1,958 matches
-
a se percepe drept victimele celei mai mari nedreptăți din secolul XX, ei cer totodată să fie admisă, în Nakba, dubla responsabilitate a Israelului și a Occidentului, căruia i se reproșează că a vrut să-și compenseze propria culpabilitate după exterminare garantându-le evreilor un stat. În siajul procesului de pace din anii 1990, apare totuși o nouă tendință, care îndeamnă la recunoașterea tragediilor evreiască și palestiniană, o tendință împărtășită de intelectuali arabi ca Edward Said, care susține acceptarea experienței evreiești
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evreu" fără să am imediat impresia penibilă că trag genocidul spre mine și că-mi însușesc supliciul altora"27. Într-o vale a plângerii se construiește această memorie care contabilizează treptat toate nenorocirile și toate suferințele poporului evreu, rezumate în exterminarea finală, capăt ineluctabil al unei succesiuni neîntrerupte de persecuții și ură. Prin acest pas se intră într-o prezentare teleologică mai apropiată de religie decât de istorie. De vreme ce totul duce la dezastru, nimic nu se poate schimba, iar evreul a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
au fost confruntați direct cu genocidul, este evident. Astăzi nu te poți adresa lumii evreiești fără să te raportezi la genocid. Nu face asta, mai ales în Europa, ca tinerele generații să acceadă la cunoașterea evreilor numai prin intermediul genocidului, al exterminării lor, și nu al îndelungatei lor prezențe pe continent și al contribuțiilor lor, până în zilele noastre, la viața țărilor respective? Genocidul, din cauza obsesiei care-l înconjoară și a cultului civil căruia îi dă loc, a devenit tema principală a discursului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
veritabile instituții organizate, în sânul populațiilor provenite din imigrație, de către societatea civilă nereligioasă, care să le ia apărarea în aceste situații sau să facă demersuri pe lângă autoritățile de stat. Pe de altă parte, istoria Europei, din care ura antievreiască și exterminarea la care a condus ea fac parte integrantă, ne face mai atenți la antisemitism decât la rasismul antiarab, mai tolerat sub diferitele lui forme islamofobie, "ciocnirea civilizațiilor", antiislamism etc. Fără a uita culpabilitatea născută din recunoașterea tardivă a responsabilității regimului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dar există pericolul să nu mai putem ieși din ele5. Totuși, memoria de suferință care ține loc de identitate evreiască în sferele secularizate sau în curs de secularizare nu este un fenomen legat doar de locul central pe care amintirea exterminării l-a dobândit treptat în viața evreiască. În fapt, focalizarea pe Holocaust nu a făcut decât să accentueze o tendință deja existentă și s-o ducă la paroxism. Terenul era pregătit s-o integreze, mentalitățile evreiești fiind puternic impregnate de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pentru ne-evrei. În același timp, alt paradox, shoah a devenit un fel de substantiv comun. Deja a început să fie folosit fără noimă pentru a desemna acte sau fapte fără măsură comună cu realitatea a ceea ce a fost această exterminare, care i-a privit în principal, chiar dacă nu exclusiv, pe evrei. Răspuns la reificarea efectuată de evreii înșiși. Reacție printr-o libertate de uz fără limite la un uz revendicat ca exclusiv. Pentru a da numai câteva exemple recente, să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evreii înșiși. Reacție printr-o libertate de uz fără limite la un uz revendicat ca exclusiv. Pentru a da numai câteva exemple recente, să-i cităm pe Colette Mainguy, care în La Juive compară universul familial cu o mașinărie de exterminare 8, sau pe François Emmanuel care, în Question humaine, asimilează metodele de gestionare a personalului din întreprinderile industriale cu cele aplicate de călăii Holocaustului, cu numeroase referiri la camioanele folosite la Chełmno drept camere de gazare, la Soluția Finală și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Soluția Finală și la colaborare 9. Mai aproape de noi, și chiar mai rău dacă este posibil așa ceva, în ultima ei carte, Pourquoi?, Brigitte Bardot numește "lagăre de concentrare" crescătoriile intensive de porci, "holocaust" abandonarea animalelor pe timpul verii, califică drept "genocid" exterminarea focilor și-l supranumește "Himmler" pe președintele Federației Vânătorilor 10. Am putea da multe exemple. Orice violență reală sau presupusă, orice traumatism par de acum să solicite recurgerea la vocabularul genocidului evreiesc, la o terminologie a extremei și în care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
