1,152 matches
-
ramurilor acestora. Având în vedere acest aspect se impune examinarea prin angiografie cerebrală care este utilă și pentru evaluarea circulației colaterale atunci când este cazul. Testul ocluziei arteriale cu balon se impune atunci când se planifică și excizia arterei carotide interne în cadrul exciziei chirurgicale în totalitate a tumorii [13]. Din punct de vedere radiologic nu este posibil diagnosticul diferențial între cele două tipuri de tumori, exceptând doar localizarea: cordoamele au preferință pentru localizarea pe linia mediană comparativ cu condrosarcoamele care au tendința de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
stadiu preclinic de evoluție. Astfel, deși există un consens general asupra faptului că toate malformațiile vasculare cerebrale care au sângerat necesită tratament agresiv, sunt diferențe majore de opinie în ce privește managementul malformațiilor nerupte [48]. Tratamentul microchirurgical al malformațiilor arterio-venoase constă în excizia sub microscopul operator al acestora printr-o craniotomie (deschidere a cutiei craniene). Conform literaturii, îndepărtarea completă a unei malformații arterio-venoase cerebrale poate necesita de la una la 5 intervenții microchirurgicale succesive, în funcție de localizare, dimensiuni și anatomia venelor de drenaj. Rezecția completă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Treimea medie a aripilor osului sfenoid, ligamentul petro-clival și sinusul cavernos sunt localizările anatomice cu cele mai mari dificultăți de abord chirurgical al meningioamelor (fig. 4.177). Datele din literatură subliniază că rata de succes este direct legată de radicalitatea exciziei. Astfel, cazurile cu „ablație totală” prezintă o rată de recurență locală de 17% la 5 ani și de 32% la 15 ani, în timp ce pacienții cu „ablație subtotală” riscă o recidivă locală în 37% din cazuri la 5 ani și de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de recurență locală de 17% la 5 ani și de 32% la 15 ani, în timp ce pacienții cu „ablație subtotală” riscă o recidivă locală în 37% din cazuri la 5 ani și de 91% la 15 ani [42]. Evidența necesității unei excizii cât mai radicale în vederea obținerii unui prognostic pe termen lung cât mai bun este însă adeseori temperată de riscurile majore de morbiditate postoperatorie sau chiar de mortalitate perioperatorie, grija pentru o calitate a vieții cât mai bună după intervenția chirurgicală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tumorile mezencefalice cu localizare laterală este abordul subtemporal transtentorial (fig. 4.195). În cazul tumorilor dorsale mezencefalice, abordul este infratentorial supracerebelos Pentru leziunile localizate ventromedial la nivelul mezencefalului, în vecinătatea cisternelor interpedunculare, abordul indicat este cel pterional. De cele mai multe ori excizia chirurgicală reprezintă singura terapie necesară, de aceea, trebuiesc depuse toate eforturile pentru o ablație radicală a tumorii, deziderat realizabil în cea mai mare parte din cazuri [1,4,17]. Tumorile exofitice pontine localizate posterior spre ventriculul IV sunt rezecate pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ori tumora nu este intens vascularizată, dar când există această hipervascularizație patologică, se vor lua toate măsurile de reducere și de aferentare vasculară a tumorii, prin coagulare bipolară [26]. În cazul metastazelor multiple opinia noastră este ca atunci când există posibilitatea exciziei în totalitate a acestora, tratamentul chirurgical este indicat având în vedere faptul că supraviețuirea este similară cazurilor cu metastaze unice. Din aceste considerente indicațiile tratamentului chirurgical pentru aceste situații sunt reprezentate de: 1. atunci când una dintre leziuni are expresie clinică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
oprirea evoluției cecității etc.), - înaintea apariției sau la primele semne de decompensare a hipertensiunii intracraniene prin apariția unei hernii cerebrale, să încerce manevre de protejare a parenchimului nervos prin drenaj ventricular, craniectomie decompresivă subtemporală, craniectomie de fosă cerebrală posterioară cu excizia arcului posterior al atlasului etc. Tratamentul simptomatic Tratamentul simptomatic este necesar în majoritatea cazurile de hipertensiune intracraniană pentru scăderea intensității simptomelor până își face efectul terapia etiopatogenică și apoi concomitent cu acestea. Se folosesc antialgice, antiemetice, antivertiginoase, anticonvulsivante, antitermice, sedative
