881 matches
-
tot ceea ce spunea în "The Examined Life" este că nu se mai consideră un libertarian radical. Invariances: The Structure of the Objective World (2001/2003); În această carte, Nozick abordează problema adevărului și a obiectivității dintr-un punct de vedere evoluționist. Socratic Puzzles (1997); Această carte este o colecție de eseuri, articole, recenzii și proză scurtă științifico-fantastică. The Nature of Rationality (1993/1995); În această carte, Nozick cercetează care sunt funcțiile principiilor de care ne servim în viața cotidiană și se
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
anunțat oprirea proiectului după ce s-a descoperit că ADN-ul prelevat era prea degradat pentru a putea fi folosit. În mai 2005, profesorul universitar Michael Archer, decan la Universitatea Noului Wales de Sud, fost director al Muzeului Australian și biolog evoluționist, a declarat că proiectul va fi reînceput de un grup de universități și de un institut de cercetare. International Thylacine Specimen Database a fost finalizată în aprilie 2005, fiind rezultatul a patru ani de cercetări pentru a cataloga și fotografia
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
Clinton , FRS, FRSL (născut 26 martie, 1941, Nairobi, Kenya) este un eminent etolog britanic, biolog evoluționist și autor. Profesor la Catedra pentru Popularizarea Științei „Charles Simonyi” din cadrul Universității Oxford, din anul 1995 până în anul 2008, în prezent se află în fruntea Fundației pentru Rațiune și Știință. Richard Dawkins s-a afirmat pentru prima dată în anul
Richard Dawkins () [Corola-website/Science/303137_a_304466]
-
se extind în mediu, incluzând și corpul altor organisme. De atunci pînă în prezent a publicat un număr important de cărți despre evoluție, cu mare succes la public, luând totodată parte la o serie de talk-show-uri având ca temă biologia evoluționistă, creaționismul și religia. Dawkins este ateu, umanist și, în calitate de comentator al științei, religiei și politicului, printre cei mai renumiți intelectuali vorbitori de limbă engleză. Ca o analogie la celebrul "Buldogul lui Darwin", cum era supranumit Thomas Huxley, modul înflăcărat cu
Richard Dawkins () [Corola-website/Science/303137_a_304466]
-
fi motivul pentru care e greu să ne imaginăm o formă intermediară de limbaj, care să funcționeze fără nici una din structurile gramaticale prezente în limbile naturale.. Această teorie a fost criticată drept antievoluționistă, dar unii adepți mai noi ai teoriei evoluționiste o sprijină. Există printre oamenii de știință părerea că mecanismul care a dat naștere limbajului se bazează pe combinarea unor elemente preexistente, care nu fuseseră selectate pentru a produce în mod specific această funcție, dar care, împreună, au făcut posibilă
Noam Chomsky () [Corola-website/Science/302380_a_303709]
-
1836, când s-a întors, după aprope 5 ani, din nou în Anglia. După sosirea din expediția în jurul lumii, întreaga energie a lui Charles Darwin este concentrată asupra strângerii materialului necesar lămuririi problemei originii speciilor. O primă schiță a teoriei evoluționiste este întocmită de Darwin încă din anul 1842. Această schiță nu a fost arătată niciunei alte persoane. De existența acesteia s-a aflat abia după 14 ani de la moartea lui Darwin. În anul 1844 Darwin întocmește o a doua schiță
Originea speciilor () [Corola-website/Science/302052_a_303381]
-
într-o singură zi. Lucrarea a stârnit încă de la apariție polemici imense între susținătorii teoriei și adversarii ei. Printre adversari s-a numărat și Robert FitzRoy, capitanul vasului „Beagle”, meteorolog și cartograf, care l-a atacat vehement pe Darwin. Teoria evoluționistă a fost susținută de numeroși naturaliști printre care Thomas Huxlez, Ernst Haeckel, Alexander O. Kovalevski, Vladimir O. Kovalevski, A.V. Severțov . Și în România, concepția evoluționistă a avut numeroși susținători printre care: Grigore Ștefănescu, Ștefan Mihăilescu, N. Leon, Grigore Antipa
Originea speciilor () [Corola-website/Science/302052_a_303381]
-
capitanul vasului „Beagle”, meteorolog și cartograf, care l-a atacat vehement pe Darwin. Teoria evoluționistă a fost susținută de numeroși naturaliști printre care Thomas Huxlez, Ernst Haeckel, Alexander O. Kovalevski, Vladimir O. Kovalevski, A.V. Severțov . Și în România, concepția evoluționistă a avut numeroși susținători printre care: Grigore Ștefănescu, Ștefan Mihăilescu, N. Leon, Grigore Antipa, Dimitrie Voinov, Emil Racoviță, Victor Babeș, Gheorghe Marinescu, Grigore Cobălcescu ș.a.
