12,242 matches
-
întregului popor român și aducerea agriculturii în pragul falimentului. Efecte similare au fost determinate și de politica de forțare a exporturilor și reducere drastică a importurilor în cazul grupei mărfurilor industriale de larg consum, a cărei balanță comercială a înregistrat excedente foarte mari, în special în ultimul deceniu al perioadei comuniste (în ultimii cinci ani, soldul activ cumulat al acestei grupe s-a ridicat la aproape 127 miliarde de lei sau, aproximativ șase miliarde de dolari SUA). Deși au fost utilizate
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
creștere pe care produsele românești au început să le întâmpine pe piața mondială în momentul declanșării crizei economice, România a trecut la aplicarea în practică și a unor instrumente de stimulare a exporturilor. Impulsionarea "forțată" a exporturilor pentru obținerea unor excedente ale balanței comerciale cât mai mari în scopul majorării rezervei valutare a statului și achitării datoriei externe s-a realizat 16 Au fost încheiate tratate, acorduri, convenții și alte acorduri comerciale și de cooperare economică și tehnico-științifică cu un număr
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
structurale ale consumurilor intermediare și finale sau evoluția proceselor investiționale, orice țară posedând în cazul diferitelor ramuri industriale cât și pentru fiecare categorie de produse atât puncte slabe cât și puncte tari, care se concretizează sub forma unor deficite sau excedente ale balanței comerciale. Privită prin prisma acestor elemente, "specializarea unei țări nu este rezultatul unei adaptări pasive la unele tendințe spontane, ea reprezentând rezultatul unui efort continuu în vederea unei mai bune utilizări a atuurilor sale specifice într-un mediu aflat
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în care repartiția veniturilor este foarte inegală, subzistînd decalaje mari de avuție între regiuni, între mediul urban și cel rural, între sectoarele economiei etc., ceea ce le frînează mult consumul intern. În schimb, aceste țări exportă mult în Statele Unite, înregistrează puternice excedente comerciale cu care asigură finanțarea deficitelor americane. Desigur, acționarii urmăresc anumite norme de randament ale capitalurilor plasate (return of equity), ceea ce apasă greu asupra investițiilor productive. Ei bine, pentru a răspunde acestor exigențe acționariale, s-a produs o expansiune paroxistică
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai mult decît în 2005, iar pentru 2007 prevederea e de 2 milioane. Autorii apreciază că, în acest timp, pia-ța bursieră trece la un regim "cu înclinații deflaționiste", iar piața muncii cunoaște o dublare a ofertei globale de muncă, un excedent structural care vine din Asia. Aceasta duce la o scădere a salariilor, deci a cererii globale, de asemenea cu potențial deflaționist. Transformarea Chinei în noul "atelier al lumii" și a Indiei în țara relocalizării serviciilor informatice a dat frîu liber
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
serviciilor informatice a dat frîu liber "finanțelor carnivore", a căror expresie au devenit fondurile speculative cu grad înalt de risc, multe fiind filiale ale băncilor. Acumularea de către aceste țări, pre-cum și de către altele, furnizoare de materii prime, a unor importante excedente comerciale și rezerve valutare, constituite cu precădere în dolari, le-a ajutat să cumpere masiv obligațiuni de stat, obligațiuni private și acțiuni pe piața americană, întreținînd febra speculativă, ceea ce a întreținut indici bursieri grăsuți pe Wall Street, l-a ajutat
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
50 mld. $ a făcut din China pri-ma piață din lume, înaintea celei a S.U.A. Cauza principală: criza ce a cuprins Japonia, Hong-Kong, Coreea de Sud și Malaiezia, adică principalii investitori, dar și scăderea eficienței acestor investiții; 2. reducerea în 1999 a excedentului comercial la 30 mld.$, cu 32% mai puțin față de 1998; 3. creșterea șomajului la nivelul de 5,8% pentru sfîrșitul lui 1998, din care 7,5% în mediul urban; 4. o recrudescență a revoltelor rurale, si-milare celor din 1993, împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cea a microprocesoarelor, plus o mare varietate de piese de schimb. Cheltuielile de cercetare-dez-voltare s-au dublat în ultimii zece ani, ajungînd la 1,4% din P.I.B., cu accent pe noile tehnologii, inclusiv în domeniul industriei aerospațiale sau nanotehnologiilor. Totuși, excedentele comercia-le, deși mari în termeni absoluți, nu reprezintă decît 3% din P.I.B., adică mai puțin decît cele ale Germaniei, Japoniei (care are și un P.I.B. de 1,5 ori mai ridicat), Singapore, sau chiar ale unor țări mai puțin dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
comparativ important (aprox. 20 dolari pe oră), în schimb fiscalitatea centrală a regresat, în favoarea regiunilor, iar nivelul de trai crește continuu din 1978. Așadar, ceea ce de-acum se numește "modelul chinez" se bazează pe creștere econo-mică, investiții interne și externe, excedent comercial, delocalizări ale corporațiilor multinaționale, inclusiv în domenii de vîrf, dar și pe salarii mici, inegalități sociale și regionale importante, în special între sat și oraș, dependență energetică, poluare, replici protecționiste din întreaga lume și, cel mai periculos, tensiuni politice
