4,693 matches
-
și titlul care se traduce "Cântecul celui divin". Bhagavad Gita este venerata ca fiind sacra de către marea majoritate a tradițiilor hinduse și în special de așa-numiții adepți ai lui Krishna. În vorbirea curentă este citată că "Gita". Textul reprezintă evocarea conversației dintre Domnul Krishna - marea întrupare divină, și prințul Arjuna, ce are loc chiar în mijlocul câmpului de bătălie înainte de începerea Războiului Kurukshetra, de o parte și de alta aflându-se cele două armate gata de luptă. Răspunzând confuziei și dilemelor
Bhagavad Gita () [Corola-website/Science/306739_a_308068]
-
bazându-se pe o acțiune sacră, alegorie a dramei interioare, printr-o unitate indisolubilă cu textul, scris de Wagner însuși pentru majoritatea partiturilor sale. Wagner introduce ca inovații „melodia infinită" și „motivul conducător" ("das Leitmotiv"), procedeu simbolic de sugerare și evocare a unor teme psihologice, a unor momente-cheie în desfășurarea dramatică. Această concepție și-a găsit întruchiparea în monumentala sa tetralogie "Der Ring des Nibelungen" ("Inelul Nibelungilor"), compusă din operele "Das Rheingold" („Aurul Rinului", 1854), "Die Walküre" („Walkiria", 1856), "Siegfried" (1970
Richard Wagner () [Corola-website/Science/297776_a_299105]
-
un standard în orice caz . Așa ca ne întoarcem de unde am plecat , suntem mai aproape de fața pe care o iubim , ne-am întors la ea încă o dată . Așa cum am menționat la început , abilitatea de a lăuda frumusețea unei fețe este evocarea frumuseții...! O singură față este suficient pentru caligraf , atât în viață , cât și în artă. A iubi , a se ruga, a fi frumos și a împărți frumusețea ... Acea față este fața lui Dumnezeu . Se revelează pe El însuși în Cel
Caligrafia otomană () [Corola-website/Science/337570_a_338899]
-
Wanda, a fost redactor-șef al Redacției literare la Radio-Moldova. Au avut doi fii, Costică și Vlad, care s-au stins prematur. Volume de versuri Cărți pentru copii „ a fost și rămâne un liric înzestrat cu o putere neîndoielnică de evocare a simțirii omenești. Mai ales în poeziile axate pe motivul scrutării lumii sufletești, autorul ne-a dat întreaga și adevărata măsură a talentului său, caracterizabil înainte de toate prin firescul trăirii și exprimării sentimentelor și proceselor de conștiință.” (Ion Ciocanu, "Scriitorii
Petru Zadnipru () [Corola-website/Science/324391_a_325720]
-
a romanului "Nada Florilor" că apriga și inimoasa bunică din Verșeni a împrumutat multe elemente din firea ei dădacei din "Zodia Cancerului" și jupânesei Ilisafta din "Frații Jderi". Unul din elementele caracteristice ale operei literare a lui Sadoveanu îl reprezintă evocarea poetică a trecutului, într-o aură de basm și de legendă. Pasionat de trecutul Moldovei, Mihail Sadoveanu a reconstituit în cărțile sale unele momente din istoria națională: "Frații Jderi" descrie epoca glorioasă a domniei lui Ștefan cel Mare; "Șoimii" și
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
într-o lume arhaică și primitivă, având un suflet asemănător cu cel al unui rapsod anonim. Intuiția vremurilor trecute apropie "Zodia Cancerului" de romanele "Notre-Dame de Paris" (1831) de Victor Hugo și "Salammbô" (1862) de Gustave Flaubert, dar puterea de evocare de un pitoresc intens și mireasma poetică a reconstituirii istorice sunt superioare în scrierea sadoveniană. Al.A. Philippide considera că "Zodia Cancerului" este „un roman istoric amplu, bine construit, de un suflu epic demn de cei mai mari romancieri istorici
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
Mihai Fuior din Iasenovat, Mosul-Stan din Rabova. Trebue să menționam că toate satele aci menționate din nordul Bulgariei, ținutul Vidinului, au fost și sunt până astăzi locuite de români. Numele persoanelor se văd clar românești. Vine, în al doilea rând, evocarea, cu descrieri mai largi și pitorești, a locurilor unde se reîntâlneau haiducii sau își săvârșeau isprăvile: Haiduc-Cesma, Teiova, podul Belvina, Dincovita, Apa Rece, cetatea de la Albotina, Chiova, Vârf. În sfârșit, materialul cuprins în cele patru variante ale baladei se impune
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
erudiție, cât și înclinația acestuia spre o retorică neobișnuită a textului: Nuvelele sale istorice - "Mihnea cel Rău", "Doamna Chiajna" - și mai ales spiritualul "Pseudokynegeticos" („"Fals tratat de vânătoare"”), în care se vede imensa lui erudiție, gustul constant, poezia delicioasă a evocării peisajului românesc, au încântat generațiile trecute și prezente. Eseul "Pseudokynegetikos", despre care George Călinescu afirma că este un text în care autorul „"bate câmpii cu grație"”, cuprinde considerații estetice și descrierea a trei opere de artă cu subiecte cinegetice, un
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
Participă la Expoziția anuală de grafică București. Participă la toate expozițiile interregionale de pictură din Iași. Expoziție personală de pictură la Centro Australiano Qantas din Roma. Expoziție personală la Galeriile de artă, Iași. Participă la Festivalul de artă " Voronețiana ", Suceava. Evocare " Ștefan Dimitrescu " în cadrul Serii muzeale omagiale organizată la Muzeul de Artă din Iași. Expoziție personală la Saint Germain en Laye - Franța. Expoziție în Sala " Coandă ".
