65,670 matches
-
și le expune inteligent, cu umor și ironie, care rostește și taie bine replica. Ada Simionică este o actriță de curînd sosită aici. Cred că era nevoie de tipul ei de energie, de vibrația ei specială, de mobilitatea ei de expresie. Interpretarea de aici a lui Bogdan Talașman mi l-a reamintit pe tînărul și promițătorul absolvent de acum cîțiva ani, pe actorul minunat pe care l-am văzut în spectacole importante de la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț, un actor care a
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
literatură un capăt de lume și singurul scop al cercetării, ne vom îndrepta atenția asupra fenomenului creator în ansamblul lui." Criticul propune Metoda vocațiilor, vocația fiind considerată cea mai elementară aspirație care se cere satisfăcută prin lectură dar nu numai, expresia unor "atitudini antropologice universale": nevoia de cunoaștere, predispoziția idealizării și tendința intensificării senzațiilor. Într-un cuvânt, interesul principal al destinatarilor (N.B! - termenul cititor nu este folosit) și, deopotrivă, funcția împlinită de "gândirea producătoare". Metoda vocațiilor tinde să anuleze distincția
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
de-a gata care, din comoditate, sînt preluate, prea adesea pe nemestecate, chiar și de către spiritele cultivate. Mereu lucid, eseistul problematizează în permanență, caută unghiuri noi de abordare a realității, trece prin scanner-ul proprie-i inteligențe orice informație sau expresie lingvistică ale căror sensuri par a fi de multă vreme împămîntenite. Încîntător prin naturalețea stilistică, deloc ostentativ în demonstrații, posesor al unui umor difuz și al unei ironii discrete, dar foarte eficiente, Alexandru Călinescu este unul dintre acei autori fascinanți
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
ideea că în fiecare limbă și varietate a limbii se pot observa diferențe în modul de construire a unui dialog, în sistemul formelor de politețe, în "stilurile comunicative": cu preferințe pentru strategiile directe sau indirecte, explicite sau implicite, pentru anumite expresii concrete ale actelor lingvistice fundamentale; iar aceste diferențe depind de articularea diferită a unor sisteme de valori (solidaritate sau distanță, spontaneitate sau prudență etc.). Chiar metodologia anchetei dialectale este analizată în termeni pragmatici, ca un tip de conversație dirijată, care
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
și reținerea față de interlocutor" (p. 103). Diferențele regionale sînt urmărite în tipurile de acte de limbaj, în folosirea interjecțiilor, a apelativelor, a diminutivelor. Se confirmă astfel imaginea mai veche, dar niciodată demonstrată lingvistic, a unei Muntenii caracterizate prin locvacitate, afectivitate, expresie energică: "autoafirmarea emoțională neinhibată este caracteristică vorbitorilor din zona sudică a țării" (p. 98). Foarte interesante sînt descrierile unor evoluții pragmatice muntenești: "indicele de solicitare" și eu/și noi (p. 86-87): "vrem să videm și noi mireasa!"; clișeele mobilizării și
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
lui Alex. Ștefănescu le conține e plasticitatea lor, apropiată de cea a picturii naďve. Atunci cînd, meditînd la opera unui critic, literatura îi apare Ťca un uriaș foc aprins noaptea, în jurul căruia chipurile cititorilor, inundate de lumină și dogoare, capătă expresii stranii: contaminate de frenezie sau, dimpotrivă, placide și somnolente, pierdute în actul contemplației sau schimonosite de refuz și neînțelegereť (Jurnal de critic, p. 166), comparația e revelatoare pentru ce vrea să spună despre diversele stiluri critice". Ion Bogdan Lefter se
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
Zeit e citat la sursă într-o ediție din 1941, și la Conceptul de angoasă al lui Kierkegaard. Referințele germane curg firesc în continuare, intersectate cu trimiteri la Blaga și Călinescu, pentru a pune în evidență ideea că "angoasa este expresia afectivă a înstrăinării omului într-un univers ostil", iar "bucuria creatoare este semnul victoriei asupra alienării" (p. 23). Apelul la concepția marxistă revine periodic, ca și în eseul despre Franz Kafka, pentru a arăta că marxismul "nu aruncă peste bord
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
lăsați singuri cu el. Ne-a primit cu căldură, bucuros să ne vadă. Ședea pe pat, foarte slăbit, cu fața suptă, cu obrajii emaciați, cu ochii febrili, arzători. Căpătase un chip de o rară frumusețe, uimitor de spiritualizat. Avea o expresie de sfânt. Vocea nu i se stinsese, mai avea putere, dar cuvintele erau modulate într-un ritm mai puțin accelerat ca odinioară, cu toate că nici acum nu lipseau din ele pasiunea, înflăcărarea. Vorbea cu întristare, povestindu-ne despre neînțelegerea cu care
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
