1,030 matches
-
la 23 august 1944). Uimitor este și dozajul ritmat al culorii, alternanța roșurilor cărămizii și al griurilor ce par să indice un instinct de muralist, o sensibilitate specială pentru regia tonurilor în dialog cu desenul viguros, plin de nerv ce exaltă detaliile semnificative.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 83) Epuraru Maria Pictor Localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița. Debut artistic - 1980 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
lărgi universul sensibil. Petru Mihuț nu pare preocupat de sensurile lirice ale imaginii, cel puțin deocamdată. El este mai receptiv la laitmotiv, la temele de circulație în conștiința generală a privitorilor. Aptitudinea lui de a descoperi detalii expresive, franchețea culorilor exaltate pe alocuri, ne îngăduie să-i situăm de pe acum unele dintre lucrări în rândul celor mai de seamă realizări ale artei naive românești.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 32) Mihuț Voicu Traian 1973 Pictor
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Înca ceva: complexitatea și profunzimea problematicii umanului. In relație cu sexul opus se manifestă sentimente și emoții noi, inedite, ca simpatia și sentimentele de dragoste. Simpatia este o stare afectivă pozitivă În care subiectul simte o stare de atenționare usor exaltată În a crea condiții de reușită și stare de confort psihic pentru persoana simpatizată, ajutând-o, protejând-o și făcându-i bucurii. Simpatia reciprocă este expresia unei Înțelegeri intuitiv empatice. Dragostea, sentiment de mare intensitate se conturează În perioada pubertății
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
acuzarea cultului sfinților și a căutării deliberate a efectelor estetice în pictura religioasă, biserica papală va relua argumentele folosite de clericii umaniști ai Renașterii, ca și pe cele în favoarea rolului catharctic al imaginii, de propensiune morală și spirituală. Dacă Reforma exalta cultul Scripturii și rolul muzicii religioase, Contra-Reforma va adula reprezentările picturale ale Sfintei Familii numite "iezuite" (Iisus, Maria, Iosif), ale Părinților Bisericii și ale clericilor sanctificați. Secolul XVI înregistrează triumful definitiv al imaginii, consacrat prin Conciliul din Trento. Rezistența iconodulă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
despre libertate decât concepția prizonierului sau a individului modern în cadrul statului. Singura pe care o cunosc este libertatea de spirit și de acțiune. Or, dacă absurdul îmi anihilează toate șansele de libertate eternă, în schimb el îmi redă și îmi exaltă libertatea de acțiune. Privațiunea de speranță și de viitor înseamnă o creștere a disponibilității omului. Înainte de a întâlni absurdul, omul cotidian trăiește cu un scop, cu grija viitorului sau cu grija de a se justifica (nu are importanță față de cine
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
cel mai adânc, faptul e tot atât de lipsit de însemnătate ca și acela de a zidi pentru secole - iată înțelepciunea dificilă pe care o îngăduie gândirea absurdă. Să-și îndeplinească în același timp cele două sarcini, negând, pe de o parte, exaltând, pe de altă parte - iată drumul ce se deschide în fața creatorului absurd. El trebuie să restituie vidului culorile sale. Ajungem astfel la o concepție particulară a operei de artă. Prea adesea opera unui creator e considerată ca o suită de
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
vrea să-l părăsească. Amândouă atitudinile sunt echivalente. Pretind, astfel, creației absurde ceea ce pretindeam și gândirii: revolta, libertatea și diversitatea. Ea va manifesta apoi profunda sa inutilitate. În acest efort cotidian, în care inteligența și pasiunea se întrepătrund și se exaltă, omul absurd descoperă o disciplină care va constitui esențialul forței sale. Perseverența necesară aici, încăpățânarea și clarviziunea se întâlnesc astfel cu atitudinea cuceritorului. A crea înseamnă a da o formă propriului destin. Toate aceste personaje se definesc prin opera lor
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
nesăbuită, în deșertul grației divine.27 Aici, cuvântul speranță nu e ridicol. Dimpotrivă, cu cât e mai tragică condiția arătată de Kafka, cu atât speranța devine mai rigidă și mai provocatoare. Cu cât Procesul este mai absurd, cu atât "saltul" exaltat din Castelul apare mai emoționant și mai ilegitim. Aflăm aici în stare pură paradoxul gândirii existențialiste, așa cum îl exprimă de exemplu Kierkegaard: "Trebuie să ucidem speranța terestră, căci numai atunci ne vom mântui prin adevărata speranță", și care poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
