12,343 matches
-
implementa politici financiare care să permită restructurarea și eficientizarea activităților în domeniile-cheie (tehnic, operațional și marketing), în paralel cu menținerea și atragerea, după caz, în funcție de necesitățile concrete, a unui personal propriu cu pregătire și experiență profesională la nivelul exigențelor domeniului, față de împrejurarea că nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgență poate avea consecințe nefavorabile asupra capabilității de producție, procesare, stocare a produselor agricole și alimentare de către operatorul economic din sectorul agricol cu capital integral de stat
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 118 din 26 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258702]
-
circuitul civil și a generat drepturi subiective garantate de lege nu poate lua forma revocării dispuse de instituția emitentă, ci pe cea a anulării, sens în care Curtea, prin Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, paragraful 51, a impus exigența ca aceasta să se realizeze exclusiv de o instanță judecătorească. Nu este suficient ca doar anularea diplomei să fie realizată de instanța judecătorească, pentru că această operațiune este una formală, o consecință firească a desființării titlului. Prin urmare, indiferent de
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
mai pot fi revocate. ... 28. Dacă principiul revocabilității actelor administrative are o consacrare constituțională implicită în art. 21 și 52 din Constituție, excepțiile de la acestea sunt cuprinse, de asemenea, în mod implicit în aceleași prevederi coroborate cu alte valori, exigențe și principii cu consacrare constituțională. În acest sens, Curtea reține art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta de securitate juridică, care conturează conținutul și limitele revocabilității actelor administrative. Astfel, odată ce un act administrativ a intrat în circuitul civil
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
insecuritate asupra raportului juridic deja stabilit. ... 31. Având în vedere cele expuse, art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011 încalcă art. 21 și 52 coroborate cu art. 1 alin. (5) din Constituție cu referire la exigențele constituționale privind limitele principiului revocabilității actului administrativ individual, fiind constituțional numai în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice. ... 32. Prin urmare, este exclusă
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
a produs efecte juridice. Prin urmare, odată cu soluția de constatare a neconstituționalității sub rezervă de interpretare, în mod implicit, revocarea se poate face numai într-un anumit termen, variabil, de la caz la caz, dar care se încadrează în exigențele Legii nr. 554/2004, astfel că aspectele criticate reprezintă chestiuni de interpretare și aplicare a legii pe care Curtea Constituțională nu are competența de a le soluționa. ... 40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești. Acest fapt nu presupune însă că instanța supremă se poate substitui Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat, dar implică anumite exigențe constituționale ce țin de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea. Interpretarea extinsă, contrară principiilor procesului penal, a dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal este evidentă și contravine dispozițiilor care stabilesc sfera de competență a puterii legiuitoare, consacrate
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
consecința înfrângerii separației și echilibrului puterilor în stat. Astfel, interpretarea potrivit căreia în sfera funcționarilor publici pot fi asimilați și funcționarii bancari ce își exercită activitatea în carul unor instituții bancare cu capital integral privat este de natură să înfrângă exigențele constituționale, deoarece, în caz contrar, s-ar rupe legătura organică dintre instituțiile de drept penal, cu consecința directă a schimbării conținutului și sensului actelor normative adoptate de către legiuitor. ... 12. Judecătoria Sectorului 1 București arată că funcționarul public asimilat, în
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
2) din Codul penal, nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, cât timp, în acest sens, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că în activitatea de interpretare a legii judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea însă competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu, și, de asemenea, că puterea judecătorească, prin Înalta Curte de Casație și Justiție, are rolul constituțional de a
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
cuantumului drepturilor salariale și evitarea scăderii drepturilor salariale ale personalului bugetar. ... 22. Curtea a arătat că textele de lege criticate nu au semnificația repunerii în vigoare a unor acte normative abrogate și a apreciat că au un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 23. Curtea apreciază că, neintervenind elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, considerentele