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
poluarea, inegalitățile crescînde și presiunile internaționale. Analiștii apreciază că în China tensiunea e acum mai mare decît în 1989. China este actualul "atelier al lumii", ce primește 60 miliarde dolari pe an numai sub for-mă de investiții străine directe. Excedentul său comercial depășește 100 de miliarde de dolari. Nici contingentările impuse de U.E. și S.U.A., nici aprecierea ușoară a yuan-ului chinezesc nu au putut încetini buldozerul exporturilor "made in China". Multinaționalele au început să deloca-lizeze în China activități cu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
boom al pieței imobiliare, care a dus la prețuri pe case și terenuri mai ridicate, de multe ori, ca în Vest. Aceasta explică în parte nivelul relativ scăzut al șomajului, rata oficială oscilînd între 5 și 9 %. Avem însă un excedent de mînă de lucru în mediul rural, o "suprapopulație" ce practică o agricultură de subzistență. Societatea s-a polarizat extrem, clasa de mijloc fiind mai mult decît firavă. Bursa a început și ea firav, după anul 2000 înregistrînd randamente interesante
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
un angajament a stărui la stat, să-i vie în ajutor și că acelaș sentiment mă inspiră și pe mine, însă văd trebuințele în alt mod. D-l Președinte (Ilie Ciolac): Ministerul a redus împrumutul de 400.000 și deci excedentul este în realitate. Vă rog dară a nu ataca bugetul. D-l (Gh.) Rusu (avocat): E de prisos a ne formaliza de procedură. Să lăsăm la o parte certele și să venim la ajutorul cerut de Eminescu. Să nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mijloace de transport; metalurgie; textile, confecții și pielărie; fabricarea produselor din lemn, inclusiv mobilă; fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice; mașini, utilaje și echipamente. Agricultura, silvicultura, pescuitul reprezintă a doua ramură în care întreprinderile cu ISD au înregistrat excedent comercial (+329 milioane de euro). În acest sector, ISD înregistrează însă un volum valoric relativ redus. În acest an, activitățile economice cu sold nefavorabil au fost: comerțul (-5.545 milioane de euro), tehnologia informației și comunicații (-391 milioane de euro
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Din datele prezentate rezultă o provocare cu caracter strategic pentru dezvoltarea durabilă a României privind modul în care comerțul exterior al țării va reuși în viitor să se înscrie printre factorii care contribuie la reducerea deficitului, echilibrarea sau realizarea de excedent al balanței comerciale, cu impact favorabil pentru balanța de plăți și datoria externă pe termen mediu și lung, a căror povară crește, după cum se știe, de la un an la altul, cu riscuri și vulnerabilități directe și indirecte în ceea ce privește sustenabilitatea acesteia
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
achiziție pe datorie”, este de inspirație anglo-saxonă și desemnează preluarea unei companii țintă de o societate holding, creată de investitori, care se Îndatorează puternic În acest scop. Societatea holding plătește dobânzile aferente datoriei și rambursează capitalul cu ajutorul dividendelor și a excedentelor de trezorerie generate de societatea achiziționată (Ceddaha, 2007, p. 260). Bineînțeles că, pentru ca investiția să fie profitabilă, rata internă de rentabilitate a acesteia trebuie să fie mai mare decât rata dobânzii aferentă sumelor Împrumutate. În literatura de specialitate mai multe
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
pe de altă parte, managerii, dintr-un interes personal, preferă să păstreze rezerve financiare cu scopul de a finanța proiecte de investiții, fără a fi preocupați de profitabilitatea viitoare a acestor proiecte. Așadar, managerii pot fi tentați să utilizeze acest excedent de trezorerie, fie pentru a face cheltuieli iraționale, fie pentru a se lansa În operațiuni de fuziuni și achiziții nefondate din punct de vedere economic. Luând În considerare această ipoteză, una dintre soluțiile enunțate de Jensen este aceea de a
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
că, prin definiție, cei doi parametri, P și E, se raportează la rezultatele anterioare ale Întreprinderii. După cum am precizat mai sus, această metodă are și alte variante, care sunt construite pe variabile operaționale precum cifra de afaceri, rezultatul exploatării (EBIT), excedentul brut din exploatare (EBITDA), fluxuri de trezorerie disponibile etc. (Gouali, 2009, p. 154). Media ratelor calculate pentru Întreprinderile din eșantion reprezintă multiplicatorul folosit pentru a evalua compania țintă. Pentru ca multiplicatorul să fie relevant, este necesar ca valorile ratelor calculate pentru
