucrări
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
relație cu definiția structurală a eului propusă de Gergen (1971). Pentru acest autor, definiția eului cuprinde trei dimensiuni: • eul ca entitate, care se obține răspunzând la întrebarea " Cine sunt eu?" eul identității; • eul angajat eul conativ; • eul ca judecător eul evaluativ. Tabelul următor prezintă aceste relații. Tabelul 7. Punerea în relație a dimensiunilor eului și a componentelor implicării Dimensiunile eului (Gergen) Implicarea: dimensiuni degajate de Saleh și Hosek Identitate Factor 2 Eu conativ Factor 1 Eu evaluativ Factor 3 Pentru Saleh
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
eul ca judecător eul evaluativ. Tabelul următor prezintă aceste relații. Tabelul 7. Punerea în relație a dimensiunilor eului și a componentelor implicării Dimensiunile eului (Gergen) Implicarea: dimensiuni degajate de Saleh și Hosek Identitate Factor 2 Eu conativ Factor 1 Eu evaluativ Factor 3 Pentru Saleh și Hosek, implicarea în muncă este modul în care eul, cu cele trei componente ale sale (identitate, conativ, evaluativ), se reflectă în munca individului. Mai precis, ea constituie un concept multidimensional definit ca "măsura în care
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
eului (Gergen) Implicarea: dimensiuni degajate de Saleh și Hosek Identitate Factor 2 Eu conativ Factor 1 Eu evaluativ Factor 3 Pentru Saleh și Hosek, implicarea în muncă este modul în care eul, cu cele trei componente ale sale (identitate, conativ, evaluativ), se reflectă în munca individului. Mai precis, ea constituie un concept multidimensional definit ca "măsura în care o persoană se identifică cu munca sa, participă activ la realizarea ei și consideră performanța importantă în evaluarea propriei valori". Cercetările pot fi
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
frame work research methodology and potential implications", Revue Internationale de Psychologie Sociale, 5, 1, 9-36. Woodward, J. (1987). "Administration et technologie", in Chanlat, J.-F.; Séguin F. (ed.), L'analyse des organisations, Gaétan Morin, Montréal, 105-140. Yukl, G. (1999). "An evaluative essay on current conceptions of effective leadership", EJWOP, 8, 1, 33-48. Zarifian P. (1993). Quels modèles d'organisation pour l'industrie européenne?, L'Harmattan, Paris. Anexă Ținând cont de locul dobândit de modelul sistemului de activități, ni s-a părut
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de strategiile preferate în activitatea didactică. După Ioan Neacșu, competența didactică include: - competențe de organizare și structurare (organizarea clasei, structurarea conținuturilor, organizarea activității etc.); - competențe de distribuție a comunicării (solicitare frontală sau solicitare de răspunsuri interactive elevilor); - competențe rezolutive și evaluative (dirijarea activității practice, cognitive a elevilor etc.); - competențe de manifestare a potențialului formativ (stimularea conduitelor de exprimare directă a opiniei critice etc.); - competențe referitoare la climatul socioafectiv (tipuri de influențe ale profesorului în sfera personalității elevului); - competențe de stimulare a
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
ale elevilor; - la lecții, cadrele didactice au folosit mijloace de învățământ din dotare sau confecționate cu forțe proprii; - în procesul de predare-învățare, cadrele didactice au folosit metode și procedee activ-participative prin care s-a insistat asupra conținutului formativ. c) Aspectul evaluativ: - la toate disciplinele de învățământ, elevii au fost evaluați cu obiectivitate, ținându-se seama de ritmicitatea verificării nivelului cunoștințelor acumulate; - în vederea stabilirii nivelului de pregătire al elevilor, au fost realizate evaluări curente și sumative prin aplicarea de teste, lucrări de
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
reflectă în atitudinea elevilor față de activitatea școlară, în dezvoltarea capacității și a obișnuinței de autoevaluare. Învățătorul trebuie să cunoască în orice moment nivelul atins de elevi în dezvoltarea lor generală și a rezultatelor obținute. 2. Modalități de integrare a acțiunilor evaluative în lecțiile de comunicare Evaluarea rezultatelor constituie o acțiune deosebit de importantă care trebuie să-și afle locul bine stabilit atât în proiectarea cât și în desfășurarea activității didactice. Evaluarea constituie instrumentul principal care, folosit cu pricepere de către învățător, fixează măsura
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
diferențele de sex, vârstă etc.). a) Factori intelectuali ai creativității.Capacități creative. Capacitățile legate inseparabil de creație sunt definite prin termenii de fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, capacitate de a rezolva probleme, sensibilitate la implicații și asociativitate, intuiții, profunzime intelectuală, capacitate evaluativa și capacitate de a formula ipoteze. Aplicând analiza factorială, Guillford a identificat În capacitatea creatoare patru factori de fluență (fluența verbală, asociațională, expresională și ideațională), doi de flexibilitate (flexibilitatea spontană și adoptivă), un factor de originalitate și un factor de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
