2,152 matches
-
definite că ansamblul complex de măsuri și acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependența pentru prezervarea autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul creșterii calității vieții 3 3.1 Reglementarea sistemului de servicii sociale Anul 2001 a constituit pasul decisiv în crearea coerentei legislative și instituționale fiind adoptată Legea nr.705/2001 privind sistemul național
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
se acordă în instituții de asistență socială (cu sau fără găzduire) sau la domiciliul beneficiarului. Serviciile cu caracter primar sunt cele care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate ori vulnerabilitate, care pot conduce la marginalizare și excluziune socială. Acestea constau în: activități de identificare a nevoii sociale individuale, familiale și de grup; activități de informare despre drepturi și obligații; măsuri și acțiuni de conștientizare și sensibilizare socială; măsuri și acțiuni de urgență în vederea reducerii efectelor situațiilor de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
și activități de organizare și dezvoltare comunitară în plan social pentru încurajarea participării și solidarității sociale; orice alte măsuri și acțiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială. Serviciile cu caracter specializat au drept scop menținerea, refacerea sau dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie socială. Acestea constau în: recuperare și reabilitare; suport și asistența pentru familiile și copiii aflați în dificultate; educație informală extracurriculară
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
care beneficiază persoană cu dizabilități reprezintă un ansamblu complex de măsuri și acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii unor situații de dificultate, pentru prezervarea autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii sociale și promovarea incluziunii sociale.17 Serviciile sociale se acordă atât la domiciliu persoanei, cât și în cadrul unor instituții specializate. Sunt două tipuri de servicii: servicii sociale cu caracter primar și servicii sociale specializate.18 A) Servicii sociale cu caracter
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Alexandru Bodnariu, expert Irina Hazincop 4.5.Asistență socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă 4.5.1. Prezentarea generală a grupurilor țintă (nevoi, cauze, teorii generale explicative, dimensiuni ale intervenției sociale) Una din principalele surse ale excluziunii sociale o reprezintă lipsa de acces la un loc de muncă, determinat frecvent de necorelarea nivelului de pregătire profesională cu cerințele pieții muncii. Ca fenomen macroeconomic, șomajul reprezintă ansamblul persoanelor (stocul de populație) active disponibile fără ocupație, care caută de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
o dată cu generațiile actuale. Voi indica doar câteva dintre cele mai importante procese sociale dezagregative (Zamfir, Preda, Dan, 2004): creșterea sărăciei extreme care generează degradări umane greu reversibile: carențe fundamentale în alimentație, condiții mizere de locuire sau chiar lipsa de locuințe, excluziune din sfera activității economice. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Rezultatele tranziției: sistemul politic și instituțiile publicetc "Rezultatele tranziției\: sistemul politic și instituțiile publice" Criza morală a sistemului politictc "Criza morală a sistemului politic" După Revoluția din 1989, primul șoc a venit
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
foarte legitim și acceptat de către comunitate. „Revoluțiile”, în sensul de schimbări accentuate și foarte vizibile, au loc la marginea structurii existente: schimbarea poziției femeii în societate, toleranța față de „alteritate” (față de diferențe etnice, orientări sexuale), lupta împotriva violenței/agresiunii sexuale, contracararea excluziunii sociale. O asemenea formă a procesului de schimbare se regăsește cu claritate în configurația instituțiilor politice. Acestea nu dezvoltă programe politice de schimbare globală, planificată pe termen lung. Programele politice existente cuprind obiective punctuale, generate ca răspuns la problemele curente
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Zamfir, Elena (coord.), 2000, Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. Zamfir, Elena, Bădescu, Ilie, Zamfir, Cătălin, 2000, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București. Zamfir, Elena (coord.), Preda, Marian, Dan, Adrian, 2004, Surse ale excluziunii sociale în România, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, București. *** 1900, Schiță privind înfăptuirea economiei de piață în România, Guvernul României, mai. *** 2003, Barometrul de opinie publică, Fundația pentru o Societate Deschisă, București.
