1,687 matches
-
la cel mai mic zvon. Orice mișcare a mulțimii neliniștește, delăsarea se propagă. Ia naștere suspiciunea generalizată exprimînd ostilitatea reciprocă, tendința de a nu-ți mai recunoaște aproapele și de a fi neîncrezător față de toți430. O dovedesc numeroase scene din exodul din Belgia și Franța, în anul 1940. Astfel, în fața înaintării germane și a cvasidispariții a autorității politice și militare ia naștere în populație o neîncredere reciprocă. Toți vedeau spioni peste tot, acea faimoasă Coloană a cincea a cărei teamă fusese
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pentru divinitățile și conducătorii lor. La Moise acesta este însuși principiul de autoritate: "Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sînt sus în ceruri sau jos pe pămînt, sau în apele mai jos decît pămîntul" (Exodul, 20, 4). Oricine aplică și respectă această interdicție își întoarce privirea de la chipurile care vin și pleacă și se îndreaptă spre realitatea celor nevăzute. Urechile i se întorc pentru a prinde sensul și nu sunetul cuvintelor, căci important rămîne ceea ce
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
prea multe, pentru unele urechi. Pe această notă, am încheiat expunerea liminară, pregătind terenul pentru întrebările și comentariile care au urmat, conform procedurii. Acestea nu au întârziat. Primul a fost un deputat austriac, care s-a interesat de problema naționalităților, exodul nemților, relațiile cu Ungaria și, bineînțeles, sistematizarea localităților. El era preocupat de "buldozerarea" României, îndeosebi în Transilvania, cu trimitere directă la distrugerea satelor cu minoritate ungară. Aria chestiunilor era vastă, dar am abordat-o cu dispoziția pozitivă de a oferi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acord. Mark Sand a apreciat că România face eforturi foarte importante pentru plata datoriei, dar s-a creat o penurie. Pe planul arhitecturii, sunt unele probleme legate de centrul civic din București și situația din Transilvania, unde are loc un exod al ungurilor. Acestea rezultă și din unele publicații, așa cum este l'Evénement de Jeudi. Nu se poate ignora presiunea presei asupra țărilor din Est. Aceasta constituie o cauză a unor serioase preocupări. În viitor, are în vedere o vizită în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
situația angajaților și șomerilor înregistrați (milioane), gradul de ocupare a forței de muncă, procentul angajaților cu normă redusă în totalul locurilor de muncă, procentul femeilor în totalul angajaților, calificarea forței de muncă, prioritatea companiilor în atragerea și reținerea talentelor, implicațiile „exodului de creiere” asupra competitivității economice, măsura în care străinii cu înaltă calificare sunt atrași de mediul de afaceri din țară, importanța și disponibilitatea experienței internaționale a managerilor de top; - finanțele analizate prin eficiența sectorului bancar (procentul în PIB al activelor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
starea de normalitate a lumii în care trăim. Am prezentat, după aceea, două moduri de abordare a schimbărilor apărute ca urmare a trecerii la economia cu piață concurențială, anume perspectiva reformei și perspectiva tranziției, considerând instructive analogiile tranziției postsocialiste cu exodul biblic, cu jocul de șah și cu tratamentul bolnavului, după care am formulat o serie de judecăți privind analogiile cu tranziția României. 1.1. Tranzițiile lumii contemporane 1.1.1. Definirea tranziției Tranziția înseamnă, în general, o schimbare, adică parcurgerea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pp. 80-94. footnote> Complexitatea reală a proceselor de reformă sau de tranziție postsocialistă poate fi pusă în evidență cu ajutorul analogiilor. Au fost reținute ca deosebit de utile, în literatura științifică destinată tranziției<footnote Dumitru Sandu, op. cit., pp. 12-14. footnote>, analogiile cu exodul biblic, cu jocul de șah și cu tratamentul acordat bolnavului. Adoptarea fiecăreia dintre ele implică, pe lângă un joc al corespondenței, și raportarea la diferite filozofii sau concepții asupra reformei. Exodul biblic este descris ca fuga în masă a evreilor din
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
tranziției<footnote Dumitru Sandu, op. cit., pp. 12-14. footnote>, analogiile cu exodul biblic, cu jocul de șah și cu tratamentul acordat bolnavului. Adoptarea fiecăreia dintre ele implică, pe lângă un joc al corespondenței, și raportarea la diferite filozofii sau concepții asupra reformei. Exodul biblic este descris ca fuga în masă a evreilor din Egiptul faraonilor pentru a scăpa din robie și a ajunge în Țara Făgăduinței. Ieșirea din robie este pornită și organizată din poruncă divină. Ca și în cazul reformei, se pleacă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
