1,252 matches
-
mai mare sau mai mică măsură, comportamentul variabilelor endogene. După natura lor, variabilele exogene ar putea fi împărțite în două categorii: variabilele exogene care nu sunt de natură economică, ci psihologică sau socială (de exemplu, atitudinile consumatorilor de pe piață); variabilele exogene de natură economică, dar situate în exteriorul sistemului sau procesului economic studiat. Pentru a fi incluse în model ele trebuie totuși să manifeste o influență clară asupra variabilelor endogene (exemplu: influența ratei dobânzii de pe piață asupra nivelului consumului și investițiilor
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
sistemului sau procesului economic studiat. Pentru a fi incluse în model ele trebuie totuși să manifeste o influență clară asupra variabilelor endogene (exemplu: influența ratei dobânzii de pe piață asupra nivelului consumului și investițiilor). O altă clasificare, foarte utilă, a variabilelor exogene, este cea care face distincția între: variabile exogene controlabile, al căror nivel poate fi stabilit în mod voluntar de către factorii de decizie, prin intermediul politicilor economice; variabile exogene incontrolabile, al căror comportament nu poate fi influențat în mod direct de decidenții
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
incluse în model ele trebuie totuși să manifeste o influență clară asupra variabilelor endogene (exemplu: influența ratei dobânzii de pe piață asupra nivelului consumului și investițiilor). O altă clasificare, foarte utilă, a variabilelor exogene, este cea care face distincția între: variabile exogene controlabile, al căror nivel poate fi stabilit în mod voluntar de către factorii de decizie, prin intermediul politicilor economice; variabile exogene incontrolabile, al căror comportament nu poate fi influențat în mod direct de decidenții umani. O analiză teoretică aprofundată va duce foarte
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
piață asupra nivelului consumului și investițiilor). O altă clasificare, foarte utilă, a variabilelor exogene, este cea care face distincția între: variabile exogene controlabile, al căror nivel poate fi stabilit în mod voluntar de către factorii de decizie, prin intermediul politicilor economice; variabile exogene incontrolabile, al căror comportament nu poate fi influențat în mod direct de decidenții umani. O analiză teoretică aprofundată va duce foarte probabil la concluzia că aceste variabile independente sunt la rândul lor determinate de alte variabile. Așadar, o serie de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
al căror comportament nu poate fi influențat în mod direct de decidenții umani. O analiză teoretică aprofundată va duce foarte probabil la concluzia că aceste variabile independente sunt la rândul lor determinate de alte variabile. Așadar, o serie de variabile exogene vor putea fi pe parcurs “endogenizate”, modelul căpătând un număr mai mare de ecuații și crescând astfel în complexitate. Desemnarea unei variabile ca fiind endogenă sau exogenă poate fi dificilă atunci când între variabilele care descriu modelul există interdependențe complexe. Exemplul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
sunt la rândul lor determinate de alte variabile. Așadar, o serie de variabile exogene vor putea fi pe parcurs “endogenizate”, modelul căpătând un număr mai mare de ecuații și crescând astfel în complexitate. Desemnarea unei variabile ca fiind endogenă sau exogenă poate fi dificilă atunci când între variabilele care descriu modelul există interdependențe complexe. Exemplul cel mai concludent este acela al relației cerere-preț. O modificare a prețului unui produs, în sensul creșterii sau scăderii, antrenează o modificare a cererii, dar și reciproca
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
fi aceea al cărei comportament avem interesul să-l studiem sau să-l controlăm. În cazul modelelor econometrice cu mai multe ecuații, una și aceeași variabilă poate juca uneori atât rolul de variabilă explicată (endogenă) cât și de variabilă explicativă (exogenă). O altă clasificare posibilă a variabilelor unui model econometric este cea care distinge variabile cantitative și calitative. Marea majoritate a variabilelor cu care operează econometria sunt de natură cantitativă. Dacă totuși în model intervin variabile calitative (de exemplu, sexul, grupa
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
econometrice sunt reprezentări simplificate ale fenomenelor economice din lumea reală. Principalele componente ale unui model econometric sunt (după G. S. Maddala): un set de ecuații care descriu comportamentul variabilelor endogene. Acest comportament este determinat, pe de o parte, de variabilele exogene incluse în model, iar pe de altă parte de o serie de variabile considerate nerelevante pentru cercetare, precum și de evenimentele imprevizibile. Toate influențele pe care variabilele cauzale nu le pot explica sunt “capturate” de așa numitele variabile reziduale ale modelului
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