pasatorului, urât și inuman, dacă e să ținem seama, și nu putem să facem altfel, că jucătorul celălalt tocmai își rezolva pe teren o problemă intim-fiziologică, după cum rezultă din comentariul chiar așa metaforizat cum e... 1) "Se trage în Parlament", expresie care, în funcție de posibilitățile cultural-mentale ale telespectatorilor se poate traduce după cum urmează: a) se trag aghioase; b)se trage de timp; c)se trage discret de mânecă vreun parlamentar ațipit; d)"se trage la temă", în cazul dezlegătorilor de cuvinte încrucișate
Semantica dadaisto- cubistă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12364_a_13689]
-
pas în campania electorală este la fel de kitsch, îndrăznesc să spun, ca și aceea a unui conducător comunist adresîndu-se la 1 Mai mulțimii de la tribuna ridicată în piața publică, pentru a rosti lozincile binecunoscute despre fericirea și viitorul luminos al poporului. Expresii ca "barbaria comunistă", "valorile tradiționale ale modului nostru de viață" și alte șabloane se înscriu în vocabularul tipic al kitsch-ului american, consideră Kundera. Căci, adaugă el, kitsch-ul este idealul estetic al tuturor oamenilor politici de pretutindeni. Ceea ce au
Cîte ceva despre kitsch by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12368_a_13693]
-
Pompiliu Constantinescu considera că Ion Creangă "depășește folclorul și mentalitatea arhaică a cronicarilor", relevînd "o structură care inaugurează o categorie de sensibilitate țîșnind din subconștient ca dintr-un fel de stil latent al spiritualității românești", dovedindu-se un creator de expresie specifică. Tudor Vianu combătea expres concepția potrivit căreia paginile scriitorului ar constitui "o simplă culegere folclorică sau un medium întîmplător, prin care se rostește fantezia lingvistică a poporului (...). Zicerile tipice sînt în Creangă mijloacele unui artist individual. Prin ele ne
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
decît oralitatea, contează la Ion Creangă în primul rînd tensiunea dintre universul oral, Ťanalfabetť, și lumea semnelor, în care individul își conștientizează dureros condiția de parte a lumii și de fragment al acesteia". Dorită ca un semn al emancipării sociale, expresia scriptică ajunge a fi simțită ca o practică necuvenită, ca o imixtiune într-un domeniu prohibit, sacral. O serie de personaje ale Amintirilor conștientizează faptul că sensul vieții lor e stabilit cu anticipație, înregistrat într-o ultramisterioasă "carte a lumii
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
tăiat obișnuința de a spune ce cred, în public. Aceeași opinie publică amuzată în autobuz de exprimările pe care le aude devine combativă în grupuri mici, după ce se întoarce cu picioarele pe trotuar. Și cum își exprimă ea revolta față de expresiile porcoase de care a făcut haz ? Din cîte aud, cetățeanul revoltat folosește același set de expresii care îl contrariază în public la alții. Mă străduiesc să bag la cap toate schimbările care au loc în limbajul public și să le
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
exprimările pe care le aude devine combativă în grupuri mici, după ce se întoarce cu picioarele pe trotuar. Și cum își exprimă ea revolta față de expresiile porcoase de care a făcut haz ? Din cîte aud, cetățeanul revoltat folosește același set de expresii care îl contrariază în public la alții. Mă străduiesc să bag la cap toate schimbările care au loc în limbajul public și să le și înțeleg. Asta din reflex de prozator. Dar ca om obișnuit nu pot spune că mă
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
în public la alții. Mă străduiesc să bag la cap toate schimbările care au loc în limbajul public și să le și înțeleg. Asta din reflex de prozator. Dar ca om obișnuit nu pot spune că mă amuză. În 1990, expresiile tari folosite în public aveau măcar o anumită semnificație. De la revolta față de sistem, pînă la disprețul cu care omul de rînd își lua revanșa împotriva disprețului cu care a fost tratat de regimul totalitar timp de patru decenii. Și pe
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
și cele 24 de litere ale alfabetului." Intrăm aici într-o logică a alienării despre care știm astăzi prea multe pentru a mai insista asupra ei. Pe scurt, dihotomia les mots versus les choses este tradusă de Gleize în termenii expresie versus experiență. O dată cu convingerea că experiența este ireductibilă la expresie, se naște antiliteratura supusă unicului criteriu al autenticității. Expresia se va strădui să devină experiență cu orice preț - al incoerenței, al ilizibilității, al vulgarității. Ce înseamnă asta? Că poezia modernă
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
o logică a alienării despre care știm astăzi prea multe pentru a mai insista asupra ei. Pe scurt, dihotomia les mots versus les choses este tradusă de Gleize în termenii expresie versus experiență. O dată cu convingerea că experiența este ireductibilă la expresie, se naște antiliteratura supusă unicului criteriu al autenticității. Expresia se va strădui să devină experiență cu orice preț - al incoerenței, al ilizibilității, al vulgarității. Ce înseamnă asta? Că poezia modernă apare în momentul în care literatura își constituie un corp