mult în timpul revoluției staliniste începute în 1928-1929 și s-a perpetuat sub succesorii „tătucului popoarelor”, fiind reprodus în cazul tuturor emulilor săi europeni, asiatici, africani sau latino-americani. Toate regimurile comuniste s-au caracterizat prin următorul paradox: o ideologie* egalitaristă care exalta triumful industrializării* și al planului cincinal*, și o populație trăind permanent într-o economie de penurie care împovăra viața cotidiană a populației dominată total de o nomenclatură care beneficia de privilegii datorate nu competenței ci simplului fapt că deținea puterea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de comunitatea partidului acesta demonstrându-și în mod tradițional puterea și caracterul convivial, ocrotitor, în cursul mitingurilor, al manifestațiilor sau al serbărilor partidului - manifestațiile de 1 mai, la sărbătoarea ziarelor l’Humanitî sau l’Unità -, punctate de intonarea unor cântece exaltând solidaritatea muncitorească - „Internaționala”, „Tânăra gardă”, „Bandiera Rossa”, „Bellaciao”, „Cântecul partizanilor”. în astfel de ocazii poate fi văzută ceea ce Annie Kriegel a numit contrasocietatea comunistă, o microsocietate care începe să traducă în practică proiectul comunist în teritoriile pe care le controlează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în cursul anilor 1920, politica militară a PCUS rămâne ezitantă. O controversă îi opune pe foștii ofițeri țariști, favorabili unei armate regulate, mai eficace și, în concepția lui Tuhacevski, mai aptă să poarte în exterior ofensiva revoluționară, conducerii PCUS, care exaltă virtuțile unei miliții teritoriale de cetățeni înarmați funcționând ca o școală a socialismului. Reorganizarea se efectuează pe baza unui compromis: armatei regulate (560000 de oameni) îi este asociată o miliție teritorială de trei ori mai importantă. GPU este însărcinat cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de Țar și de Capital face posibilă crearea unui „tip biologic și social superior, un supraom, dacă vreți”. O idee identică este exprimată și de către Stalin* care, la moartea lui Lenin, declară că bolșevicii* sunt „făcuți dintr-o stofă specială”, exaltând astfel rolul revoluționarilor ca „avangardă” a noii societăți. Ea emană din ideea darwinismului social, enunțată în mediile socialiste prin anii 1880, și duce la justificarea terorii* și a exterminării de către purtătorii viitorului istoric a unui dușman „degenerat”. Acest mit al
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de cadre revoluționare călite, Partidul Bolșevic se bucură de audiență din partea unei bune părți a populației muncitorești a marilor orașe și din partea soldaților garnizoanei din Petrograd. Grupusculul bolșevic se tot umflă și devine un partid de masă a cărui propagandă* exaltă egalitarismul*, exacerbează ura față de cei avuți, setea de jaf, gustul răzbunării sociale și în curând, gustul sângelui. El contribuie la suscitarea acelui gen de moment pe care Hannah Arendt îl consideră ca fiind întâlnirea dintre grupul totalitar și „masele care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
distrugă tabăra „dogmaticilor” și să-i pună sub observație pe toți „centriștii”, de la Zhou Enlai la Peng Dehuai sau Chen Yi. Acum concluzia poate fi proclamată sus și tare: cel de-al VII-lea Congres al PCC, din aprilie-iunie 1945, exaltă „gândirea mao tzedun” și-i dă autorului întâietatea absolută. El marchează astfel apogeul sistemului bazelor roșii care, cu deosebire în China de Nord, prefigurează China comunistă: un sistem foarte eficace în ceprivește controlul politic și mobilizarea luptătorilor și posedând un
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Marxist-Leninist din Franța (1967-1977) și, în sfârșit, în Uniunea Tineretului Comunist Marxist-Leninist (1966-1968). Evenimentele din Mai 1968* accelerează pătrunderea în Europa a maoismului, care fascinează anumite cercuri culturale occidentale prin radicalitatea sa revoluționară și prin mitul violenței pe care o exaltă. în RFG, formațiunile maoiste cele mai importante sunt Kommunistische Partei Deutschlands/Marxisten-Leninisten, Kommunistische Bund Westdeutschlond, Kommunistische Arbeiterbund Deutschlonds și Arbeiterbund für den Wiederaufbau der KPD care, în 1974, regrupau mai bine de 15.000 de membri. în Franța, apar numeroase
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
-și facă autocritica și să-și redefinească strategia. Partidul trebuie de-acum să-i combată pe „imperialiștii americani” și pe „lacheii” lor, mai ales socialiștii, acuzați că amenință pacea mondială; nu numai că este nevoit să apere, ci și să exalte URSS și democrațiile populare și să-l proslăvească pe șeful lor, Stalin. „Fiu mai vârstnic al Bisericii comuniste”, PCF se aruncă fără menajamente în această nouă politică. Exploatând un grav disconfort social, acesta declanșează, în 1947 și 1948, importante greve
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
forță definitivă: Gomes proclamă starea de asediu la Lisabona, îi adună pe moderați și evită intervenția PCP, în timp ce generalul Eanes fragmentează bastioanele stângii MFA. Mișcarea și-a trăit vremea, chiar dacă în Constituția din 2 aprilie 1976 o serie de formule exaltă încă alianța cu poporul pentru „dezvoltarea pacifică a procesului revoluționar” ori „socializarea mijloacelor de producție și a bogăției” ori chiar „aproprierea colectivă”. în cursul anului 1976, democrația se consolidează cu alegerea lui Eanes ca președinte al Republicii; iar Mario Soares