un funcționar care-și executa sarcinile cu precizie și interes. Putem discuta, desigur, temeiurile acestei analize. Dar ea avea cel puțin meritul de a infirma ideea călăului antisemit absolut. Puternicele rezerve ale lui Hannah Arendt față de atitudinea liderilor evrei în timpul exterminării, precum și critica ei față de voința Israelului de a vedea acest proces desfășurându-se pe teritoriul său au declanșat o imensă controversă în lumea evreiască. Argumentația ei submina miturile celor care se confruntau cu ea, construite pe distincții nete între bine
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
că în Franța negatorii acestui genocid sunt foarte mulți. Să faci presiune asupra Turciei pentru recunoașterea genocidului armean e un lucru, să legiferezi asupra negării lui într-o țară ca Franța, care nu a fost nici instigatoarea, nici locul acestei exterminări, e altceva. Franța s-a folosit de cauza armeană, cum făceau puterile europene în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, pentru propriile interese. Pe 19 ianuarie 2007, Hrant Dink, redactorul-șef al hebdomadarului armean din Turcia Agos
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
teologiilor genocidului articulate în mediile ortodoxe și ultraortodoxe, teologii care se disting din toate punctele de vedere de căile adoptate de laici, am putut constata nevoia de religie și identitate pe care această nouă religie civilă aspira să o satisfacă. Exterminarea evreilor a devenit "Holocaust" abia în anii 1970, pentru a deriva apoi spre acea "manie a Holocaustului" semnalată de Jacob Neusner. În același timp, asistam la ideologizarea și recuperarea ei în scopuri politice de către un Israel doritor să-și justifice
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Eliezer, God, Man and History: A Jewish Interpretation, Jonathan Davis, New York, 1959. -, Faith after the Holocaust, Ktav, New York, 1973. -, With God in Hell: Judaism in the Ghettos and Deathcamps, Sanhedrin Press, New York, 1979. Bernfeld, Shimon, Cartea lacrimilor. Nenorociri, persecuții și exterminări, Eshkol, Berlin, 1923-1926, 3 vol. (în ebraică). Bernstein, Michael André, Foregone Conclusions. Against Apocalyptic History, University of California Press, Berkeley/Los Angeles/Londra, 1994. -, "Victims-in-Waiting: Backshadowing and the Representation of European Jewry", New Literary History 29 (4), toamna 1998, pp.
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
253, 257, 279, 280 Evanghelii, 39 Every Day Remembrance Day. A Chronicle of Jewish Martyrdom (de Simon Wiesenthal), 266-267 Evul Mediu, 50, 58, 63, 67, 70, 77-82, 94, 100, 115, 126-128, 134-135, 137, 145, 197, 267, 272 Exod, 29, 97 Exterminarea evreilor din Europa (de Raul Hilberg), 128, 231 Fackenheim, Emil, 175, 178-179 Faith after the Holocaust (de Eliezer Berkovits), 171 Falken, Herbert, 196 Faptele Apostolilor, 39 Farhi, Gabriel, 265 Faurisson, Robert, 231 Figaro littéraire (Le), 200 Fiii și Fiicele Deportaților
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
66 Id., The Suffering of the Jews during the Middle Ages, trad. din germană de A. Lövy, revăzută și editată de Alexander Kohut, Bloch Publishing Company, New York, 1907, pp. 9 și passim. 67 Shimon Bernfeld, Cartea lacrimilor. Nenorociri, persecuții și exterminări, Eshkol, Berlin, 1923-1926, vol. 1, pp. 5 și 6 (în ebraică). 68 Ibid., vol. 3, p. 5. 69 Ibid., vol. 1, p. 80. 70 Abraham Meir Habermann, Catastrofe în Germania și în Franța de Nord: memorii ale contemporanilor Cruciadelor și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
obiectelor și divertismentelor. Fapt care nu împiedică nicidecum ca secolul XX să fie însoțit de o profundă criză a religiei laice a progresului. Apărută în secolele XVIII-XIX, negarea ideii de progres câștigă în intensitate în urma celor două războaie mondiale, a exterminărilor în masă, a totalitarismului, a pericolului atomic și, mai recent, a degradării ecosistemelor și a amenințărilor biotehnologice. Promisiunilor de progres le-au urmat viziunile pesimiste, tehno-știința fiind asemuită cu o mașinărie satanică, generatoare mai mult de rele decât de binefaceri
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Mozambic. Adu-ți aminte, spusese, de fotografiile neliniștitoare pe care Atget le-a făcut la Paris: pantofi vechi, aliniați pe rafuri, așteptându-și stăpânii, care par imposibili. Ori celelalte sute de pantofi, puși grămadă unii peste alții În lagărele de exterminare fasciste. - Ce ciudat, a comentat Markovic. Întotdeauna am crezut că pictorii Înfrumusețează lumea. Că Îndulcesc urâțenia. Faulques n-a răspuns. Totul depindea, gândea el, de ce avea privitorul În minte În vreme ce se uita ori de ce Îi băga pictorul În minte. Pantofi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În istorie al aceleiași instituții (2000). Conferențiar la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova (1998-2004). Cercetător științific, coordonator la Institutul de Istorie, Chișinău (din 2004). Lucrări principale: Politica națională În Moldova sovietică, 1944-1989, Cartdidact, Chișinău, 2000; „Problema exterminării evreilor În timpul celui de-al doilea război mondial În istoriografia moldovenească postsovietică”, În Viorel Achim și Constantin Iordachi (ed.), România și Transnistria. Problema Holocaustului, Curtea Veche, București, 2004; „Ethnonationale Identität, Minderheiten und Föderalismus”, În Alexander Rubel, Flavius Solomon și Alexandru
