10,806 matches
-
leit-motivul răsuflat al lui Iliescu). A doua zi, publicam în "Avvenire" articolul "Europa, nu te încrede în Iliescu". Natural, la ultimele alegeri l-am votat (la Ambasada din Romă) pe Emil Constantinescu, pe care il cunoscusem la Primul congres al exilului românesc de la Paris, în 1994. Situația din țară o știm cu toții. Economia românească - și nu numai - se află că într-o sală de reanimare. Dar oxigenul e pe sfîrșite și nu se știe cum se va salva. Sabotajul politic generează
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
această situație dramatică, mai putem face oare ceva? - Moralismul nu poate combate corupția, dar totuși valorile morale sînt armă cea mai puternică pentru combaterea ei. Din păcate, schizofrenia din țară a contaminat și pe unii mai slabi de înger din exil. A început și aici o campanie împotriva lui Constantinescu, avînd motivarea..."ne-au promis, i-am votat, si nu s-au ținut de cuvînt. Sînt la fel ca ceilalți". Neputînd participa la Primul congres al exilului de la București, din septembrie
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
slabi de înger din exil. A început și aici o campanie împotriva lui Constantinescu, avînd motivarea..."ne-au promis, i-am votat, si nu s-au ținut de cuvînt. Sînt la fel ca ceilalți". Neputînd participa la Primul congres al exilului de la București, din septembrie, am trimis un salut, unde răspundeam: "Ne-au promis", da, dar și votul nostru era o promisiune; noi ne-am ținut de cuvînt? Sau am așteptat să se împlinească promisiunile, uitînd că și noi avem partea
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
să se împlinească promisiunile, uitînd că și noi avem partea noastră la realizarea lor? N-are rost să facem polemică, dar orice critică trebuie să ofere o alternativă. În lipsa unei alternative, nu rămîn decît neantul sau sinuciderea... Cine spune că exilul politic s-a încheiat se înșeală. Cîtă vreme în țara noastră, resturi ale vechii politici mai rămîn infiltrate în puterea statului, lupta de eliberare de sub tirania trecutului nu poate înceta. Știm cu toții, chiar dacă trăim înafara granițelor țării, că trebuie să
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
înafara granițelor țării, că trebuie să participăm la această luptă de curățire a societății românești. - Mai există ceva bun în România? Ce anume? - După revoluție, scriitorul Iordan Chimet m-a invitat să scriu o mărturie despre realitatea țării văzută din exil, despre reconstrucția morală a țării, mărturie ce avea să fie inclusă în ultimul volum din Dreptul la memorie. I-am trimis un text intitulat Marea absența, în care analizăm cauzele degradării societății românești, datorate - după opinia mea - dezertării oamenilor de
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
a țarii. Am expus tema pe treizeci de pagini, am trimis textul, dar mi s-a răspuns că nu este ce trebuie. Mai tîrziu, l-am publicat în revista românească "Litterae" din Canada, și l-am inclus în cartea mea, Exil apărută la Editură Albatros. - Ce perspective are România? Sînteți optimist sau pesimist? - Privitor la viitorul apropiat al României, nu sînt pesimist, dar nici optimist. Pe timpul, invaziilor barbare, Romă se redusese la o populație de numai treizeci de mii de suflete
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
intensiv, se adună un noian de obligații și comenzi, duse la bun sfîrșit - nu fără simptome de autoflagelare. De aci derivă probabil idiosincrasia față de eventualitatea emigrării, repudiata vehement în epistola pomenita. Determinată de coordonate precise, intrate organic în alcătuirea personalității, exilul ar fi pentru dînsa contraproductiv, o rupere de meleagurile natale, o smulgere din rădăcini, o transplantare într-un alt decor, cu reflexe și deprinderi neformate, premise care seaca izvorul inspirației (Un atest, printre altele, decupat dintr-un poem: "Și sînt
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
vorba nu atât de "scrierea" propriu-zisă a unei cărți, cât de ordonarea miilor de pagini redactate de-a lungul a trei decenii de tăcere (pe care mulți au reprosat-o autorului Străinului, Setei sau al Morții lui Ipu). Explicația acestui "exil" o va da Titus Popovici într-o mărturisire datând, de asemeni, din ianuarie 1990: " scriitorul care voiam eu să fiu nu putea publică nici o pagină de literatură care să treacă peste anul 1945-46. Ar fi însemnat să mint, cu bună
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