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pentru ca vânzarea lor să fie guvernată de dreptul conflictual uniform stabilit de Convenția din 1986. In fine, asemenea manieră de a proceda nu se justifică nici prin raportare la CVIM 1980, mereu avută "în spirit" de Convenția din 1986, deoarece excluziunea acestor vânzări operată de Convenția de la Viena nu este determinată de refuzul calificării ca mărfuri a acestor lucruri. Art.3 lit.a procedează la aceeași asimilare în privința electricității, a cărei vânzare este exclusă de la aplicarea CVIM 1980 (art.2 lit.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
operată de Convenția din 1986 în privința acelorași bunuri nu poate însemna calificarea lor ca mărfuri, calificare în lipsa căreia ele n-ar fi astfel: aceste bunuri sunt sau nu sunt mărfuri prin natura sau destinația lor, iar nu prin asimilare sau excluziune, marfa fiind un concept economic, nu juridic, sfera ei limitându-se la bunurile mobile dar incluzând deopotrivă produse și servicii. Prin urmare, simplă renunțarea la exceptările prevăzute de Convenția din 1955 era suficientă pentru includerea vânzării unor asemenea bunuri în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
domeniul legii aplicabile contractului, inter alia, "consecințele nulității sau invalidității contractului", fără a le rezerva pe cele ale nulității pentru incapacitate. Totodată, lăsând altei lex causae (lex personalis/lex societatis), regimul statutului personal, Convenția trebuia să se oprească aici cu excluziunea, consecințele nulității/invalidității pentru incapacitate nevizând persoana cocontractantului, ci contractul; cu atât mai defectuoasă este soluția Convenției, întrucât aceasta operează și o scindare inexplicabilă între regimul nulității/invalidității contractului pentru incapacitatea uneia din părți și efectele nulității. Anume, efectele nulității
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Europei pe baza unei creșteri economice echilibrate și a stabilității prețurilor, a unei economii sociale de piață extrem de competitive, vizând ocuparea totală a forței de muncă și progres social, cu un înalt nivel de protecție a mediului; • va lupta împotriva excluziunii sociale și a discriminării, promovând justiția și protecția socială; • va promova valorile Uniunii Europene în întreaga lume și va contribui la asigurarea păcii, securității, dezvoltării durabile a planetei, solidarității și respectului între popoare, comerțului liber și echitabil și eradicării sărăciei
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
locuri de muncă, dar, pe de altă parte, vor fi create noi locuri de muncă pentru care va fi nevoie de competențe noi. Ocuparea unui loc de muncă reprezintă, probabil, cea mai bună modalitate de combatere a sărăciei și a excluziunii, însă nu este suficientă pentru a garanta reducerea sărăciei sau incluziunea socială, fiind, totodată, nevoie de sisteme moderne de securitate socială. Astfel, eforturi susținute trebuie depuse în lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale, reducerii inechităților privind accesul la sistemele
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
modalitate de combatere a sărăciei și a excluziunii, însă nu este suficientă pentru a garanta reducerea sărăciei sau incluziunea socială, fiind, totodată, nevoie de sisteme moderne de securitate socială. Astfel, eforturi susținute trebuie depuse în lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale, reducerii inechităților privind accesul la sistemele de sănătate și asistență socială. De asemenea, un accent deosebit trebuie pus pe capacitatea statelor membre de a răspunde provocării generate de fenomenul îmbătrânirii populației. În concluzie, în ceea ce privește creșterea incluzivă, obiectivul Uniunii Europene
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
în discuție vechiul sens al proprietății, anume dreptul de acces la proprietatea deținută în comun. Noțiunea duală a proprietății există încă, dar dreptul la acces public și incluziunea sunt marginalizate tot mai mult și restrânse de dreptul proprietății private și excluziune, pe măsură ce economia de piață domină o parte tot mai mare a universului social. Autorul amintit observă că un regim al proprietății private a fost folosit pentru a structura relațiile umane într-o lume în care resursele fizice sunt rare. Acum
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
De aceea, constructivismul contribuie cu argumente solide la explicarea stabilității și schimbării pe plan internațional, nu numai în rezultatele politicii de securitate și apărare, ci și în formarea preferințelor și identităților culturale. Noțiunea de securitate presupune și analiza raportului "incluziune excluziune", care propune diferențierea polară între sine și celălalt în relațiile internaționale. Această distincție este, pe de o parte, o problemă de incluziune (ceea ce aparține omului), iar pe de altă parte, o chestiune de excluziune (ceea ce este străin omului). Aceeași judecată
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
securitate presupune și analiza raportului "incluziune excluziune", care propune diferențierea polară între sine și celălalt în relațiile internaționale. Această distincție este, pe de o parte, o problemă de incluziune (ceea ce aparține omului), iar pe de altă parte, o chestiune de excluziune (ceea ce este străin omului). Aceeași judecată se poate aplica și la funcționarea statului. Statul, ca un construct de identitate, reprezintă un fenomen de excluziune a celuilalt pentru a-și construi frontierele cu cei incluși în teritoriu. Totodată, statul este un