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
multe pentru a mai insista asupra ei. Pe scurt, dihotomia les mots versus les choses este tradusă de Gleize în termenii expresie versus experiență. O dată cu convingerea că experiența este ireductibilă la expresie, se naște antiliteratura supusă unicului criteriu al autenticității. Expresia se va strădui să devină experiență cu orice preț - al incoerenței, al ilizibilității, al vulgarității. Ce înseamnă asta? Că poezia modernă apare în momentul în care literatura își constituie un corp, primește corpul pe care va putea de-acum experimenta
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
imanent. Scriitorii sînt valoroși în măsura în care sînt capabili să nu refere la un Ťdincoloť, ci să absoarbă ca semn orice transcendență. Este un travaliu cît se poate de actual, dar imposibil de dus la sfîrșit. Ieșirea în decor nu este absolută, expresia nu poate fi convertită în întregime în experiență. Dar chiar de-ar fi, o astfel de literatură ideală nu anulează, ci instituie propria transcendență asupra tuturor celorlalte realități pe care le incorporează ca semn, inclusiv asupra realității literare: ce altceva
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
de un estetism foarte viu, reconfortant, un dandy care seducea continuu, împrăștiind, în toate direcțiile și în toate împrejurările, replici scînteietoare, Ťepigramaticeť, pentru ca, la maturitate, să se reveleze, prin Ťteatralitatea lui spontanăť, Ťmiezul caragialian al ființei saleť. Caragialismul ar fi expresia sensibilității artistice care s-ar datora ascendenței sud-dunărene a lui Marian. Dar locvacitatea și jovialitatea temperamentului sudic sînt dublate de substanța ardelenească dobîndită și constînd în construcție, rigoare, datorie și muncă". într-o decupare încă mai pitorească, prin retragerea suportului
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
contaminat, lumea însăși pare scăpată de sub control, e confuză, contrariantă, străină de-a binelea, limitele s-au fluidizat, iluziile sunt imperceptibile, iar efortul de căutare a unui sens pur a devenit chiar ridicol. Pentru un poet aflat mereu în avangarda expresiei moral-etice a timpului său, noua stare de lucruri marchează o adevărată derivă personală plină de amărăciune și dezamăgire: "Secolul nostru e secolul trecut/ noi suntem propria noastră istorie/.../ cutremure și revoluții care nu ne mai sunt destinate." (Secolul nostru) Din
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
fluctuația inerentă, arată un parcurs liric asumat până la capăt indiferent de vârsta biologică și artistică. Cum spuneam la început, Ana Blandiana este recognocibilă în acest volum chiar dacă, pe alocuri, ușor surprinzătoare în opțiunile morale sau estetice. Poate că formele de expresie lirică, șaizecist-clasicizate, ale Anei Blandiana (spune poeta "zadarnic mă cercetez:/ văd o singură ființă/ neschimbată de decenii") sună ușor învechite pentru tânăra generație de poeți mult mai apropiați de poezia Angelei Marinescu, de pildă - debutată în 1969, cu cinci ani
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
știm cu ușurință cine ce scrie. Vraja e aici și mai puternică, poemele continuă cu aceeași expresivitate radiografia vieții și a morții începută în prima parte, dar cu un efect sporit prin schimbarea dozajului și focalizarea pe o modalitate de expresie la jumătate de drum. Fiecare scrie acum puțin ca celălalt și nu sunt sigur că nu au lucrat împreună pe versurile aceluiași poem. Poezia, ca mod de viață (spiritual), dar și ca autodistrugere (în concret), trăită la puterea a doua
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]
-
cîrtitoare, tipic muntenească. Amîndoi au geniu în perifrază și, țintuiți prin forța lucrurilor într-un spațiu restrîns, fac din scris o terapie declarată. Se descătușează prin Rîsu-Plînsu oricărei filosofii, trecînd cuvintele prin toate măsurile sitei sociale. Se "golănesc" savant în expresii de argou intelectual, însușindu-și de bunăvoie condiția de "histrioni ai gîndirii". În Geamlîc, Paul Georgescu se autocăinează prin vocea unui metanarator hîtru: "Bietul narator omniscient! Cunoaște niște oameni, niscai fapte, vorbe, încearcă sa le lege prin ipoteze, și cînd
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
pur și mai sfîșietor-dulce cuplu, pentru mine din întreaga literatură!" - p. 177). Mereu imprevizibil, poetul transformat în infatigabil corespondent reușește o performanță paradoxală: aceea de a pleda simultan pentru dreptul cuvintelor considerate la vremea respectivă (pentru unii și astăzi) însăși expresia trivialității de a face parte din marea literatură, dar și de a aduce un elogiu iubirii platonice. De altfel, în doar trei-patru scrisori, Emil Brumaru reușește să creioneze unul dintre cele mai fascinante portrete feminine din literatura română de după cel
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]