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Leverage Buy-Out (LBO), au devenit tot mai frecvente. LBO presupune achiziția unei companii țintă prin intermediul unei societăți holding ce recurge la o Îndatorare externă structurată sub forma unor Împrumuturi bancare sau obligatare. Societatea holding plătește dobânzile și rambursează creditul cu ajutorul excedentelor de trezorerie generate de Întreprinderea achiziționată (Ceddaha, 2007, p. 260). Practic, această operațiune se caracterizează printr-un puternic efect de levier<footnote Efectul de levier presupune optimizarea rentabilității financiare a unei investiții, ca urmare a creșterii Îndatorării. Efectul de levier
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
materiale în condiții identice. Concluzie În cadrul comparației performanțelor mai multor întreprinderi pe baza rezultatului curent (sau de exploatare), este necesar deci să ne asigurăm că duratele de amortizare practicate sunt comparabile, sau să facem abstracție de amortizări, comparând spre exemplu excedentele brute de exploatare<footnote Calculul excedentului brut din exploatare (EBE) nu ține cont de amortizare. footnote>. 3.2.2.2. Influența modalităților de amortizare Din punct de vedere contabil, OMFP nr. 3055/2009 privind reglementările conforme cu directivele europene, recunoaște
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
comparației performanțelor mai multor întreprinderi pe baza rezultatului curent (sau de exploatare), este necesar deci să ne asigurăm că duratele de amortizare practicate sunt comparabile, sau să facem abstracție de amortizări, comparând spre exemplu excedentele brute de exploatare<footnote Calculul excedentului brut din exploatare (EBE) nu ține cont de amortizare. footnote>. 3.2.2.2. Influența modalităților de amortizare Din punct de vedere contabil, OMFP nr. 3055/2009 privind reglementările conforme cu directivele europene, recunoaște trei metode de amortizare: metoda liniară
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
pe care construcția depozitului le-a capitalizat: 11.000 de lei cheltuieli de personal și 4.000 de lei dotări la amortizare. Se mai constată că realizarea acestei producții ameliorează valoarea tuturor indicatorilor tradiționali ai analizei rentabilității: valoarea adăugată și excedentul brut din exploatare. Totodată, apar și o serie de efecte perverse: activul imobilizat este mărit cu valoarea depozitului construit, dar este posibil ca depozitul să nu fie de fapt util pentru întreprindere; pentru realizarea depozitului s-au efectuat o serie
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
produce și a beneficia de prețurile interne ale Comunității sau a nu produce prin „înghețarea” terenului, beneficiind astfel de o „primă pentru înghețarea terenului”. Era vorba despre o primă la hectar fixată la un nivel teoretic suficient pentru a suprima excedentul de producție. Acest sistem fusese inspirat de modelul american care, pentru a evita supraproducția și căderea prețurilor, condamnă milioane de hectare la „înghețare”. Integrare economică da, federație politică nu Chiar de la formarea comunității europene, în discursul părinților fondatori a apărut
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
b) previziunea ofertei, prin care se exprimă estimarea ofertei de personal, În funcție de considerarea analizei resurselor actuale și a disponibilităților viitoare; c) determinarea necesităților de resurse umane, ce constă În analiza previziunii cererii și a ofertei pentru a identifica deficite și excedente viitoare; d) analiza productivității și a costurilor are În vedere productivitatea, capacitățile, gradul de utilizare și costurile, cu scopul de a identifica nevoia de Îmbunătățire a productivității sau de reducere a costurilor; e) planificarea acțiunii, prin care se realizează pregătirea
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
are În vedere productivitatea, capacitățile, gradul de utilizare și costurile, cu scopul de a identifica nevoia de Îmbunătățire a productivității sau de reducere a costurilor; e) planificarea acțiunii, prin care se realizează pregătirea planurilor pentru a face față deficiențelor sau excedentelor de personal previzionate, În vederea Îmbunătățirii gradului de utilizare și productivității sau reducerii costurilor; f) stabilirea bugetelor pentru resurse umane și controlul, activitate prin care se realizează calcularea bugetelor și a standardelor privind resursele umane, respectiv monitorizarea implementării planurilor care se
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
asigurarea firmei cu ~ 70, 83 calculul repartizării ~ pe categorii de lucrări 76 calificarea ~ 73, 74, 98, 106, 134 categorie de ~ 15, 19, 38, 50, 52, 71 circulația (normală a) ~ 83 creșterea calificării ~ 105 datele de evidență a ~ 82, deficiența sau excedente de ~ 14, dinamica ~ 69 economia (relativă) de ~ 70, 114, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 149, 151, 152 efectiv(e) de ~ 22, 67 eficiența recrutării ~ 12 egalarea ~ prin vacantările anticipate 21 elemente de calcul pentru economia relativă de ~ 145 evidențe
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]