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
iar reconstrucția sistemului venos superficial nu este considerată a fi utilă (7). Tehnica chirurgicală deschisă constă în ligatura înaltă a venei safene interne (aproape de confluența cu vena femurală comună), ligatura tuturor colateralelor joncțiunii safeno-femurale, stripping ul venei safene interne și excizia individuală a tributarelor. Tehnicile endovasculare apelează la diferite metode de ablație endovasculară (scleroterapie cu sau fără ghidare ecografică, laser, radiofrecvență) care reușesc ocluzia venelor fie prin procese chimice, fie fizice (termice). Tehnicile chirurgicale sunt identice la toate categoriile de vârstă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
cu chimio și radioterapie; - rezecția metastazelor cu origine la nivelul sânului, stomacului, uterului, ovarului, carcinomului renal, melanoamelor au fost rareori curative; - intervențiile chirurgicale paliative (de reducere a masei tumoraleă sunt indicate pentru: 1. durere marcată care Însoțește neoplasmele hepatice; 2. excizia metastazelor la pacienții cu sindrom flushing sau tumori carcinoide: Îmbunătățire semnificativă a simptomatologiei; reducerea nivelurilor de acid 5-hidroxiindolacetic la normal. b. Chimioterapia - injectarea intraarterială de Floxuridină, deoarece aceasta are o rată de extracție hepatică de 90%, realizând o concentrație maximă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
observație pentru chisturile asimptomatice; - aspirația simplă și injectarea de substanțe sclerozante (alcool absolut 95%, tetraciclinăă este indicat pentru chisturile simptomatice; - tratamentul chirurgical de preferat pe cale laparoscopică este indicat În caz de recidivă, chisturi simptomtice sau incertitudine diagnostică, acesta constând În excizia porțiunii ce proiemină la suprafața ficatului („unroofing”); CHISTADENOMUL - leziuni rare, cu potențial de malignizare; - tumori unice, de dimensiuni mari Ț frecvent 10-20 cm În diametru; - femeile peste 40 de ani sunt mai frecvent afectate;patogenia este necunoscută, originea congenitală fiind
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
unui agent scolicidal soluție hipertonă (20%), alcool (95%), hibitane, timp de 15 minute; - Îndepărtarea conținutului chistic și a Întregului strat germinativ; - tratamentul adecvat al oricărei cavități restante - după inactivarea chistului acesta este deschis (operculectomie), conținutul este complet evacuat, se realizează excizia completă a straturilor germinative care este obligatorie, se inspectează cavitatea chistului pentru evidențierea unor eventuale comunicări biliare și se Îndepărtează cât mai mult posibil și În condiții cât mai sigure din perichistul fibros; - Îndepărtarea totală a chistului este posibilă, incluzând
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Penrose scos de-a lungul liniei axilare posterioare sub nivelul celei de-a XII-a coaste drepte - cale de abord- trasabdominal sau transtoracic (În cazul abordului transabdominal, nu se mai asociază cu morbiditatea și mortalitatea crescută, prohibitivă din trecută 4. Excizia abceselor : În cazul eșecului tentativelor de drenaj chirurgical și percutan al abceselor cu pereți groși și care nu se colabează 5. Rezecție hepatică: pentru abcesele multiple localizate la un singur lob 6. Tratamentul chirurgical al afecțiunilor primare: diverticulite, apendicită, boală
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
În câteva zile și nu cauzează simptome. Fistulele de dimensiuni mai mici și uneori și mari pot fi rezolvate prin embolizare pe calea unui cateter arterial. Pseudoanevrismele mari pot necesita intervenția chirurgicală. Aceasta constă În identificarea și ligatura arterei principale, excizia fistulelor anevrismale cu ligatura și secțiunea tuturor ramurilor arteriale aferente și venoase eferente. 6. Necroza hepatică Este o complicație rară și apare mai frecvent după tratamentul embolizant angiografic, când un ram arterial la distanță de sursa hemoragiei este obstruat, antrenând
