1,036 matches
-
de folos obștesc deși credem că era cazul și mai ales se simte nevoie. În adevăr, pentru repararea, cârpirea, curățitul, trierea efectelor dela răniți, din depozite, recruți, etc. este nevoie de mână de lucru foarte numeroasă în care scop femeile evreice ar fi apte și indicate. Deasemenea, cu onoare vă rugăm să binevoiți a aproba să fie întrebuințate și pentru curățitul localurilor mai ales acelea destinate să fie ocupate de răniți, bolnavi, etc. Într’un cuvânt nu vedem nici un motiv pentru ca
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fi apte și indicate. Deasemenea, cu onoare vă rugăm să binevoiți a aproba să fie întrebuințate și pentru curățitul localurilor mai ales acelea destinate să fie ocupate de răniți, bolnavi, etc. Într’un cuvânt nu vedem nici un motiv pentru ca femeile evreice să stea fără utilizare, mai mult, să fie libere pentru orice acțiune de corupție, spionaj, alarmism, în care evreii de orice sex și orice vârstă și în special femeile s’au dovedit și au rămas într’o constantă atitudine și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mutațiile la zi. Col., semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 30.06.1, fila 40. Document nr. 27 ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE CABINETUL SECRETARULUI GENERAL Nr. 10.009 13 Octomvrie 1941 TELEGRAMA FULGER CIFRAT TOATE PREFECTURILE Rugăm luați măsuri ca evreicele să fie întrebuințate în cadrul muncii de folos obștesc, la confecționarea diverselor lucruri pentru armată: mănuși, ciorapi, tricotaje etc. MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT GENERAL DE DIVIZIE, I. Popescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.004 M, SSI, rola 35, dosar indescifrabil, fila 154. Vezi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreilor dela 18 - 50 ani, aflați în controalele Cercurilor de Recrutare. După ultima statistică numărul acestor evrei este de 84.042, iar felul cum au fost utilizați se află în anexele 1, 2, 3, și 4. 2) Restul evreilor și evreicile, precum și lagărul de internați dela Tg. Jiu, depind de Ministerul Afacerilor Interne, căruia Marele Cartier General cu Nr. 12701 din 3 Noemvrie 1941, i-a înaintat în copie ordinul Dvs. de mai sus, cu rugămintea de a vi se raporta
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
D, cap. 1, paragraful 6, punctul c. 6. Esențialul este ca munca aceasta să fie bine organizată și supravegheată. Detalii în această privință, se găsesc în Ordinul Marelui Stat Major No. 83.550 din 13.V.1942. E. - UTILIZAREA FEMEILOR EVREICE. 1. Corpurile de Armată (Comandamentele Teritoriale), au dreptul de a întrebuința, în cadrul muncii obligatorii și personalul evreiesc de sex femenin între 18-40 ani, atât la lucru manual (croitorese, spălătorese, richtuitoare, etc.) cât și intelectual, pentru lucrări de birou, cerându-se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
atât la lucru manual (croitorese, spălătorese, richtuitoare, etc.) cât și intelectual, pentru lucrări de birou, cerându-se în acest sens, tabele nominale dela Oficiul de Românizare depe lângă Subsecretariatul de Stat al Muncii. Cercurile de Recrutare vor ține evidența acestor evreice. 2. La neajungere, personalul femenin va fi cerut de către cercurile de recrutare, comunităților evreiești din localitățile respective. 3. Personalul de sex femenin evreiesc, va fi organizat în echipe ca și meseriașii de sex masculin, folosit în localitățile unde domiciliază și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din localitățile respective. 3. Personalul de sex femenin evreiesc, va fi organizat în echipe ca și meseriașii de sex masculin, folosit în localitățile unde domiciliază și repartizat numai la unitățile militare și instituțiile de stat, județ sau comună. 4. Femeile evreice utilizate la munca obligatorie intelectuală, vor beneficia de drepturile de soldă, întreținere și hrană, similare cu ale soldaților, iar acelea folosite la munca manuală, se vor prevala de drepturile acordate în condițiunile prevăzute la titlul D, cap.1, paragraful 6
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
500 din 27 Iunie 1942 (Titlul D, Cap. I, parag. 6, punctul c), adică: - soldă, hrană și întreținere la fel cu ale soldaților; - cota de 15 lei pe zi, pentru uzajul efectelor; - ajutorul de familie, în proporție de ½. d) Femeile evreice vor fi retribuite în aceleași condițiuni ca și bărbații evrei, potrivit titlurilor, specialităților sau meseriilor avute. 2. Evreii repartizați la diferite întreprinderi vor fi retribuiți - potrivit profesiunii sau meseriei ce îndeplinesc - în conformitate cu dispozițiunile legilor speciale. 3. Dispozițiuni referitoare la fonduri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