decît în relativ scurtă perioadă de deschidere două volume de poeme originale, Unde și Vatra. În urmă înscenării securistice cu "meditația transcendentala", exasperat de persecuții, s-a exilat la Frieburg, unde a și murit în primăvara lui 1991. În anii exilului a desăvîrșit traducerea celebrei Tao-te-king a lui Lao-Tse, la care a lucrat patru decenii. Manuscrisul se află în posesia lui Iv Martinovici, căruia Dan Constantinescu îi scria: "cînd va bate ceasul sorocit, intenționez să scot această carte unică într-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
Cronicar Imaginea prin ochiul de rățoi LUPTA / LE COMBAT, eroicul bilunar al lui Mihai Korne, continuă să apară și după dispariția prematură a Antoniei Constantinescu, timp de 16 ani redactorul-suflet al acestei publicații a exilului, cu informații, comentarii și sinteze necesare atât românilor stabiliți an Occident, cât și celor de acasă. Astfel, din nr. 305, aflăm ăntre multe altele ca an "Le Canard enchaăné", din 13 octombrie, a apărut un articol ce ne privește. Faptul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
euforie disperată a personajelor lui Cehov. Temerile mele s-au dovedit total neăntemeiate: nu numai că am regăsit acel spirit cehovian pe care mizam, dar am și descoperit ceva an plus, o ăntelegere a "Livezii cu vișini" ca metaforă a exilului și a dorului de casă, a plecării fără de ăntoarcere. Cu atâtea ecranizări și montări teatrale după Cehov, purtând semnătură unora dintre cei mai mari artiști ai secolului, care toate au an vedere o aducere a scriitorului an universul nostru contemporan
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
înregistrând mari pierderi și multumindu-se doar să viseze victorii. Dar este un război pe care în cele din urmă, împotriva celor mai pesimiste previziuni, îl va câștiga. Artă portretului Cartea are o indiscutabila valoare documentara. Suntem introduși în lumea exilului românesc, ni se dă posibilitatea să cunoaștem îndeaproape personalități ale culturii franceze, ca Raymond Aron sau André Malraux, aflăm ce lupte de idei se desfășurau pe scena vieții publice pariziene în deceniile șase și șapte. Și mai frapanta este însă
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
zi tatăl tocmai a decedat!” Dany pleacă la New York, în căutarea unei istorii, în căutarea unui tată, aproape necunoscut, exilat de tânăr și mort aproape nebun, în singurătate, întrun mare oraș. Își continuă drumul spre Haiti, de unde a plecat în exil, tânăr reporter, aflat pe lista celor ce urmau să fie asasinați. După 33 de ani de exil se întoarce, el însuși o enigmă, purtând ca o umbră, enigma tatălui, cel niciodată reîntors acasă. Acolo găsește aceeași lume, rămasă pentru el
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
aproape necunoscut, exilat de tânăr și mort aproape nebun, în singurătate, întrun mare oraș. Își continuă drumul spre Haiti, de unde a plecat în exil, tânăr reporter, aflat pe lista celor ce urmau să fie asasinați. După 33 de ani de exil se întoarce, el însuși o enigmă, purtând ca o umbră, enigma tatălui, cel niciodată reîntors acasă. Acolo găsește aceeași lume, rămasă pentru el în nemișcarea unei fotografii de tinerețe: „femei care nu privesc niciodată marea, echipaje care aproape nu știu
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
Să notez, ăn grabă, unele erori. La pagina 89 aprecierea că Stere și-a scris celebrul său roman an preajma revoluției "după o călătorie an Rusia" e cel putin inexacta. E un roman autobiografic (memorii deghizate), care avea, la fundament, exilul sau siberian de opt ani (și asta numai pentru primele cinci volume). Apoi, ăn 1909, prințul Carol nu era anca fiul regelui pentru bunul motiv că prințul Ferdinand a devenit rege al României an 1914. Viața Românească n-a fost
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
--- Irina Grigorescu Până, autoarea unei "traduceri" ficționale a experienței exilului - Melbourne Sundays, publicată în acest an de Editură Integral - extrage din dilemă existențiala a expatriatului unică soluție ce-i poate permite unui intelectual autentic să supraviețuiască: un gen de transculturație, prin care civilizația rămasă în urmă și cea de abia
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
