880 matches
-
iluziile responsabile pentru traiul cotidian. Fiecare dintre noi ne secretăm credințele care dau naștere la rândul lor dorințelor ce stau la baza proiectelor proprii. O zonă demnă de a fi explorată: ambianța mentală personală. * Interesul pe care-l stârnește teoria evoluționistă este influențat și de modul în care abordează istoria, respectiv explicitarea retrospectivă a comportamentelor. Născându-se în atmosfera aceleiași epoci, ea lasă să se vadă metode similare gândirii marxiste, în special prin sprijinirea pe trecut. În același timp, evoluționismul depășește
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
câteva schimbări discrete, dictate de repoziționările personale. Prin intermediul ei îți poți fixa contururi sau îți dai limite ce-ți stabilesc în mod cvasi-definitiv conținuturi. Există, așadar, cărți definitive și cărți intermediare, ultimele deschizând către așteptările viitoare. * Marea problemă a teoriei evoluționiste o constituie efectul dizolvant pe care tinde să-l aibă asupra oricărei morale. Cum mai poți gândi o normă morală într-un univers dominat de lupta pentru supraviețuire? Renunțarea la toate perspectivele morale ne va conduce la o situare a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și anticipa direcții de schimbare posibile. În aceste condiții, sacrificiul unei persoane (voit sau nevoit) pentru menținerea sau impunerea unuia sau altuia din sistemele sociale are în el, raportat la absolut, ceva efemer. * Dacă putem explica apariția culturii din perspectiva evoluționistă atunci suntem în vecinătatea explicației complete. Dar chiar și în acest caz ne rămâne să descoperim sensul oricărei înțelegeri și semnificația explicației ultime. Vom fi continuu bântuiți de bănuiala că nevoia noastră de sens nu este decât un produs derivat
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
intenționalității ce vizează perpetuarea speciei, care în mod ciudat a trecut drept elementul principal. Altfel spus, ne vom întreba continuu dacă nevoia noastră de sens al existenței nu constituie cumva o mutație accidentală, fiind de fapt un epifenomen. Problema teoriei evoluționiste este că riscă să îngroape cultura în explicații ce nu sunt pe placul unor ființe ce mizează pe rațiunea absolută. * Psihologia pare să confirme tot mai mult apriorismul kantian, arătând că existența oricărei percepții depinde atât de o componentă înnăscută
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de dincolo de noi; haine cu care îmbrăcăm presiuni ce ne macină pe nevăzute încercând să-și găsească împlinirea. Ar trebui scrisă o "Metafizică a shopping-ului", care să aibă drept scop o hermeneutică a lui homo consumatoris. * Într-un elan evoluționist toate țelurile umane pot fi înțelese din perspectiva reproducerii speciei; chiar și obiectivele ce ne par mai îndepărtate de un asemenea scop resimțit ca vulgar vizează același lucru, doar că pe căi mai complicate. * Ustensilitatea lui Heidegger este coerentă cu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
fi al copilului ei. Dacă nu aș presimți doza de instinct existentă în această dragoste aș considera-o cea mai puternică imagine a iubirii necondiționate. Indiferent de sursele sale rămâne arhetipul ce ne bântuie toate formele de iubire. * Din perspectivă evoluționistă lumea viului se dezvoltă în funcție de un anumit spectru al posibilului valabil pentru fiecare tip, numit în genere nișă. Despre om, spre exemplu, se spune că ocupă nișa cognitivă. Cum putem gândi modul de a fi al acestui spectru? Cine-i
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în acest sens?) * Din perspectiva interesului social valoarea gestului nostru față de un semen este dată de rolul pe care acea persoană îl are în societate. De aici și condescendența cu care tindem să ne tratăm reprezentanții. * O idee a teoriei evoluționiste bogată în consecințe: în noi sunt "depozitate" modurile de a fi și de a simți ale strămoșilor noștri. Importanța ei nu rezultă atât din perspectiva pe care o deschide adepților progresului, cât din solidaritatea pe care o instituie cu cei
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
binelui": o societate extrem de bine organizată conduce la însingurarea membrilor ei deoarece anulează șansa prieteniilor cristalizate tocmai pe seama înfruntării eficiente a factorilor aleatori. Prietenia solicită o formă de privilegiere a unui semen în detrimentul socialului. * Schimbarea pe care o produce teoria evoluționistă este una a orizontului de sens: omul trebuie să se compare cu toată lumea viului; privirea pe care o arunca până atunci în jos se transformă dintr-o dată în privirea către trecut. * Cred că în teoria evoluționistă este înrădăcinat și un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
care o produce teoria evoluționistă este una a orizontului de sens: omul trebuie să se compare cu toată lumea viului; privirea pe care o arunca până atunci în jos se transformă dintr-o dată în privirea către trecut. * Cred că în teoria evoluționistă este înrădăcinat și un sens prost al industrializării: am preluat ideea de competiție în lumea viului, transformându-ne în războinici ce-și înlătură cu violență concurența. Biruința omului împotriva Naturii dă seama de un asemenea mod de a fi. Succesul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