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
parte, o problemă de incluziune (ceea ce aparține omului), iar pe de altă parte, o chestiune de excluziune (ceea ce este străin omului). Aceeași judecată se poate aplica și la funcționarea statului. Statul, ca un construct de identitate, reprezintă un fenomen de excluziune a celuilalt pentru a-și construi frontierele cu cei incluși în teritoriu. Totodată, statul este un pericol (amenințare, dezordine, anarhie) asupra celuilalt, atunci când intervine asupra locuitorilor unui teritoriu pentru a le afecta identitatea din cadrul statului respectiv. De aceea, discursul de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de la Dayton, în noiembrie 1995, N.A.T.O. a participat, de asemenea, la supravegherea embargoului asupra comerțului cu armament și cel economic pentru punerea în aplicare a zonei de interdicție de survol asupra Bosniei-Herțegovina, pentru punerea în aplicare a zonei de excluziune a armelor grele în orașele Sarajevo și Gorazde și punerea în aplicare a susținerii aeriene apropiate pentru a asigura securitatea Căștilor Albastre O.N.U. prin lovituri aeriene. Pentru prima dată în istoria sa, N.A.T.O. a recurs la forță
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
asistență socială - Doru Buzducea Inițiativele internaționale - repere ale politicilor naționale pentru persoanele cu handicap - Olga Jora Comunicarea la deficienții de auz - Violeta Dumitru Comisia Superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulți; Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap - Țiganiuc Benoni Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății - prezentare generală - Cătălin Bucinschi Problemele semnalate frecvent de persoanele cu handicap la Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap - Anca Roxana Ilie, Olga Jora Stresul și societatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
persoanele cu dizabilități. „Handicapul reprezintă o sursă de stigmatizare, indiferent dacă este mental sau fizic. Din acest punct de vedere, persoanele cu dizabilități se confruntă de multe ori cu practici discriminatorii, fiind unul dintre grupurile vulnerabile „țintă” a marginalizării și excluziunii sociale.” (Dragomir, 2002, p.104Ă Noțiunea de handicap descrie rolul social atribuit persoanei cu deficiență sau dizabilitate, prin care aceasta este plasată pe o poziție dezavantajată comparativ cu persoanele obișnuite. Excluziunea socială poate fi descrisă ca „o situație de eșec
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
fiind unul dintre grupurile vulnerabile „țintă” a marginalizării și excluziunii sociale.” (Dragomir, 2002, p.104Ă Noțiunea de handicap descrie rolul social atribuit persoanei cu deficiență sau dizabilitate, prin care aceasta este plasată pe o poziție dezavantajată comparativ cu persoanele obișnuite. Excluziunea socială poate fi descrisă ca „o situație de eșec a realizării depline a drepturilor cetățenești.” (Preda, 2002, p.98Ă În acest context, excluziunea socială a persoanelor cu handicap nu înseamnă doar un nivel redus al resurselor materiale, ci, mai ales
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cu deficiență sau dizabilitate, prin care aceasta este plasată pe o poziție dezavantajată comparativ cu persoanele obișnuite. Excluziunea socială poate fi descrisă ca „o situație de eșec a realizării depline a drepturilor cetățenești.” (Preda, 2002, p.98Ă În acest context, excluziunea socială a persoanelor cu handicap nu înseamnă doar un nivel redus al resurselor materiale, ci, mai ales, dificultățile sau imposibilitatea persoanelor cu handicap de a participa în mod efectiv la viața economică, socială, politică și culturală. Excluderea socială este definită
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
mod efectiv la viața economică, socială, politică și culturală. Excluderea socială este definită în termenii lipsei de acces sau ai accesului limitat la drepturile civile, politice, sociale, economice și culturale, reflectând, într-o anumită privință, standardele de viață și oportunitățile. Excluziunea socială este procesul cu efectele sociale cel mai marcat negative, din cauza polarizării capacităților de redresare. „Sărăcia și excluziunea socială în România nu sunt un produs marginal al unui sistem care funcționează eficient, ci rezultatul eșecului sistemului: mai întâi, criza profundă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
sau ai accesului limitat la drepturile civile, politice, sociale, economice și culturale, reflectând, într-o anumită privință, standardele de viață și oportunitățile. Excluziunea socială este procesul cu efectele sociale cel mai marcat negative, din cauza polarizării capacităților de redresare. „Sărăcia și excluziunea socială în România nu sunt un produs marginal al unui sistem care funcționează eficient, ci rezultatul eșecului sistemului: mai întâi, criza profundă a proiectului socialist și mai apoi a erorilor de strategie a tranziției, responsabilă de căderea dezastruoasă a economiei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]