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, susține, în esență, că prevederile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 retroactivează, fiind contrare dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece se dispune aplicarea imediată de noi exigențe unor persoane care au îndeplinit condițiile legale pentru ocuparea posturilor în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, conform legii vechi. Din perspectiva autoarei excepției de neconstituționalitate, articolele criticate ca fiind neconstituționale încalcă și dispozițiile art. 131 alin. (1) și ale art. 132
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
funcție constituie elementul obiectiv pe care se grefează orice procedură de concurs, respectiv de interviu pentru avansarea în grad profesional/nivel de parchet și reprezintă o condiție necesară oricărei activități desfășurate la nivel înalt sau specializat, din punctul de vedere al exigențelor constituționale, vechimea minimă pentru numirea în funcțiile de procuror în cadrul DNA sau DIICOT trebuie să fie cel puțin aceeași cu cea necesară pentru accederea în funcția de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
nr. 507 din 23 iulie 2009). Or, reacția promptă a Guvernului în această materie este de natură să mențină poziția constituțională și caracterul ierarhic superior al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public, exigență rezultată din art. 1 alin. (3) și art. 131 din Legea fundamentală. Curtea reține că, în acest mod, este justificată și urgența reglementării normei criticate. ... 16. În aceste condiții, Curtea constată că preambulul ordonanței de urgență cuprinde o motivare in
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
și dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție privind principiul neretroactivității. Reamintim că, prin art. II punctul 2 din ordonanța de urgență, s-a modificat art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară prin adăugarea de noi exigențe legale, în sensul că a fost majorată (din nou, într-un interval de două luni) de la 8 ani (astfel cum s-a stabilit prin Legea nr. 207/2018) la 10 ani, vechimea în funcția de procuror sau judecător, necesară pentru
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării delegării legislative, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor de urgență ale Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate, cu privire la îndeplinirea sau nu a exigențelor constituționale se poate pronunța doar instanța constituțională, în calitate de garant al supremației Constituției [art. 102 alin. (1) din Constituție^3]. ^3 Art. 142 alin. (1) din Constituție: (1) Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, regimul
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
potrivit alineatului (3). Întrucât prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării delegării legislative, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate, cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea exigențelor constituționale se poate pronunța doar instanța constituțională. Odată cu Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, Curtea Constituțională a adus în balanță un nou element care limitează sfera de acțiune a Guvernului prin adoptarea ordonanțelor de urgență. Prin decizia menționată
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
respecte cerințele impuse de art. 115 alin. (4) din Constituție Curtea Constituțională a elaborat o vastă jurisprudență în materia adoptării ordonanțelor de urgență, respectiv în privința condițiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a fi în acord cu exigențele înscrise în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. Din această perspectivă, relevante sunt Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014 sau Decizia nr. 859 din 10 decembrie 2015, prin care Curtea a
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
care sunt demonstrate elementele cu caracter obiectiv, cuantificabil, prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție. Cu alte cuvinte, decizia legiferării aparține în exclusivitate legiuitorului delegat, care, dacă hotărăște reglementarea unei anumite situații juridice, are obligația de a se conforma exigențelor constituționale (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017). ... A.5. Legiuitorul constituant derivat, prin folosirea sintagmei „situație extraordinară“, a încercat „restrângerea domeniului în care Guvernul se poate substitui Parlamentului, adoptând norme primare
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