Călin Alupi () [Corola-website/Science/315010_a_316339]
-
literaturii, că ar trebui verificată știrea că, la București, pentru roman, care a apărat într-un tiraj nedeclarat, se oferă în jur de 200-300 de lei.) Din același punct de vedere, există șansa ca acest roman să redeschidă apetitul pentru evocarea romanescă a „obsedantului deceniu" și în același timp să producă salutare disjuncții între valoare și nonvaloare, între sofistica legitimistă, pedestră publicistica mascată de faldurile unei construcții romanești chinuită de minus-talente și epica realistă de mare vigoare, expresie a unei conștiințe
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
fundamentale ale neamului sunt repere care marchează o identitate, dar și nevoia unei conștiințe a identității. Explicabilă în context, apetența pictoriței Eleonora Brigalda Barbas pentru recuperarea prin imagine și simbol a culturii cucuteniene, căreia îi consacră un triptic monumental, unde evocarea are forța de impact a monumentalității și profunzimii ca dominante. Paleta pictoriței se racordează culorilor de pământ în acord cu materia vaselor cucuteniene și a idolilor ancestrali. Decorațiunile spiritualizate ale vaselor de cult sau doar utilitare revin la suprafața timpului
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
acestei zone...” RODICA ILIESCU -„Omagiu prahovean”-recenzia culegerii corale „Patrie nemuritoare”, realizată de Leonida Brezeanu și Alexandru I.Bădulescu. Vezi „Flamura Prahovei”, 14.o1.1978, Ploiești: "...culegerea se adresează inimilor noastre simplu, direct, dezvăluind frumusețea sentimentelor pe care le exprimă. Evocarea trecutului istoric,permanentă idealurilor de independență, libertate și dreptate socială, răsună în cîntecele”Liberi în veci” de Leonida Brezeanu" etc. CORNELIU ȘERBAN în Rev.” Cîntarea Romîniei” nr.7, 1987, pg. 21-22, iulie 1987 ”Medalion Leonida Brezeanu”. VLAD ANDREI în ziarul
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: ... 1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 al. 1, de la comunicarea hotărîrilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hoț��rârile prevăzute la punctul 7 al. 2 de la pronunțarea ultimei hotărâri; 2. în cazul prevăzut de art. 322 pct. 3, de la cel din urmă act de executare; 3. în cazurile prevăzute de art. 322 pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
sale apar ca o necesitate de a apăra memoria marilor săi prieteni, Eminescu, Caragiale și Coșbuc. Astfel, el nu se apleacă asupra anectodicii sau asupra vieții, ci asupra portretului moral al acestora. "Închisorile mele", volum apărut în 1920, sunt o evocare a experienței sale existențiale în temnițele maghiare și românești, iar " Lumea prin care am trecut", volum publicat în 1930, constituie un "roman" autobiografic al scriitorului.