Originea speciilor () [Corola-website/Science/302052_a_303381]
-
se pot acumula, producând adevărate schimbări la nivelul organismelor, astfel încât se poate ajunge la noi specii (speciație). Mai mult, similaritățile dintre organisme sugerează faptul că toate speciile cunoscute provin dintr-un strămoș comun printr-un proces de divergență graduală. Biologia evoluționistă studiază domeniul legat de evoluția lumii vii, dezvoltă și testează teorii care să-i explice mecanismul. Studiind fosilele și biodiversitatea formelor de viață existente, oamenii de știință și-au dat seama, mai ales pe la jumătatea secolului al XIX-lea, că
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
crescut pentru anumite boli sau multitudinea proceselor biochimice din celule. Cuvântul "genă", inventat în 1909 de botanistul Danez Wilhelm Johannsen, vine din limba greacă, "genos", română: origine, și este folosit de mai multe discipline, inclusiv genetica clasică, genetica moleculară, biologia evoluționistă și genetica populațiilor. Deoarece fiecare disciplină modelează biologia vieții în mod diferit, și modul de utilizare a cuvântului "genă" variază. Astfel, el se poate referi atât la partea materială, cât și la cea conceptuală. După descoperirea ADN-ului ca material
Genă () [Corola-website/Science/302179_a_303508]
-
văzute de unii ca zile de 24 de ore, de alții ca zile de o durată nedeterminată dar nu excesiv de lungă iar de alții ca "epoci" sau "ere". Aceștia din urmă tind în general să treacă în tabăra adepților creaționismului evoluționist. Acesta consideră că Dumnezeu nu doar că a creat lumea din nimic, ci și continuă permanent să vegheze asupra ei. Această purtare de grijă se numește și proniere sau providență. Ea se realizează prin menținerea Universului în existență, dar și
Creaționism biblic () [Corola-website/Science/302510_a_303839]
-
SUA convertit la ortodoxie la maturitate, Serafim Rose. Dintre savanții români un mare merit îl are Nicolae Paulescu, cel care într-o perioadă în care opinia creaționistă provoca ostracizarea a avut curajul să își susțină convingerile în mod public. Creaționismul evoluționist (numit și evoluționism teist) pornește de la ideea creării Universului de către Dumnezeu din nimic. Dar, militând pentru o retragere a lui Dumnezeu în raport cu lumea sau pentru o proniere de un tip mai special, acest curent adaugă la Creație și evoluționismul. „Într-
Creaționism biblic () [Corola-website/Science/302510_a_303839]
-
aceste cadre și manifestări se studiază urmărind: - unitățile sociale: familia, neamul, șezătoarea, cârciuma etc. - relațiile sociale: relații între vecini, între sexe etc. - procesele sociale: procese de orășenizare sau modernizare - tendințele de evoluție socială: dezvoltare etc. În capitolul Societatea în perspectivă evoluționistă, (Sociologie, 1982) descrie în prima fază evoluția pământului, evoluția plantelor și animalelor. Vorbește despre • Homo sapiens, • Homo sapiens sapiens • Omul primitiv din paleolitic • Grupurile de animale - comportamentul „social al comunităților” de animale (exemplul cu maimuțele langur) In general descrie aspecte
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
de care aparține (scris cu majusculă), urmat de un atribut specific. De exemplu, oamenii aparțin genului "Homo" și fac parte din specia "Homo sapiens". Numele speciei este întregul nume binar și nu doar al doilea termen (atributul specific). Conform teoriei evoluționiste, specia este caracterizată prin variabilitate. Speciile pot avea indivizi ce se deosebesc între ei și care formează grupuri ce sunt încadreate în unități sistematice inferioare speciei numite subspecii sau rase "geografice", rase sau "ecologice". Numeroase specii nu cuprind de loc
Specie (biologie) () [Corola-website/Science/302649_a_303978]
-
arheologul Sir John Lubbock, și invitați de seamă precum Charles Darwin. Prin asocierea cu aceștia, Spencer reprezenta o prezență puternică, creându-și o audiență puternică la opiniile sale. În 1862, Spencer a publicat "Primele Principii", o expunere a teoriei sale evoluționiste cu privire la principii din toate domeniile vieții. Definiția sa explică evoluționismul ca fiind un proces continuu prin care materia se rafinează într-o formă complexă și coerentă. În acest timp, Spencer a obținut o reputație bună și era foarte respectat. Este
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
durerea. Aspirația către plăcere este pusă în serviciul scopului conservării vieții, care, după Spencer, prevalează ascupra tuturor celorlalte scopuri. Urmând această linie de gândire, el conferă eticii o fundamentare biologică, fără a cădea însă în biologism. Scopul este o etică evoluționistă care interoghează înainte de toate asupra apariției simțului moral în constituția naturală a umanității și asupra formei în care acesta este legat de dezvoltarea socială. Marile opere și scrieri ale lui Herbert Spencer sunt următoarele:
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