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de vene hepatice majore. Identificarea zonei de necroză este facilă prin examenul computer tomografic. Febra, leucocitoza, durerile abdominale, continuarea sau reapariția unei hemoragii și biliragii ridică suspiciunea de necroză hepatică. Riscul complicațiilor septice impun intervenția chirurgicală ce va consta În excizia zonei necrozate și plombare cu mare epiploon. 7. Sindromul de compartiment abdominal Cauzele sindromului de compartiment abdominal sunt reprezentate de hemoragia postoperatorie, meșajul perihepatic și edemul intestinal. Deși de incidență rară, sub 2%, importanța recunoașterii și tratamentul prompt al sindromului
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
se realizeze embolizarea dacă este posibil. - dacă sângerarea nu se oprește prin embolizare, se intervine chirurgical de urgență. De obicei Ț deschiderea chistului, ligatura vasului sângerând din peretele chistului, apoi Ț drenajul intern sau extern al chistului. Uneori e posibilă excizia chistului, care e de dorit deoarece astfel se evită riscul recurenței hemoragiei. TRATAMENTUL Chisturile mici sub 6 cm sau cele care scad În dimensiuni pot fi observate. Tratamentul pseudochisturilor include fie excizie fie drenajul intern sau extern. Pe cale endoscopică se
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
intern sau extern al chistului. Uneori e posibilă excizia chistului, care e de dorit deoarece astfel se evită riscul recurenței hemoragiei. TRATAMENTUL Chisturile mici sub 6 cm sau cele care scad În dimensiuni pot fi observate. Tratamentul pseudochisturilor include fie excizie fie drenajul intern sau extern. Pe cale endoscopică se poate plasa un stent În canalul Wirsung care Întrerupe comunicarea pseudochstului. Stentul este Îndepărtat după 6 săptămâni odată cu dispariția pseudochistului; rata de succes este de 70%. Pentru chisturile mari, care nu comunică
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
mai mici de 6 cm) se pot rezolva spontanpseudochisturile pot persista sau se pot complica o creștere de volum cu fenomene de compresiune și dureri sau alte simptome digestive o hemoragia intrachistică o ruptură În cavitatea peritoneală - tratamentul include fie excizie fie drenajul intern sau extern o pe cale endoscopică se poate plasa un stent În canalul Wirsung care Întrerupe comunicarea pseudochstului - stentul este Îndepărtat după 6 săptămâni odată cu dispariția pseudochistului - rata de succes este de 70% o pentru chisturile mari, care
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
dacă ele cresc În volum și comprimă structurile adiacente. Natura multichistică a leziunii este de frecvent, dar nu Întotdeauna evidentă la examenul computer tomografic, care mai poate arăta unele microcalcificări (fig.V.1) Tratamentul implică observația cunoscând raritatea complicațiilor sau excizia atunci când diagnosticul este incert, apar complicații sau devin simptomatice. CHISTADENOMUL MUCINOS Acest tip de tumori reprezintă 20-40% din tumorile chistice. Există două tipuri de chistadenoame mucinoase: un tip ce conține zone de stromă ovarian-like, mai frecvent Întâlnit la femei și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
este nevoieă, și o tumoră pancreatică. Computer tomografia arată tumora și extinderea sa (fig.VI.6). Angiografia nu este esențială dar arată o leziune hipervasculară. Malnutriția severă poate fi corectată preoperator cu o perioadă de nutriție parenterală. Tratamentul constă În excizia chirurgicală a tumorii, care se află de obicei În corpul sau coada glandei. Dacă tehnica permite, se recomandă Îndepărtarea chirurgicală a leziunii primare și a metastazelor. Chiar dacă nu se poate Îndepărta toată tumora, o paliație considerabilă se obține prin Îndepărtarea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
situate În coada pancreasului și În acest caz este indicată pancreatectomia caudală. Localizarea este rareori o problemă deoarece tumorile sunt de obicei mari. Metastazele hepatice sunt frecvente și este indicat debulkingul tumorilor metastatice. Tumorile duodenale mici pot fi tratate prin excizie locală. Se realizează și colecistectomia, chiar dacă pacientul nu are calculi veziculari, deoarece aceștia se vor forma În timp.