adecvată a timpului în susținerea activităților de formare; 2. aplicarea metodelor de evaluare/autoevaluare, corespunzător obiectivelor formulate, si alcătuirea diferitelor tipuri de formulare de evaluare, corespunzător procesului formării, programului și formatorilor; 3. redactarea raportului de activități având următoarele componente: narativa, evaluativa și financiară. ÎI.2. Aptitudini de formare intelectuale*): 1. analiza și sinteză, de conceptualizare și concretizare a modelelor dezirabile de performanță; 2. selectarea și adaptarea conținutului formării la nivelul de înțelegere a participanților; 3. procesarea activităților formării și sumarizarea. ÎI
ORDIN nr. 716 din 27 septembrie 2002 privind acreditarea programelor educaţionale, formatorilor şi formatorilor de formatori din sistemul sanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145176_a_146505]
-
de caracter ale individului. Facultățile de educație fizică și sport trebuie să asigure în mod direct și nemijlocit, în primul rând, pregătirea profesională a viitorilor specialiști, îmbinarea învățământului fundamental și însușirea bazelor generale ale activității profesionale cu construirea unei practici evaluative coerente și care să nu suporte subiectivismul căpătând o importanță deosebită în pregătirea profesorului în condițiile contemporane. În practica reală a unei instituții de învățământ superior scopurile respective sunt foarte greu de realizat. Pe de o parte, ca cei ce
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
că „în vederea conceperii și aplicării adecvate a evaluării în activitățile școlare, ar trebui să se țină cont de câteva mutații de accent, care au survenit în ultimul timp și care au drept consecințe o redimensionare și o regândire a strategiilor evaluative, în consens cu o serie de exigențe: * extinderea acțiunii de evaluare, de la verificarea și aprecierea rezultatelor (obiectivul tradițional) la evaluarea procesului, a strategiei care a condus la anumite rezultate; evaluarea nu numai a elevilor/studenților, dar și a conținutului, a
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
mai mic. Acest demers privilegiază reușita, în detrimentul mijloacelor de a ajunge, eventual pe cont propriu la reușită (Baldy R., 1989). O abordare sistemică asupra evaluării, este propusă de UNESCO în „L’éducateur et l’approche systémique” (1981), pentru ameliorarea practicilor evaluative, va facilita o centrare către obiective mult mai bine determinate. Strategii contemporane de evaluare Diversitatea situațiilor didactice, precum și multitudinea de obiective ale evaluării presupun conceperea și aplicarea unor strategii diferite (Thomas G., 1977; Salade D., 1982, 1997; Neacșu I., 1990
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
Doar primele obiective, cele cognitive, se pretează mai bine unei evaluări analitice (dobândirea de cunoștințe, înțelegerea, aplicația, etc.). O abordare sistemică asupra evaluării, cum este cea propusă de UNESCO în L’educateur et l’approche systemique (1981), pentru ameliorarea practicilor evaluative, va facilita o centrare către obiective mult mai bine determinate. Trecerea de la evaluarea produsului la evaluarea procesului modifică însăși funcțiile evaluării. Evaluarea procesului devine un moment central și deschide un demers circular sau în formă de spirală, prin care se
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
funcționează bine. Dacă sistemul are obiective și dacă operatorii sistemului sunt preocupați de realizarea obiectivelor, este logic să se folosească o formă de evaluare periodică, astfel încât realizatorii să fie siguri că obiectivele sunt pe cale de a fi realizate. 2. procesele evaluative oferă jaloanele de control pentru întregul sistem, ca și pentru porțiuni individuale ale sistemului. 3. aceste procedee asigură menținerea unei maxime eficiențe în funcționarea sistemului. O importanță deosebită, după părerea noastră, în realizarea conținutului unei evaluări obiective a cunoștințelor teoretice
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
celor afirmate anterior, evaluarea în educația fizică apare ca un instrument prin care se realizează măsurarea și aprecierea calității procesului de educație fizică. În continuare vom prezenta schematic, după Guide Pedagogique- Education Phisique Elementaire (1992) opțiunea noastră privind etapele demersului evaluativ în educația fizică: Relația dintre măsurare, apreciere și evaluare. Notarea. Considerăm necesar mai întâi să facem o delimitare între cei doi termeni corelativi măsurare și apreciere. Deși de foarte multe ori sunt folosiți ca termeni sinonimi, în realitate ei denumesc
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