de vignete epistolare ce compun volumul sunt adresate unei surori (închipuite, de fapt moartă în copilărie) a autoarei, o narrataire cu care se stabilește de la început un dialog peste mări și țări, un dialog al memoriei imaginare care este esența exilului. Scrisă în limba de adopțiune a autoarei, engleză, povestea aventurii spirituale a viețuirii într-un tărâm al mărginii culturale este structurată că o necesară lectură a Australiei prin intermediul textelor compuse de diferiți naratori anonimi sau puțin cunoscuți, pe care naratoarea
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
de cai, cu măști, arlechini și punchinelli, despre celebrarea Anului Nou sub un soare de vară, nimicitor. În toate aceste întâmplări Europa este punctul de referință, uneori nerostit, dar întotdeauna recuperat prin rescriere. Autoare a unui studiu fundamental despre tema exilului în literatura australiană, The Tomis Complex, apărut în 1996 la Editură Peter Lang din Berna, dar și a unor volume de proza și poezie publicate în România înainte de 1985, când a ales drumul pribegiei, Irina Grigorescu se află într-o
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
Complex, apărut în 1996 la Editură Peter Lang din Berna, dar și a unor volume de proza și poezie publicate în România înainte de 1985, când a ales drumul pribegiei, Irina Grigorescu se află într-o poziție avantajoasă pentru a defini exilul. El este, cum spune ea în subtitlul cărții, o experiență a tălmăcirii în engleză că a doua viața, prin care scriitorul este uneori obligat chiar să-și schimbe, imperceptibil, numele, să-și trădeze vechea identitate, să devină o umbră, un
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
Doina Jela Doina Jela: De ce ați ales titlul acesta? Monica Lovinescu: La apă Vavilonului, șezusem și plînsem. Ce imagine a exilului e mai grăitor-biblică decît aceasta? Or, cum viața mea s-a desfășurat în cea mai mare parte sub semnul exilului, titlul mi s-a impus de la sine. Cu atît mai mult cu cît m-am străduit să adaug cîteva file
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
Doina Jela Doina Jela: De ce ați ales titlul acesta? Monica Lovinescu: La apă Vavilonului, șezusem și plînsem. Ce imagine a exilului e mai grăitor-biblică decît aceasta? Or, cum viața mea s-a desfășurat în cea mai mare parte sub semnul exilului, titlul mi s-a impus de la sine. Cu atît mai mult cu cît m-am străduit să adaug cîteva file a pe care-mi îngădui să le găsesc nu lipsite de importanță - la istoria unui fenomen nemaicunoscut la noi în
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
a impus de la sine. Cu atît mai mult cu cît m-am străduit să adaug cîteva file a pe care-mi îngădui să le găsesc nu lipsite de importanță - la istoria unui fenomen nemaicunoscut la noi în asemenea proporții; un exil de mii și mii de români răspîndiți pe atîtea ape al Vavilonului de-a lungul a vreo jumătate de secol. D.J.: Puteți explică formulă cărții Dvs.? Ce este ea, care nu e un jurnal, care nu e nici o carte de
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
să epuizeze această încercare de privire critică asupra trecutului personal. Sînt însă aproape sigură că, izvorît din dorința de a-mi corectă existența a sau firea -, aceasta notație sau rememorare critică a sfîrșit prin a avea prioritar un alt țel. Exilul e spațiul cel mai cedat uitării. Cum spuneam mai sus, el reprezintă și un fenomen pînă acum unic din istoria noastră. N-am scris o istorie a lui, dar mi s-a părut nedrept că atîtea ființe să-și fi
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
interpelat grosolan de ce nu l-a chemat pentru a i se încredință potolirea răscoalei în județele Teleorman și Vlasca, pentru că ar fi evitat asasinatele că în județul Iași, unde era prefect. Cum Stere fusese nihilist în Basarabia și deținut în exil siberian timp de opt ani, (Elisa mărturisește că eroul nu a povestit nimic despre acele întîmplări apoi relatate cu har în românul sau), "regele Carol avea împotriva lui Stere toate prejudecățile și a rămas cu ele pînă la urmă și
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
căci orice dorința îi apare de la bun început drept imposibil de realizat. Mai presus de orice, însă, lumea în care s-a trezit brusc, melancolic și blazat, nu reprezintă pentru el singură, inevitabilă Realitate, ci un fel de țară a exilului, un surghiun din care nu există întoarcere. Dezvrăjirea presupune vraja, dar o vraja definitiv absența, irecuperabila, ferecata într-un trecut inaccesibil, sau himeric aruncată într-un viitor ce nu va veni niciodată. Că și pentru anahoreții căzuți pradă demonului akediei
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]