întreținere (pentru orice categorie de evrei) se suportă din creditul extraordinar cu acoperire specială (fondul de războiu) deschis prin D. L. Nr. 1939/1941, în baza D. L. Nr. 563/1800/1941. În actele de cheltuială se vor trece, separat, evreii și evreicele, întocmindu-se însă o singură lucrare. - În ceea ce privește plata uzajului de efecte și a ajutorului de familie, urmează să se întocmească o D. M. În acest sens, propunându-se modificarea art. 23 din D. L. Nr. 2030/1941. Până atunci, lichidarea acestor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
anexe să fie întocmite cu toată sinceritatea și înaintate cu punctualitate la datele fixate în Instrucțiunile generale Nr. 55.500/1942. 7. În birourile cercurilor și comandamentelor teritoriale nu este permis să se găsească funcționari evrei. 8. La utilizarea femeilor evreice între 18-40 ani, se vor avea în vedere aceleași norme de ocrotire a muncii prevăzute în legile, regulamentelor și dispozițiunilor în vigoare, amintite la Cap. II din prezenta anexă. 9. Meseriașii evrei - prin natura ocupațiunii lor - vor putea lucra în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cu numărul celor înscriși (98.466). Se impun razii dese ale organelor militare în colaborare cu cele polițienești. 4. Comisia Interministerială pentru organizarea regimului evreilor, a îngreuiat sistemul de lucru și a lăsat încă unele chestiuni nesoluționate: a) - Utilizarea femeilor evreice. b) - Salarizarea evreilor din întreprinderi. Marele Stat Major a avut proiectul de Decret Lege gata din Iulie 1942, însă a fost ținut în suspensie la Ministerul Apărării Naționale până în Noemvrie 1942, când a luat ființă Comisia Interministerială. c) - Punerea la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
multiple, atât în interior cât și la Guvernământul Transnistriei, Marele Stat Major să aibă dreptul să utilizeze pe acești specialiști câte 90 de zile pe an. Indiferent dacă au sau nu carnete de scutire. 9. Măsuri de organizarea muncii femeilor evreice prin Subsecretariatul de Stat al Muncii (Inspectoratul General al Taberelor de Muncă) și Centrala Evreilor. În acest fel s’ar degaja multe brațe de lucru bărbătești, aflate în prezent la diferite spitale, Consiliul de Patronaj, etc., și care trebuesc utilizate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
muncii obligatorii se dau mai jos următoarele dispozițiuni: 1. - Vor fi întrebuințați numai în detașamente locale toți evreii creștinați înainte de anul 1940 indiferent ritul, căsătoriți cu românce sau necăsătoriți. 2. - Toți evreii ceilalți, chiar dacă sunt creștinați înainte de 1940, căsătoriți cu evreice botezate sau nebotezate, sau căsătoriți cu femei creștine de orice altă naționalitate și religie creștină vor fi întrebuințați în detașamente exterioare; 3. - Pentru cei dela punctul 1 dovada trebue făcută cu acte oficiale originale iar nu cu copii sau fotocopii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
A din 19 Maiu 1944 Către CERCUL TERITORIAL IAȘI Urmare la ord. Nr. 33 din 7.V.1944. Cu onoare se face cunoscut următoarele: 1) DOMNUL MAREȘAL aprobă să se consulte comunitățile evreești la stabilirea muncii obligatorii a femeilor. Femeile evreice nu vor fi întrebuințate decât la munci potrivit pregătirei lor, în spitale și instituții, la spălatul rufelor, repararea echipamentului sau rufăria răniților și alte munci de asemenea natură, unde folosul muncii lor poate fi mai de valoare decât la muncile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Nr. 430000/1943. Cercurile sunt obligate a prezenta aceste „Instrucțiuni” comisiilor medicale. Orice contravizită se va face tot de către aceste comisii. 7. TOȚI BĂRBAȚII VALIZI dela diferite instituții, spitale, fabrici, etc., în cadrul muncii obligatorii, să fie înlocuiți cu evrei și evreice dintre cei scutiți de comisiile medicale (clasați muncă ușoară și intelectuală). Aceste înlocuiri se vor face cu aprobarea Comandamentului General al Etapelor. Intelectualii vor fi întrebuințați ca supraveghetori în detașamente. În mod excepțional - și numai cu aprobarea Comandamentu lui General
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fabrici, diferite întreprinderi și spitale anumiți specialiști cari nu pot fi înlocuiți cu români și numai după un control la fața locului care să stabilească dacă în adevăr specialiștii sunt cu totul indinspensabili serviciului. 8. ÎNTREBUINȚAREA LA M.O. A EVREICELOR se va face potrivit pregătirii lor. Pentru aceasta, veți lua contact cu oficiile județene care vor forma echipe și le vor repartiza acolo unde cere nevoia: la spălatul rufelor, repararea echipamentului sau rufăriei răniților și alte munci deasemenea natură, unde
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cele găsite bolnave de către comisiile medicale. 9. SE EXCEPTEAZĂ DELA MUNCA OBLIGATORIE evreii scutiți cu carnete de Comis. General pentru Reglem. Probl. Evreești, precum și cei găsiți bolnavi de către comisii le medicale ca inapți provizoriu și definitiv. 10. EVIDENȚA evreilor și evreicelor din cadrul muncii obligatorii va fi ținută riguros de către Dvs., astfel ca nici-un evreu, sau evreică, să nu se sustragă dela munca obligatorie. 11. CONTROLUL detașamentelor de evrei și evreice repartizați în cadrul muncii obligatorii din zona Etapelor, asupra prezenței lor la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