esențialul, de a selecta variantele optime, capacitatea de evaluare și decizie” (V.Oprescu, 1983, p. 219Ă. Fenomenele care blochează sau denaturează procesul iluminării apar sub diverse aspecte: -culturale-imposibilitatea detașării de procedeele clasice de rezolvare, conformismul, supraaccentuarea criteriilor logice, a controlului evaluativ, prea mare încredere în rațional, desconsiderarea funcțiilor speculative și imaginative, perfecționismul; -emoționale-neîncrederea în propriile forțe, frica de greșeala, grabă de a lua drept bun și definitiv prima idee care vine în minte, rigiditatea metodologica, supra sau submotivația, slăbiciunea afectiva (renunțareaă
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
faza finală a procesului de creație , în care soluția găsită este testată, examinată pentru eliminarea unor posibile erori sau lacune. „Este o etapă complexă de elaborare, revizuire, cizelare” (I.Căpâleanu, 1978, p. 129Ă. Ea presupune gândire sistematică și logica, abilități evaluative și de selecție, capacitate de finalizare. „Procesul creativ nu este exclusiv imaginativ, el transcede procesualitatea imaginativa...presupunând capacitatea de a converti procesele imaginative în produse creative autentice, utile și valoroase din punct de vedere social” (Willis cît. în I.Căpâlneanu
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
căutare și cercetare a elevului poate produce lucrări de valoare, mici opere de artă. Educatorul trebuie să cunoască fenomenele care blochează sau denaturează procesul iluminării, cum sunt: imposibilitatea detașării de procedeele clasice de rezolvare, conformismul, supraaccentuarea criteriilor logice, a controlului evaluativ, prea mare încredere în rațional, desconsiderarea funcțiilor speculative și imaginative, rigiditatea metodologica, submotivație, teama de dezaprobare socială. 86 În școala românească după 1990, dimensiunile de noutate ale Curriculum-ului Național vin în sprijinul dezvoltării creativității. Flexibilitatea ofertei de învățare venite
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Anton Holban integrează discursul oniric alături de alte tipuri de discurs. Visul apare ca microtext în macrotextul operei, reflectând gândurile care îl obsedează pe erou. Elementul oniric contribuie la potențarea obsesiilor legate de iubire și moarte, printr- o dublă mișcare retrospectivă, evaluativă, interpretativă a unor evenimente trecute ce capătă noi dimensiuni în vis și una prospectivă, prin valoarea premonitorie ce anticipă evenimente. Visul lui Sandu este unul complex, iubita sa apare mai întâi ca mireasă a altuia, apoi ca fiind moartă. Autorul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
că, în pofida spațiului creat de alineat, ele sînt legate de T și reprezintă, în ciuda elipsei verbului "a avea" ("are") ceea ce se spune despre Manta, cu o modalizare enunțiativă foarte puternică a calităților atribuite temei. Semnul exclamării final este urma prezenței evaluative a unui enunțător entuziasmat. Prin această marcă, mai mult intonativă decît sintactică, R1 și R2 se aseamănă cu niște fraze exclamative de tipul ce alură! și Ce temperament! Valoarea intonativă a punctuației ne permite chiar să ne imaginăm că enunțul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
imperativ, interogativ, a trebui, (tu/voi) a putea...), subiective (a vrea, a gîndi, a spera). Verbe de opinie (a crede /ști/bănui/nu ști/fi de acord/pretinde CĂ), adverbe de opinie (posibil, fără-ndoială, probabil, poate, desigur), lexeme afective, evaluative și axiologice (mic, drăgălaș, conotații pozitive și negative ale chipului în raport cu fața, ale lui subțire în raport cu slab, axiologie morală în bun și prost, rău). Trei tipuri de unități gramaticale intră în această categorie textuală: adverbul (sincer/genial), grupul prepozițional (Între
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fie o enunțare situată la distanță față de momentul enunțării în care EU-l este subiectul enunțului, subiect al amintirii. Desigur, adjectivele din rima maiestuoasă și fastuoasă, adjectivul statuare și sintagma descriptivă cer vînăt de uragane plin sînt tot atîtea urme evaluative ale unui narator care nu este complet absent din narațiunea sa. În schimb, în cele două terține subiectul enunțării lirice este foarte prezent. Trecătoarea, situată morfologic la distanță față de catrene prin persoana a treia (voalurile-i, ochiul ei, privind-o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care se călătoresc... acolo... acolo departe... minunații nori! >R6 = E6 (Trad. de G. Georgescu, Univers, București, 1971: 13) Alternanța replicilor este marcată de linioarele de dialog, dar cuplurile de replici (Q-R) formează de fiecare dată un schimb lipsit de închidere evaluativă. Avem impresia că evaluarea implicită a răspunsurilor străinului declanșează de fiecare dată o nouă întrebare, pînă la ultima, marcată de un "Ei!" al surprizei și de un "atunci" care cheamă fatic ultimul răspuns. Întregul formează o interacțiune căreia îi lipsesc
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]