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
evident decât poeziile scrise de Macedonski. Denumite parnasiane, poeziile scrise în perioada 1919 - 1920 în "Sburatorul", descriu peisaje mineralizate, forme ale geologicului și ale florei, evocă zeități mitologice sau dezvăluie procese de conștiință. Poetul Ion Barbu evita implicarea să directă, evocarea propriilor trăiri, transferandu-le elementelor naturii precum copacul, banchizele, munții: "Din aspră contopire a gerului polar Cu verzi și stătătoare pustietăți lichide, Sinteze transparente , de străluciri avide, Zbucnesc din somnorosul noian originar." Conflictul dramatic al ființei umane între rațiune și
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
superior față de cei care și-au petrecut viața în biblioteci. Analizând proza fantastică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de un fantastic de origine folclorică, ce încorporează elemente mitice și
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
înființat biserica ungară și a asigurat trecerea populației la creștinism libertatea deciziei sau liberul arbitru sosirea unei farfurii zburătoare declanșează emoția și frica de necunoscut aducând în atenția presei acest oraș destul de mic a mai scris romane istorice și de evocare a trecutului mitic polon spărgătoarele de gheață au etrava și bordajul întărite pentru a putea despica prin lovire învelișul de gheață aici în locul unor boabe se formează formațiuni tari care sunt scleroții acestei ciuperci parazite in concluzie geneza impulsurilor nervoase
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
(Gheorghe Petrovici, n. 20 noiembrie 1872 (), Tecuci - d. 1 mai 1949, București) a fost un pictor și academician român, fondator al unui curent artistic, caracterizat printr-un colorit grav, concentrat și prin forța de evocare a obiectelor și priveliștelor, prinse în mediul lor imediat. S-a născut în orașul Tecuci din Moldova, într-o familie cu tradiții culturale. Părinții săi erau mici proprietari din ținutul Fălciu, Costache Petrovici-Rusciucliu și soția acestuia Elena, născută Bița. Frate
Gheorghe Petrașcu () [Corola-website/Science/297843_a_299172]
-
de ambasador. Urna conținând cenușă lui Lunacearski a fost repatriata la Moscova și depusă la necropola din zidul Kremlinului, un privilegiu rar în epoca sovietică. În timpul Mării Terori, între 1936-1938, numele lui Lunacearski a fost șters din istoria Partidului Comunist, evocarea activității sale fiind interzisă. A fost reabilitat la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960, multe organizații și străzi fiind numite sau renumite în onoarea să. În această perioadă intelectualitatea sovietică l-a considerat pe Lunacearski că un politician educat
Anatoli Lunacearski () [Corola-website/Science/322697_a_324026]
-
Bruyr despre „Câmpia mea moldovenească, cu câmpuri de orz și de porumb, cu fâșii de vechi păduri fără lumină, cu orizonturile ei și cu satele vechi, pierdute între mesteceni și sălcii...” Ideea reîntoarcerii în copilărie, a rememorării copilăriei și a evocării ei revine foarte des în paginile enesciene. Autorul resimte nostalgia și tristețea despărțirii și, astfel, principalele teme enesciene readuc imaginea miturilor mioritice, care se regăsesc nu numai în Suita a treia, ci și în multe dintre lucrările sale, printre care
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
unui veac, a izbutit să facă legătura între arta și destinul acestui popor.” Refuzând repetările și clișeele din organizarea mijloacelor de exepresie, Enescu și-a consolidat totuși creația pe baza unor idei permanente: întoarcerea la izvoare, lupta cu destinul, sau evocarea fericirii pierdute . Viorel Cosma afirmă că unele dintre aceste principii estetice își au originea tocmai în gândirea pastorală a compozitorului, care apare ca o „reflexia a miturilor antice, orfice, mioritice” . Identitatea românească a discursului lui Enescu este una rezultată din
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
neegalate de creatorii contemporani” Partea a doua a suitei, "Copii în aer liber", poartă caracteristicile de expresie și factură ale unui scherzo. În voiciunea mișcării alternează două secțiuni cu profiluri disctincte. Se remarcă imaginea veseliei jocurilor de tot felul, la evocarea căreia contribuie esențial orchestrația, cu variate combinări de timbruri, percuția diversificată și corespondențele între intonație, ritm și timbru. Enescu a fost deosebit de preocupat în creația sa pentru coloritul instrumental. Astfel, timbrul instrumentelor a fost folosit de multe ori pentru pentru
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
la revistele și ziarele legionare din țară”, precizându-li-se și opera. „Nu avea predilecție pentru cultul legionar”, afirma Luca I Ionescu din Domnești - Argeș, cel ce între 1941 - 1943 s-a cunoscut cu poetul (afirmație făcută în emisiunea de evocare a lui Pena la postul de radio „Impact 94,4 FM” din Roșiorii de Vede, în 24 august 2001, în ajunul împlinirii a 90 de ani de la nașterea scriitorului). Din cererea pe care Pena o trimite Ministrului Finanțelor, în calitate de agent
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
La premierele lucrărilor au interpretat Prokofiev (Nr. 6, 8 aprilie 1940), Sviatoslav Richter (Nr. 7, Moscova, 18 ianuarie 1943) și Emil Gilels (Nr. 8, Moscova, 30 decembrie 1944). Biograful Daniel Jaffé a declarat că Prokofiev, "fiind forțat să compună o evocare glorioasă a nirvanei pe care Stalin dorea ca toată lumea să creadă că el a creat-o" ("Zdravitsa"), în aceste lucrări a expus "adevăratele sale sentimente". Ca dovadă, Jaffé a indicat faptul că partea centrală a Sonatei nr. 7 se deschide
Serghei Prokofiev () [Corola-website/Science/304514_a_305843]
-
de ani și că originalul lor PUNCT ajunge și el la o ediție jubiliară! Cum să-i felicit? Cum să onorez această aniversare, cu ce scule literare? Căci nimic mai superficial, mai steril, mai pompos și inutil ca rândurile omagiale, evocările paseiste și urările de circumstanță... Punctul în ansamblul antologiei sale, a devenit o voce unică în peisajul teritoriului invocat. E vocea unui grup de prieteni, care timpuriu dezrădăcinați din limba viselor lor, s-au reîmplantat, s-au revigorat, și-au
Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]