carnete de Comis. General pentru Reglem. Probl. Evreești, precum și cei găsiți bolnavi de către comisii le medicale ca inapți provizoriu și definitiv. 10. EVIDENȚA evreilor și evreicelor din cadrul muncii obligatorii va fi ținută riguros de către Dvs., astfel ca nici-un evreu, sau evreică, să nu se sustragă dela munca obligatorie. 11. CONTROLUL detașamentelor de evrei și evreice repartizați în cadrul muncii obligatorii din zona Etapelor, asupra prezenței lor la lucru și a lucrărilor efectuate, se va face personal de către comandantul cercului teritorial respectiv, sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
le medicale ca inapți provizoriu și definitiv. 10. EVIDENȚA evreilor și evreicelor din cadrul muncii obligatorii va fi ținută riguros de către Dvs., astfel ca nici-un evreu, sau evreică, să nu se sustragă dela munca obligatorie. 11. CONTROLUL detașamentelor de evrei și evreice repartizați în cadrul muncii obligatorii din zona Etapelor, asupra prezenței lor la lucru și a lucrărilor efectuate, se va face personal de către comandantul cercului teritorial respectiv, sau de către un ofițer însărcinat de acel cerc, cel puțin odată pe săptămână iar rezultatul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în Roza și ceilalți (1946), de data aceasta naratorul încercând să releve degradarea relațiilor umane sub tensiunea amenințării cu moartea. Firul epic este șocant de asemănător cu cel din Bulgăre de seu al lui Maupassant: la rugămințile coreligionarilor, Roza, o evreică tânără și frumoasă, cedează unui ofițer neamț, pentru a salva viața unor prizonieri evrei; este apoi repudiată de colectivitate și silită să se sinucidă. Deși preocuparea de a surprinde atmosfera de teroare există și aici, Roza și ceilalți nu mai
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
față de propriile mame își găsește un elocvent substitut simbolic în proiectul acestora de a spulbera prin materiale explozive întreaga școală (alias Alma Mater). O semnificație adiacentă o are însăși aversiunea camuflată a unuia dintre cei doi criminali față de propria sa mamă evreică, prin adeziunea necondiționată la politica nazistă și idolatrizarea lui Hitler. în final, tendința lor avortivă a culminat cu asasinatul în serie pe care l-au comis (avortul semenilor) și propria sinucidere (autoavortul). Chiar dacă silogismul pe care își întemeiază Sonne (2000
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
24 octombrie 1911, el scrie în Jurnal: "Ieri mi-a venit în minte că nu am iubit-o niciodată pe mama așa cum o merita și cum eram în stare, doar pentru că limba germană m-a împiedicat s-o fac. Mama evreică nu este o "Mutter", acest mod de a o numi o face puțin ridicolă (cuvântul Mutter nu este ridicol în sine de vreme ce suntem în Germania); dăm unei femei evreice numele unei mame germane, dar uităm că este aici o contradicție
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
doar pentru că limba germană m-a împiedicat s-o fac. Mama evreică nu este o "Mutter", acest mod de a o numi o face puțin ridicolă (cuvântul Mutter nu este ridicol în sine de vreme ce suntem în Germania); dăm unei femei evreice numele unei mame germane, dar uităm că este aici o contradicție" și adaugă că acest cuvânt german conține "tot atâta răceală cât și splendori creștine. De aceea femeia evreică numită Mutter nu este numai ridicolă, ea ne este și străină
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este ridicol în sine de vreme ce suntem în Germania); dăm unei femei evreice numele unei mame germane, dar uităm că este aici o contradicție" și adaugă că acest cuvânt german conține "tot atâta răceală cât și splendori creștine. De aceea femeia evreică numită Mutter nu este numai ridicolă, ea ne este și străină". Mai mult decât ceha - el se amuză la Paris văzând cât de mult pare aceasta o limbă străină ("Auzindu-ne vorbind cehă, lumea se miră că stau pe vas
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
grație acestor fragmente personale. Persoanele alese pentru interviu sunt de o largă reprezentativitate socială, politică și etnică: un deținut politic, membri ai Partidului Comunist Român, o călugăriță, un inginer tehnolog, fost director de fabrică, un ungur, o săsoaică deportată, o evreică, un legionar, un militar, un făgărășan. Statutul felurit și paleta social-politică și etnică variată semnifică dorința coordonatorilor de a colecta mărturii de la diverse categorii din nevoia de a redescoperi trecutul în multiplele lui fațete și niveluri de receptare. Acest principiu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]