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și instalarea unui nou ansamblu politic și instituțional. Or, extinderea capitalismului la viața economică și la cea socială reprezintă un dublu risc pentru grupul conducător: ea face mai vizibilă contradicția dintre ideologia oficială, care proclamă superioritatea socialismului, și o practică exaltând civilizația comerțului; și, mai ales, ea răspândește în societate un gust pentru inițiativă, acțiune, responsabilitate. Fără îndoială, cei care beneficiază astăzi de libertăți în domeniul economic vor ajunge să găsească ciudat să nu li se acorde libertăți comparabile și în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Majoritatea filosofilor au ignorat-o. Imaginile care Îi sunt asociate oferă prea puțin discursului filosofic, dacă acesta, așa cum susține Hegel, „are drept sarcină să exprime sub formă de noțiune ceea ce există ca reprezentare” (Hegel, 1959, p. 245). Bergson Însă o exaltă: „Democrația teoretică proclamă libertatea, reclamă egalitatea și le reconciliază pe cele două surori inamice, așezând deasupra amândurora fraternitatea” (Bergson, 1963, p. 1215). Mai aproape de zilele noastre, Emmanuel Lévinas o situează În centrul relațiilor cu semenii: „Adevărata fraternitate este fraternitatea exprimată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Aimé Césaire a devenit Între timp președintele Asociației Studenților din Martinica. ν Împreună cu Léopold Sédar Senghor, senegalezul pe care l-a cunoscut la Liceul Louis-le-Grand În 1931, și cu guyanezul Léon Gontran Damas, Césaire vrea să bulverseze lucrurile și să exalte valorile omului negru ca persoană specifică. Nașterea unei mișcări Prima propunere pe care a făcut-o Senghor, aceea de a numi ziarul L’Etudiant nègre1 ă propunere considerată prea Îndrăzneață de către colegii săi de generație și, ca urmare, respinsă ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ceilalți merită, În limbaj tehnic, numele de «etnocentrism». Îi corespund obiceiuri populare, destinate să justifice atât relațiile din interiorul grupului, cât și pe cele ale grupului cu exteriorul. Fiecare grup Își Întreține propria mândrie și vanitate, Își etalează superioritatea, Își exaltă propriile divinități, privește cu dispreț străinii șoutsidersț ș...ț, crede că doar moravurile sale șfolkwaysț sunt bune și nu manifestă decât dispreț pentru ale altora, atunci când le remarcă”. Această definire a etnocentrismului ca fenomen global (În egală măsură cognitiv, afectiv
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
revoluției negre și a naționalismului negru, precum și pe legătura dintre lupta pentru independență și Însușirea pământului (Malcom X, 1968). Tot astfel, mișcarea bretonă emsav, care se prezintă ca o „mișcare socială de rezistență Împotriva asimilării de către ansamblul francez” (Nicolas, 1986), exaltă o identitate națională Înrădăcinată Într-un teritoriu clar circumscris și În cadrul căruia aspiră la mai multă autonomie politică. Exemplele de națiuni fără stat (Guibernau, 1999) sau de etno-naționalisme care concură la fragmentarea statelor-națiune prin presiunile separatiste pe care le exercită
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care nu vrea soarta îl trage". (Ducunt volentem fata, nolentem trahunt.) (Seneca) 3.1. "Oamenii Mari" ca făcători de istorie. Cultul eroilor și cultul personalității Sintagma "Oameni Mari" o întâlnim, în sensul ei modern, la istoricul englez Thomas Carlyle, care exaltă cultul eroilor în cartea sa omonimă. "Istoria a tot ce a realizat omul în lumea aceasta, scrie el, este în fond istoria Oamenilor Mari care au trudit aici. Aceștia erau conducători de oameni; erau plăsmuitorii, modelele și, într-un sens
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
și știința cognitivă Vom analiza aici succesiv tehnologiile spiritului (1) și știința sau științele cognitive (2). 1. Tehnologiile spiritului Asistăm la o veritabilă revoluție a vechilor tehnici ale gîndirii. Teoriile informației și ale comunicării, practicile pe care imperiul comunicării le exaltă și le provoacă au răsturnat întrucîtva rațiunea obișnuită. Nu planurile în două părți, ale facultăților de Drept, sau în trei părți, ale facultăților de Litere, sînt cele care ne guvernează. Ele erau armele guvernanților de ieri, ultimele avataruri ale dogmaticii
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nțelege, pe care Însă, prin capacitatea de expresie, de „exteriorizare”, prin „rutina creației”, o Împart cu, o Împrumut, o „sugerez” lectorilor mei. Scriitorul adevărat, se’nțelege, cel autentic, cel care-și „exprimă” ideile obsesive, „ticurile de gândire” sau „maniile nocturne, exaltate” În „forme” accesibile și logice - În logica iraționalului, a „neînțelegerii poetice”, În forme ce „imită” viața, materia și ființa doar În scopuri „viclene”, adică În scopul de a le deposeda pe aceste zeițe omniprezente și omnipotente de... nu de credibilitate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]