dintre factori, ecuațiile unui model econometric se pot clasifica așa cum vom arăta în cele ce urmează. După numărul de variabile care compun ecuația avem de-a face cu: ecuații bifactoriale, în care, alaturi de variabila endogenă, intervine o singură variabilă exogenă (modelele care conțin ecuații bifactoriale se mai numesc modele de regresie simplă); ecuații multifactoriale sau complexe, în care apar două sau mai multe variabile exogene. Modelele descrise de asemenea ecuații mai poartă numele de modele de regresie multiplă. După tipul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
a face cu: ecuații bifactoriale, în care, alaturi de variabila endogenă, intervine o singură variabilă exogenă (modelele care conțin ecuații bifactoriale se mai numesc modele de regresie simplă); ecuații multifactoriale sau complexe, în care apar două sau mai multe variabile exogene. Modelele descrise de asemenea ecuații mai poartă numele de modele de regresie multiplă. După tipul variabilelor care intervin putem împărți ecuațiile unui model econometric în: ecuații care exprimă legături între variabile cantitative; ecuații care exprimă legături între variabile calitative; ecuații
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
și calitative). După direcția legăturii dintre variabilele din ecuație putem vorbi de: legături directe sau pozitive, corespunzătoare situației în care variabila explicată se comportă în același fel ca și variabilele explicative (de exemplu, o creștere înregistrată la nivelul unei variabile exogene determină o creștere la nivelul variabilei exogene); legături inverse sau negative, caz în care variabila explicată prezintă un comportament opus celui la variabilelor explicative. Dar cea mai importantă clasificare a ecuațiilor unui model econometric ni se pare a fi clasificarea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
din ecuație putem vorbi de: legături directe sau pozitive, corespunzătoare situației în care variabila explicată se comportă în același fel ca și variabilele explicative (de exemplu, o creștere înregistrată la nivelul unei variabile exogene determină o creștere la nivelul variabilei exogene); legături inverse sau negative, caz în care variabila explicată prezintă un comportament opus celui la variabilelor explicative. Dar cea mai importantă clasificare a ecuațiilor unui model econometric ni se pare a fi clasificarea care utilizează drept criteriu natura relațiilor dintre
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
introduse în ecuație variabilele independente. Această ordine este foarte importantă, deoarece ea va determina în bună măsură forma finală a modelului. Un posibil criteriu de ordonare ar fi cel al coeficientului de corelație dintre variabile: se introduc mai întâi variabilele exogene corelate cel mai puternic cu variabila endogenă (presupunânduse că acestea exercită cea mai importantă influență); 2. determinarea (eventual cu ajutorul unei reprezentări grafice) a relației matematice care poate exprima cu cel mai înalt grad de verosimilitate legătura dintre variabila endogenă și
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
mai puternic cu variabila endogenă (presupunânduse că acestea exercită cea mai importantă influență); 2. determinarea (eventual cu ajutorul unei reprezentări grafice) a relației matematice care poate exprima cu cel mai înalt grad de verosimilitate legătura dintre variabila endogenă și prima variabilă exogenă introdusă în model. Programele statistice ne ajută să estimăm cu ușurință parametrii acestei relații; 3. calcularea diferențelor dintre valorile reale ale variabilei y și cele estimate cu ajutorul ecuației de la pasul al doilea. Aceste diferențe vor juca rolul de variabilă endogenă
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
estimării parametrilor care intervin în ecuațiile modelului; faza verificării modelului; faza utilizării modelului. Specificarea unui model econometric presupune: analiza fenomenului sau sistemului economic studiat și identificarea legităților care operează în cadrul acestuia; determinarea variabilelor relevante și clasificarea lor ca endogene sau exogene; descrierea interdependențelor dintre diversele variabile; identificarea formei funcționale a relațiilor dintre variabile; stabilirea (dacă este cazul) a restricțiilor privind parametrii de regresie; precizarea modului în care vom ține seama de caracterul stochastic (aleator) al legăturilor dintre variabile (introducerea ipotezelor privind
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
noi (vezi subcapitolele 5.3 și 5.4). În cazul modelelor liniare (sau liniarizabile), un instrument foarte bun de evaluare a calității modelului este testul F (Fisher Snedecor). El verifică existența unei relații liniare între variabila endogenă y și variabilele exogene x1-xk-1. Ipotezele acestui test se formulează în următorul mod: H0: toți coeficienți de regresie β0-βk-1 sunt nuli H1: cel puțin un coeficient de regresie este nenul Pentru a determina statistica F este necesar să facem mai întâi următoarele calcule. Am
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
k-1, n-k) gradele de libertate ale distribuției F. Un alt criteriu de testare a modelelor econometrice este coeficientul de corelație multiplă (sau de determinație), notat R2. Acesta ne arată în ce proporție este explicat comportamentul variabilei endogene de către variabilele exogene și se calculează cu formula. Coeficientul de corelație multiplă este cuprins între 0 și 1. O valoare de 0,85 a acestui coeficient, spre exemplu, ne arată că evoluția variabilei endogene y este determinată în proporție de 85% de variabilele