a lungul secolelor știința a fost criticată cu înverșunare (și încă este). În cadrul științelor naturii, cel mai elocvent și actual exemplu este dezbaterea privind creaționismul, privind compatibilitatea între istoria biblică a facerii lumii și teoriile științifice ale cosmologiei și biologiei evoluționiste. Un exemplu mai vechi este reacția Vaticanului față de negarea de către Galileo Galilei a dogmei geocentrice. Științele sociale au fost de asemenea ținta unor atacuri din pricina faptului că textele care au fost reinterpretate (pe fondul găsirii unor noi surse sau a
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
purta în cadrul proprietății, între egalitatea socialistă și libertatea capitalistă. Legile istoriei conferă importanța socială a științelor exacte. Istoria devine știință atotputernică, în natură și în societate existând raporturi precise de cauză-efect, la fel ca în științele exacte,sau în teoria evoluționistă dezvoltată de Charles Darwin în "Originea speciilor" din 1859. Istoria ar putea avea legi exacte, fiind o știință riguroasă, cu mecanisme precise, care să prezică viitorul, nu să explice doar trecutul. Pozitivismul și marxismul au fost demersuri științifice, militând pentru
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
de Eduard al VII-lea. Domnia reginei Victoria (a carui nume a fost dat perioadei in care a domnit) a fost cea mai îndelungată din istoria britanică. De-a lungul domniei ei, au avut loc progrese în industrie, știință (teoria evoluționistă a lui Charles Darwin), comunicații (telegraful, presă populară), s-au construit cai ferate și de metrou și poduri la Londra, au fost dezvoltate canalizarea și rețelele de distribuție a energiei, au fost realizate multe invenții, iar imperiul s-a extins
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
acțiune poate fi descoperită ca fiind plăcută dând curs unei tranziții graduale a selecției inconștiente. Cel final, anume selecția metodica este etapă în care structura se dezvoltă căpătând un rol activ în selecție. Termenul de memetică se referă la modelul evoluționist al transferului de informatie bazat pe conceptul de memă. Memetică a fost folosită pentru a oferi explicații noi ale evoluției umane, inclusiv teoriei de altruism, originile de limbă și de conștiință și evoluția creierului uman. Teoria memeticii, pusă în prim-
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
Dacă cultură este înclinată către evoluție, prin urmare, devine necesar să se găsească o formă culturală reproducătoare ce explică moștenirea culturală. Memele au acest rol. Evoluția culturală este un concept care prezintă moștenirea ideilor în cadrul societății, plecând de le teoria evoluționistă a lui Charles Darwin. Pentru a evolua cultură are nevoie de un replicator prin care să se explice transmiterea celor ce se numesc meme, cele ce sunt imitate. Meme-urile ne modelează atitudinile și tiparele credinței. Ele ne influențează comportamentul. Cartea
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
chiar dacă și în același timp greoaiele, idei științifice menite să explice mai temeinic un fapt, urmând să constituie un corp al credințelor medicale populare. Așadar, o situație oarecum similară, dar cu consecințe mai grave, s-ar petrece și între teoriile evoluționiste ale lui Darwin și teoriile psihologice memetice. În încercarea de a prezenta un făgaș care ar face evoluția culturală inteligibila s-a născocit atunci teoria memelor, entități ,infecțioase” ce ar avea o structură și un comportament cu rol de duplicare
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
metaforele credințelor populare și cele ale selecției naturale.”" Cu alte cuvinte, explicațiile bio-comportamentale se sprijină pe observarea legăturilor complexe între datele evenimentelor din exterior și procesele neurologice în încercarea de a descoperi un sens al evoluției comportamentale/culturale, pe când psihologia evoluționistă, apărătoare a memelor, oferă aproximări care nu sunt altceva decât niște extrapolări ilegitime. Dan Sperber, critic al teoriei memelor, susține că majoritatea elementelor culturale sunt așa-zis reproduse; de fapt ele sunt produse în mod constant, cu legătură de cauzalitate
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
pus existenței omului o bază naturală, materială. Prezentând un mecanism plauzibil al evoluției ființelor, el a contestat că nimeni înaintea lui modelul apariției speciilor, în vigoare pe vremea să. Dar el a avut și erori, considerând de pildă că teoria evoluționistă explică teoria suprapopulării pământului elaborată anterior de Thomas Malthus.Dupa cum se știe acesta afirmă că sporul demografic fiind exponențial, iar creșterea hranei - lineara, consecință inevitabilă ar fi o foamete generalizată. În prefață la ediția 5-a a cărții sale
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
pentru botanică, obținând mai multe premii pentru ierbarele sale în perioada de gimnaziu, petrecută la Haarlem și Haga. În 1866 intră la Universitatea Leiden pentru a-și desăvârși studiile botanice pe care le încheie în 1870. este atras de concepția evoluționistă și scrie o dizertație pe tema efectului căldurii asupra creșterii plantelor, lucrare în care a introdus și câteva din afirmațiile lui Darwin. În 1889, de Vries a emis ipoteza existenței "pangenelor", acum numite "gene" și folosit-o ca argument pentru
Hugo de Vries () [Corola-website/Science/312532_a_313861]