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sporesc eforturile de autocunoaștere (Albu, 2006). AEROFAGIE (< fr. aérophagie, cf. gr. aer - aer, phagein - a mânca) - Act reflex prin care, odată cu alimentele, pătrunde în stomac și o cantitate de aer. Aerofagia voluntară este utilizată pentru a permite vorbirea esofagiană după excizia chirurgicală a laringelui (frecventă în caz de cancer). AFAZIE (< fr. aphasie, cf. gr. a - fără, phasis - cuvânt, vorbire; engl. aphasia) - Tulburare a limbajului, de natură neurologică, ce se poate manifesta prin imposibilitatea efectuării oricărei comunicări până la dificultăți de alegere a
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
LALOPATIE (< fr. lalopathie, cf. gr. lalein - a vorbi, pathos - suferință) - Termen generic care desemnează tulburările de vorbire, iar laloplegia se referă la paralizia mușchilor limbii care afectează, implicit, și actul vorbirii. LAMINECTOMIE (< fr. laminectomie, cf. lat. lamina - lamă, gr. ektome - excizie) - Rezecție a apofizelor vertebrale, practicată în operațiile pe măduva spinării. LANCINANT (< fr. lancinant) - Despre dureri care se manifestă prin junghiuri și prin zvâcnituri. Durerea este violentă, având un caracter progresiv. LANGDON DOWN (nume propriu) - Afecțiune genetică ce se caracterizează prin
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
coapse, va flecta și coapsa odată cu accentuarea curburii lombare (fig. 58); c) din decubit dorsal, la flectarea unui picior, îl va flecta și pe celălalt (fig. 59); poziția stând (fig. 60). LOBECTOMIE (< fr. lobectomie, cf. lat. lobus - lob, gr. ektome - excizie) - Intervenție chirurgicală prin care este rezectat un lob dintr-un organ sau o glandă, cu precădere de la nivelul plămânilor, glandei tiroide, ficatului. Această intervenție se poate efectua cu un endoscop. LOCOMOȚIE (< fr. locomotion, cf. lat. locus - loc, motio - mișcare) - Activitate
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată pentru reintervenții în zona aperturii toracice superioare [11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie posterolaterală. Acesta permite excizia resturilor de coastă I sau coastă cervicală, neuroliza și eliberarea din fibroză a plexului brahial și a rădăcinilor nervoase, disecția și eliberarea elementelor vasculare și, eventual, simpatectomia toracică înaltă (T1, T2, T3) [11]. Tratamentul sindromului Paget-Schrotter Acești pacienți au indicație
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
acestor bolnavi să fie mai bun. În cazul MCN cu carcinom invaziv supraviețuirea la 5 ani este mai bună decât cea a adenocarcinomului ductal non-MCN (între 20- 60%) [19,20,22]. De altfel, în situația când există metastaze se recomandă excizia lor concomitentă. Chistadenocarcinomul mucinos are un prognostic mai bun decât adenocarcinomul ductal [23]. Acest fapt este demonstrat și de o rată a rezecabilității de 65-74% [20]. Atunci când se găsește carcinom anaplastic asociat MCN prognosticul este foarte prost. În această situație
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]