suferinței, către un pământ al făgăduinței, necunoscut dar identificat ideatic. Călătoria durează 40 de ani, iar pe parcursul ei evreii primesc, prin Moise, Tablele legii de la Dumnezeu, reguli de organizare a cortului sfânt, a zilelor de lucru și de sărbătoare. Timpul exodului este deosebit de bogat în evenimente, în fenomene sociale de învățare, de opoziție între lideri, între lideri și membrii comunității. Izomorfismul dintre fenomenul biblic și cel de tranziție economico-social-ideologică se constată în multiple planuri: se regăsește, de exemplu, un proces de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de șah poate fi citită în ambele sensuri, ca trimitere la resurse ale elitelor și ca mase influențate de elite. Elemente interesante sunt furnizate, după părerea noastră, de analiza comparativă a celor două tipuri de analogii, respectiv analogia tranziției cu exodul biblic și analogia tranziției cu jocul de șah. Opoziția dintre cele două analogii, a exodului biblic și a jocului de șah, duce la identificarea clară a două concepții asupra procesului de reformă. În primul caz, determinantă este viziunea dependenței de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
ca mase influențate de elite. Elemente interesante sunt furnizate, după părerea noastră, de analiza comparativă a celor două tipuri de analogii, respectiv analogia tranziției cu exodul biblic și analogia tranziției cu jocul de șah. Opoziția dintre cele două analogii, a exodului biblic și a jocului de șah, duce la identificarea clară a două concepții asupra procesului de reformă. În primul caz, determinantă este viziunea dependenței de cale - schimbarea este predeterminată prin punctul de pornire (voința divină în secvența biblică), experiența reformelor
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
este predeterminată prin punctul de pornire (voința divină în secvența biblică), experiența reformelor parțiale în perioada de pretranziție (pentru cazul procesului de reformă). Cele două analogii trimit la concepții cu funcții diferite. Prin raportare la succesiuni de evenimente de tipul exodului, se obține o justificare a ritmului lent al tranziției sau eventual structuri narative relevante pentru cum a mers procesul. Tranziția ca joc de șah este mai aproape de viziunea constructivistă - reforma poate fi făcută, depinde de modul în care sunt combinate
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
care sunt combinate reguli și piese, strategii și resurse, pentru a atinge obiectivele. În procesul de tranziție, fiecare categorie de actori sociali se individualizează prin resursele inițiale de care dispun și tipul de sistem normativ-instituțional care le reglementează mișcările. Analogia exodului se focalizează pe opoziția mase-elite, pe când prin analogia jocului de șah atenția este îndreptată înspre categorii de actori și strategii. Ambele analogii, împreună cu concepțiile care li se asociază, pot funcționa în context justificativ (de ce procesul se desfășoară astfel), cognitiv (cum
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Cele două analogii se pot completa din toate cele trei puncte de vedere. Reforma și tranziția sunt, simultan, dependente de cale și construcție voluntară. Ambele analogii pierd însă din vedere viteza, modul de desfășurare a procesului. În asocierea cu imaginea exodului, viteza procesului este lentă și predeterminată, iar prin analogia jocului de șah nu se pune problema vitezei. Pentru a surprinde și alte aspecte ale reformei, s-a apelat la metafora bolnavului. Din această perspectivă, reforma poate fi graduală sau șoc
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
și privatizarea. Ca și metafora jocului de șah, analogia bolnavului favorizează meditația asupra tipurilor de strategie, respectiv gradualistă sau de tip șoc, de supraviețuire sau de atac, de mobilizare a unor resurse reduse sau de nivel ridicat etc. Tranziția ca exod este lipsită practic de energie umană - se întâmplă, pur și simplu, prin destin istoric. Analogiile prezentate fac referire, în mod deosebit, la elite; ele se potrivesc însă și persoanelor obișnuite. Proiectul este trăit, în planul vieții individuale, fie ca exod
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
exod este lipsită practic de energie umană - se întâmplă, pur și simplu, prin destin istoric. Analogiile prezentate fac referire, în mod deosebit, la elite; ele se potrivesc însă și persoanelor obișnuite. Proiectul este trăit, în planul vieții individuale, fie ca exod, fie ca joc de șah, fie ca mod de tratare a unei afecțiuni. Antreprenorii, de exemplu, sunt în mod clar jucători de șah ai tranziției. Unii intră în afaceri pentru profit, cu speranța de câștig rapid și considerabil. Filozofia specifică
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
joc de șah și ca tratament radical. Ei acceptă riscurile operației care se numește schimbare. Există însă și tipul antreprenorului de supraviețuire; pentru acesta, angajarea în afaceri este un drum de supraviețuire, nu unul de îmbogățire. El oscilează între filozofia exodului, cea a tratamentului medicamentos și cea a tratamentului chirurgical. Nonantrepenorii săraci au, probabil, filozofia exodului; pentru ei schimbarea vine de la sine sau, dacă se poate, o evită. 1.2.3. Analogii cu tranzițiile României Stările de tranziție sunt mai puțin