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
și se calculează cu formula. Coeficientul de corelație multiplă este cuprins între 0 și 1. O valoare de 0,85 a acestui coeficient, spre exemplu, ne arată că evoluția variabilei endogene y este determinată în proporție de 85% de variabilele exogene x1-xk-1 și în proporție de 15% de alți factori de influență, neluați în considerare în model. Pentru a verifica dacă parametrii de regresie β1-βk-1 sunt semnificativ diferiți de 0 avem la dispoziție testul t (Student). Pentru un coeficient oarecare βp
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
rezultatelor este necesar să dispunem de metode statistice care ne ajută să detectăm prezența următoarelor situații: variabilele reziduale nu au aceeași dispersie (fenomenul de heteroscedasticitate); valorile variabilelor reziduale sunt corelate între ele (fenomenul de autocorelație); două sau mai multe variabile exogene sunt puternic corelate între ele (fenomenul de multicoliniaritate). Heteroscedasticitatea poate fi detectată relativ ușor pe cale grafică, dacă prin reprezentarea grafică a variabilei reziduale se observă o corelație a acesteia cu variabila exogenă, după cum se arată în figura 5.1. Serie
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
fenomenul de autocorelație); două sau mai multe variabile exogene sunt puternic corelate între ele (fenomenul de multicoliniaritate). Heteroscedasticitatea poate fi detectată relativ ușor pe cale grafică, dacă prin reprezentarea grafică a variabilei reziduale se observă o corelație a acesteia cu variabila exogenă, după cum se arată în figura 5.1. Serie omoscedastica Serie heteroscedastica Figura 5.1. Distribuția termenului de eroare în cazul unei serii omoscedastice (respectiv heteroscedastice) O cale mai exactă de identificare a heteroscedasticității ne o oferă testul F. Pentru a
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Figura 5.1. Distribuția termenului de eroare în cazul unei serii omoscedastice (respectiv heteroscedastice) O cale mai exactă de identificare a heteroscedasticității ne o oferă testul F. Pentru a-l aplica, vom împărți șirul valorilor reziduale εi (ordonate în raport cu variabila exogenă x) în două subșiruri. Fiecare subșir ar trebui să conțină cel puțin 5 valori. Ipotezele testului F sunt: H0: diferențele dintre dispersiile variabilelor reziduale din cele două subșiruri sunt nesemnificative H1: diferențele dintre dispersiile variabilelor reziduale din cele două subșiruri
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
necesar existența unei legături logice între factorii corelați între ei, ci poate apare pur și simplu datorită faptului că acești factori prezintă evoluții paralele (în același sens). Iată câteva posibile soluții pentru înlăturarea sau reducerea multicoliniarității: eliminarea unora din variabilele exogene puternic corelate; creșterea volumului eșantionului de date; înlocuirea datelor din seriile cronologice cu date provenite din observările “transversale” (cross section data), dacă acest lucru este posibil; “agregarea” variabilelor puternic corelate într-o singură variabilă, utilizând analiza factorială sau analiza componentelor
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
la sporirea cifrei de afaceri a întreprinderii. În unele modele am folosit în loc de viteza de rotație variabila PRODACT (productivitatea activelor), care este de fapt inversa lui T. Acești cinci factori (P, R, L, T și PRODACT) vor apărea ca variabile exogene în modelele dezvoltate în această secțiune. În perioada luată în considerare, rata de creștere a vânzărilor g a evoluat așa cum arată graficul din figura 5.2. Se observă că în unii ani vânzările au cunoscut o descreștere; așadar, rata de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
separată a dependenței dintre T și g’ arată că reducerea primului determină o tendință de creștere a celui de-al doilea, ceea ce corespunde faptelor (vezi figura 5.4). Credem totuși că ar fi riscant să separăm prea strict efectele variabilelor exogene și să facem analize de tipul: “dacă toți factorii de influență rămân constanți și se modifică numai factorul X, atunci...”. Între unele variabile cauzale pot exista interdependențe subtile, destul de greu de identificat printr-o analiză teoretică prealabilă. Introducerea tuturor variabilelor
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
destul de greu de identificat printr-o analiză teoretică prealabilă. Introducerea tuturor variabilelor în model poate reprezenta o sursă de erori și distorsiuni, dar în același timp este posibil ca per ansamblu modelul să explice destul de bine influența combinată a variabilelor exogene. Dacă acceptăm aceste fapte, nu ne rămâne decât să acordăm credit testelor statistice (testul F, în cazul nostru) și să accceptăm sau să respingem un model în funcție de nivelul de semnificație al acestor teste. Evident, modelele acceptate urmează să fie testate
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]