propriului control: mintea noastră, care este de fapt la originea oricărei vreri. Astfel, orice deziderat moral este un a vrea să vrei altceva în condițiile în care nu-ți poți fi propria vrere. * De gândit o estetică în coordonatele teoriei evoluționiste! Efortul majorității religiilor s-a concentrat pe inhibarea multora din instinctele umane pentru posibilizarea vieții sociale și potențarea (poate chiar prin intermediul socialului) credinței; o continuă trudă de a salva pe om de sine însuși pentru orientarea lui întru umanitate. * Muzica
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
tipare repetitive. Liniștea (pentru acele genuri muzicale ce reușesc s-o producă) este dată de atmosfera de familiar, de cunoscut, pe care ne-o procură o ordonare sonoră într-o lume plină de zgomote amenințătoare. * Din perspectiva unei estetici fundamentată evoluționist, arta și-ar găsi domeniul propriu de existență prin exploatarea stimulilor ce coincid cu plăcerile provocate de un răspuns corespunzător la mediu, reflex favorabil supraviețuirii personale și a speciei. Astfel, toate creațiile artistice vin să exploateze fie armonii perceptive, ce
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
corect evolutiv". Dintr-o perspectivă metafizică putem observa că Frumosul își are geneza în zona Binelui. Mă simt mai apropiat de teoria inteligent design-ului decât de cea creaționistă, în special pentru fundamentele explicative pe care le găsesc în teoria evoluționistă. Teoria inteligent design-ului reușește să împace (deocamdată) abordarea predominant emoțională (de unde-mi vine orientarea către credință) cu cea pretins rațională, aflată în căutare de teorii explicative. (Cu mențiunea că mă atrage la această teorie sensul ei de împăcare a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cantonat. Este unul din instrumentele eliberării și, deci, a libertății. Libertatea începe așadar prin a ști cum știi ceea ce știi. Plăcerea somnului poate să semnifice preferința, deseori inconștientă, pentru moarte, ca fugă de zbuciumul vieții, de nereușitele sale. * Din perspectivă evoluționistă frumoasele câmpuri de rapiță pe care le admir declanșează în mine amintirea bucuriei strămoșilor la vederea recoltei înflorind. Altfel spus, frumusețea este legată de retrăirea unei plăceri ce-și capătă sensul în orizontul supraviețuirii. * Religia este cel mai important mediator
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
resursă de cuvinte și de la cîmpul posibil format de relațiile dintre ele. Pe de altă parte, descrierea va fi reprezentativă prin componenta ei didascalică (cadrul aventurilor viitoare) și științifică (este vorba de a justifica prezentarea locuitorilor, animalelor, obiectelor... prin legea evoluționistă și adaptarea la mediul înconjurător). În cele două cazuri, este mai degrabă posibil ca totul să fie luat din sursele de informații pe care le pun la dispoziție enciclopediile, cărțile de geografie, de botanică și din romanele științifico-fantastice. Astfel un
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Dewey educația însăși nu se poate sustrage acestei legități. Cum vom vedea, sistemul său pedagogic încearcă să răspundă tuturor problemelor pe care le ridica existența democrației și a revoluției industriale, ținînd seama de sugestiile pe care i le oferea concepția evoluționistă. Înseși criticile formulate la adresa școlii și sistemului de educație tradițional porneau de la recunoașterea acestor trei elemente, care au dat societății americane un profil specific. Vechiul sistem de educație, afirma Dewey, este întemeiat pe autoritatea educatorului; metoda de învățămînt este centrată
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un proces de "diviziune a muncii", de diferențiere (sentimentele devin mai fine, mai nuanțate, inteligența mai suplă și mai rapidă) și, pe de altă parte, un proces de unificare, de concentrare, care îi conferă putere, fermitate. Întemeindu-se pe concepția evoluționistă, căreia îi adaugă propriile sale observații asupra copiilor, Ad. Ferrière, conform "legii biogenetice", reafirmă paralelismul între viața individuală și evoluția speței umane (6, pp. 40-59; vezi 8). El stabilește mai multe etape de dezvoltare a ființei umane în creștere, care
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
atribui vocația aproape divină de a deveni Stăpînul acestuia. Însă acest statut se va dovedi din ce în ce mai greu de menținut odată cu dezvoltarea filozofiilor și științelor Naturii, iar Naturalismul, care va beneficia în secolul al XIX-lea de sprijinul decisiv al teoriei evoluționiste, va încerca să conceapă apariția și locul Omului în Univers în funcție de Universul însuși. În sfîrșit, moștenirea greacă poartă în sine dialogica manifestată în sfera gîndirii și a politicii: este vorba despre acea regulă care, instituind dreptul la existență al unor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