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Există însă și tipul antreprenorului de supraviețuire; pentru acesta, angajarea în afaceri este un drum de supraviețuire, nu unul de îmbogățire. El oscilează între filozofia exodului, cea a tratamentului medicamentos și cea a tratamentului chirurgical. Nonantrepenorii săraci au, probabil, filozofia exodului; pentru ei schimbarea vine de la sine sau, dacă se poate, o evită. 1.2.3. Analogii cu tranzițiile României Stările de tranziție sunt mai puțin durabile decât punctele de echilibru între care apar. Există însă societăți în care tranziția este
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
totalitar-comuniste. Începe o tranziție nouă prin procedeul, deja comun, de negare a tranziției anterioare, fapt confirmat de evoluția românească. Istoria modernă a României apare ca o succesiune de tranziții neîmplinite care se neagă reciproc. Pare să fie o suită de exoduri fără Moise, fără lideri politici capabili să scoată poporul din pustiu. Țara Făgăduinței a existat mai mult într-un mediu confuz-ideatic decât ca imagine credibilă sau realitate la capăt de drum; au existat din plin intenții, ideologie a salvării. Rămâne
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
curs ascendent, deși lent, cu meandre. Acesta poate fi dedus nu atât din evoluțiile industriei, agriculturii sau PIB-ului, cât mai ales din creșterea stocului de educație și reducerea mortalității infantile. Se pune problema de unde provin discontinuitatea tranzițiilor și oscilațiile exodului spre bunăstare și libertate socială în cazul României; sunt date de configurația accidentată a lumii în care trăim (sud-estul Europei) sau de absența unui Moise în seceta deșertului întâlnit? Experiența istorică pare să sugereze cauza dublei determinări a discontinuităților tranziției
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pe discernerea semnificației unor concepte antitetice, precum bine-rău, adevăr-minciună, echitate-discriminare, generozitate-lăcomie, libertate-constrângere, la nivelul tuturor structurilor sociale, a reprezentat primul pas În lupta Împotriva patimilor umane nestăpânite. Din perspectivă biblică, plămădindu-se prin forța creatoare de origine divină, Decalogul (Biblia, Exodul 20: 1-17ă a reprezentat o sinteză a virtuților și a valorilor etice, pe baza căreia s-au fundamentat coduri și legi de guvernare ale diferitelor formațiuni statale, de la primele regate și imperii din antichitate, până la actualele state și uniuni moderne
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
cu Domnul Dumnezeul tău și să ai parte de legământul făcut prin jurământ pe care Domnul Dumnezeul tău l-a încheiat astăzi cu tine” (Deut. 29, 10-12). Pot fi precizate și unele preînchipuiri ale Botezului copiilor în Vechiul Testament. Astfel, amintind exodul evreilor din robia egipteană, atunci când aceia l-au urmat pe Moise și au trecut prin Marea Roșie ca pe uscat<footnote Sfântul Vasile cel Mare, comentând și interpretând trecerea evreilor prin mare ca preînchipuire a Botezului creștin, scrie: „Cum a preînchipuit
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
mai ales în regiunile montane ca Auvergne (în Masivul Central) sau Ardèche, era caracterizată de un nivel scăzut al tehnologiei și de terenuri problematice. Așadar, nu a fost deloc surprinzător că în anii 1950 și 1960, Franța a experimentat un exod rural, care a făcut curățenie în rândul așezărilor rurale. Chiar dacă acest fapt era relaționat cu transformarea economică din interiorul Franței, a fost exacerbată și de dezvoltările de la nivel european. Una dintre primele politici redactate de Comunitatea Europeană Economică (CEE), a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Nu e greu să recunoaștem în această abordare aplicarea metodelor producției industriale fordiste în agricultură, o abordare care va fi aspru criticată într-o etapă ulterioară ca fiind destructibilă pentru zonele rurale și pentru viața de la țară. Planul recomanda un exod rural accelerat; stabilirea de unități de producție mari, de șapte sau opt ori mai mari decât media din anii 1960; nefolosirea a cinci milioane de hectare de pământ pentru a nu exacerba supraproducția; înghețarea sau scăderea prețurilor pentru a ajusta
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ajusta producția la nevoile de consum și la export; și sacrificarea a 3,5 milioane de vite de peste opt ani pentru a evita reapariția surplusului de lapte. Chiar dacă industria agricolă franceză se opunea, planul a mers mai departe accelerând astfel exodul rural (vezi tabelele 2.1 și 2.2). Până în 2001, aceste direcții au continuat până când doar 4,1% din forța de muncă a fost angajată în agricultură.22 Câteva dintre regiunile tradiționale ale Franței chiar au reușit să se adapteze
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]