deplin constituțională. “ (Decizia nr. 802 din 19 mai 2009, cu titlu exemplificativ) ... ... B. Urgența reglementării - jurisprudența Curții Constituționale B. Considerentele Curții Constituționale cu privire la posibilitatea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență B.1. „Pentru a fi pe deplin respectate exigențele art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul trebuie să demonstreze și faptul că măsurile în cauză nu sufereau amânare, practic, că nu exista vreun alt instrument legislativ ce ar fi putut fi folosit în vederea evitării rapide a consecințelor negative
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
de legislație care susține operațiunile din cadrul proiectului. ... 4. Se verifică textul proiectului prin raportare la cadrul constituțional și legal (de drept intern sau european) incident față de obiectul de reglementare al proiectului. Se verifică ca preambulul proiectului să îndeplinească exigențele constituționale și legale și să includă elementele prevăzute și de jurisprudența Curții Constituționale în materie. De asemenea, se verifică în detaliu conținutul proiectului astfel încât acesta să nu cuprindă afectarea regimului instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
Convenția europeană a drepturilor omului. Prin instituirea unor restricții ale dreptului de acces la profesia de avocat pe considerente de domiciliu se încalcă principiul proporționalității prevăzut de art. 8 din CEDO și art. 53 din Constituție, întrucât nu este respectată exigența ca respectiva „cerință să fie necesară într-o societate democratică“. În plus este de constatat că prin art. 15 lit. a) din Legea nr. 188/2000 se instituie doar cerința ca executorul să aibă domiciliul în România, iar nu pe raza
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
cerințe cuprinse în dispozițiile art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 în ceea ce privește ordinea de prioritate a solicitanților de numire în profesia de executor judecătoresc fără examen, adăugând în mod evident la lege, nu satisfac exigențele de predictibilitate și previzibilitate, lăsând la latitudinea arbitrarului aplicarea acestora. Arbitrarul se identifică în mod evident în toate cele patru criterii, neexistând nicio justificare legală cuprinsă în dispozițiile legale primare referitoare la „domiciliul solicitantului“ sau spre exemplificare „alte criterii relevante
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
de contextul epidemiologic pe plan intern și internațional și nu conține aspecte care să țină concret de justificarea măsurilor vizate. Contrar susținerilor reclamantului, instanța apreciază că fundamentarea pe baza aspectelor legate de contextul epidemiologic pe plan intern și internațional satisface exigența motivării în condițiile art. 31 din Legea nr. 24/2000. Cu privire la încălcarea principiului transparenței decizionale, respectiv art. 8 din O.U.G. nr. 57/2019 și art. 7 din Legea nr. 52/2003 Curtea constată că prevederile legale invocate de reclamant au fost
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
la proces. Efectele distincte ale motivelor de casare incidente asupra soluției dispuse în latura penală a cauzei, comparativ cu cea dispusă în acțiunea civilă, derivă din particularitățile celor două categorii de acțiuni și din specificul poziției părților, fără a contraveni exigențelor drepturilor fundamentale invocate. De asemenea, în ceea ce privește dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală, a căror neconstituționalitate a fost invocată de către părțile civile, instanța arată că în cadrul procedurii verificării admisibilității, în principiu, nu
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
evaluării longitudinale, folosind inclusiv tehnologii digitale; ... f) cunoașterea elevilor (strategii de diferențiere și individualizare); ... g) competențe psihorelaționale (în raporturile cu elevii, cu părinții, cu cadrele didactice și cu comunitatea locală); ... h) autoevaluarea (capacitatea de a raporta propriul comportament didactic la exigențele unui stil didactic elevat). ... ... 2. Activitatea educativă în școală și în afara ei ... 3. Activitatea de perfecționare (metodică și științifică, inclusiv pentru utilizarea aplicațiilor informatice) ... 4. Aprecierea consiliului de administrație al unității de învățământ cu privire la activitatea didactică și
ORDIN nr. 5.722 din 27 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259837]
-
proprietate privată, autoarea arată că drepturile salariale datorate pentru perioada lucrată sunt drepturi de creanță protejate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 859 din 16 iunie 2009. De asemenea, susține că exigențele prevăzute de art. 53 din Constituție, așa cum au fost elaborate și interpretate de Curtea Constituțională, nu sunt respectate de dispozițiile legale criticate. Dacă legiuitorul ar fi dorit să facă diferența între salarizarea unui asistent judiciar și cea a unui
DECIZIA nr. 225 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258460]