că toți oamenii politici, bărbați și femei, sunt corupți; de ce respingem cu tărie discursurile celuilalt candidat, dar aderăm cu aceeași energie la cel al candidatului nostru favorit. Mass-media și dezangajarea politică a opiniei O ramură aparte a științelor spiritului - psihologia evoluționistă - explică de ce ne este practic imposibil să rămânem neutri și calmi ascultând o dezbatere și de ce, inevitabil, luăm partea unui candidat, ne identifică cu el. În anumite cazuri, studiile de psihologie politică incriminează direct mass-media - ea este cea care, privilegiind
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
viespe ale actrițelor din anii 1950 și 1960 Claudia Cardinale sau Monica Vitti...) răspund, în parte, unei ajustări a dorinței masculine la conjuncturile economice. O astfel de interpretare a atracției sexuale se înscrie într-o ramură a psihologiei numită „psihologie evoluționistă”, unde comportamentele umane sunt explicate printr-o logică a procreării și supraviețuirii. În același studiu oamenii de știință au arătat că mărimea aproximativă a ochilor playmates-urilor raportată la restul feței este direct proporțională cu indicele de calitate a vieții. Interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
confruntă cu o complicație de o altă natură: obligativitatea unei polemici cu două fronturi solid stabilite. Trebuie să menționăm acest lucru doarece sensul ascuns al mitului treimii este opus atît teismului teologic cît și ateismului științelor despre viață și teoriilor evoluționiste ale acestora. Sensul subiacent al mitului ete constituit tocmai de istoria evoluției organismelor psihosomatice și nu numai de cea a materiei-somă, așa cum pretinde materialismul științelor vieții, care ca să se opună cît mai radical posibil credinței într-un dumnezeu real și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
emoționantă, care poate satisface atît sufletul cel mai profund religios (capabil să se elibereze de dogme), cît și spiritul în cel mai înalt grad științific, în stare să se debaraseze de dogma materialistă a științelor despre viață, ale căror doctrine evoluționiste depun toate eforturile ca să facă viața să iasă din materia inertă, ceea ce nici măcar un Dumnezeu real, dacă ar putea exista, nu ar fi putut face. B) RELIGIE ȘI FILOSOFIE Declinul culturilor mitice debutează cu pierderea viziunii supraconștiente și instituie îndoiala
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
chimist), Wurtz (chimist), Armand Goutier (chimist), L. Agossiz (naturalist), M. Lotrille (entomolog), E.G.Saint Hilaire (naturalist), J. Cruveilhier (anatomist), Flourens (fiziolog), Cl. Bernard (fiziolog), Louis Pasteur, și chiar Lamark inițiatorul transformismului, ca să nu mai vorbim de Charles Darwin autorul teoriei evoluționiste, admit existența unei cauze primare, unice și inteligente care se identifică cu creatorul. Paulescu, la rândul său, cercetător și savant de renume al timpului său, în perioada când materialismul și ateismul, susținute puternic în plan biologic de darwinism, câștigau teren
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
climă asemănătoare. Observațiile minuțioase făcute de-a lungul acestei lungi călătorii cu privire la formele de viață (plante și animale), fosile în diferite straturi geologice, climă și condiții de mediu, au furnizat o serie de probe care i-au permis susținerea teoriei evoluționiste și transformiste. Aceste probe priveau următoarele aspecte: 1. Speciile dispărute, cum ar fi fosilele Armadillos, sunt asemănătoare cu cele ale acelorași viețuitoare ce trăiesc în aceeași zonă, sugerând descendența. 2. În straturile geologice pot fi observate schimbări progresive ale caracteristicelor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
un practicant creștin prin excelență. Așa se explică susținerea fără rezerve a creaționismului științific la fundamentarea căruia a contribuit decisiv, demonstrând existența reală a sufletului prin logica științifică și raționamentul prin analogie. Așa se explică atitudinea lui tranșantă față de teoria evoluționistă a lui Darwin pe care, prin demonstrație, o etichetează ca antiștiințifică și antisocială, pentru că a stat la baza ideologiilor materialist atee care au zguduit secolul al XX-lea prin atrocitățile și barbariile sale. Iată de ce Paulescu privește etica medicală prin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
stabilite, acestea tind să persiste mult în timp după ce au servit unor scopuri folositoare. Deși funcționalismul ar putea argumenta necesitatea unor inegalități, nu este suficient pentru a explica întreaga inechitate prin sistemele stratificate. Abordarea lui Lenski este uneori considerată ca evoluționistă deoarece presupune că societățile se mișcă prin etape, secvențe de dezvoltare care influențează sistemele lor de stratificare. Astfel tipul de schimbare a producției economice face ca în societatea dată să găsim o anume cantitate de inegalitate. Dar spre deosebire de Marx, Lenski
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]