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mai odios capitol al istoriei spațiului concentraționar românesc - experimentul Pitești. Dezvoltat și În alte locuri de detenție de pe harta Gulagului românesc (Târgu-Ocna, Peninsula, Ocnele Mari, Brașov), experimentul reeducării de tip Pitești a cunoscut expresia completă a manifestării sale - dezumanizarea și exterminarea - În Închisoarea din localitatea omonimă și În aceea de la Gherla. În cazul celei de-a doua Închisori, perioada de vârf a practicării experimentului a fost marcată de transferarea În august-septembrie 1951 a două loturi de „studenți” de la Pitești. Din cei
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
erau normele de muncă, În condițiile În care acestea le depășeau cu mult pe cele general practicate pe șantierele „civile”. În iunie 1952, ministrul adjunct de Interne exprima ceea ce de fapt deținuții percepeau ca fiind o componentă a regimului de exterminare la care erau supuși: „Deținuții trebuie să muncească cu norma dată de noiă este o greșeală ca ei să cunoască normele Canalului. Noi folosim normele Canalului și le dăm lor alte norme, ne ghidăm după ele. Astăzi se pune În fața
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
trăită - istorie povestită. Deportarea În Bărăgan (1951-1956), Amarcord, Timișoara, 1997. Wurmbrand, Richard, Cu Dumnezeu În subterană, traducere de Marilena Alexandrescu-Munteanu și Maria Chilian, Casa școalelor, București, 1993. Zugravu, Cezar, „Metodele de tortură din Securitate, din Închisori și din lagărele de exterminare”, În Analele Sighet, 5, 1997, pp. 478-486. *** Analele Sighet, editor Romulus Rusan, Fundația Academia Civică, București (Analele Sighet). *** Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca, Editura Academiei Române, Cluj-Napoca (AIIC). *** Arhivele Securității, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, vol. I, Pro Historia, București
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Interne, la Începutul lunii mai 1950. A fost Înmormântat În pripă În cimitirul Bellu catolic. Au urmat: Valeriu Traian Frențiu († 11 iulie 1952), Ioan Suciu († 27 iunie 1953), Tit Liviu Chinezu († 15 ianuarie 1955) (decedați ca urmare a regimului de exterminare de la Sighet) și Ioan Bălan († 4 august 1959). Istoricii ortodocși din vechea generație au apelat la penibile mijloace de a ascunde detenția episcopilor uniți În mănăstirile ortodoxe În perioadele 1948-1950 și 1955-197035. De altfel, partea cea mai dureroasă și mai
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
neagră a comunismului, editată de istoricul francez Stéphane Courtois 4. Pe de altă parte, represiunea sovietică a avut un caracter deosebit față de cea Întreprinsă de regimurile europene de extremă dreaptă, În speță de cel nazist. Dacă nazismul și-a propus exterminarea totală a unor popoare, precum evreii și țiganii, regimul stalinist nu avea acest scop În mod expres, ci mai degrabă Își propunea reeducarea unor elemente sociale considerate potențial dușmănoase puterii sovietice 5. Aspectul cantitativ nu este nicidecum În măsură să
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
represiunile Împotriva popoarelor și problemele legate de acest fenomen), Elista, 2003. Casso, Leon, Rusia și bazinul dunărean, traducere de ș.G. Berechet, Tipografia Al. Țerek, Iași, 1940. Cașu, Igor, „Politica națională” În Moldova sovietică, Cartdidact, Chișinău, 2000. Cașu, Igor, „Problema exterminării evreilor În timpul celui de-al doilea război mondial În istoriografia moldovenească post-sovietică”, În Viorel Achim, Constantin Iordachi (ed.), România și Transnistria. Problema Holocaustului, Curtea Veche, București, 2004. Concquest, Robert, Harvest of Sorrow: Soviet Collectivization and the Terror-Famine, Oxford University Press
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ideologie a cultivării sistematice a urii, pentru care „lupta de clasă” și „dictatura proletariatului” simbolizau esența progresului istoric. Importată din URSS, ideologia comunistă a justificat atacul împotriva societății civile, a pluralismului politic și economic, nimicirea partidelor democratice, distrugerea pieței libere, exterminarea prin asasinat, deportări, muncă forțată, întemnițare a sute de mii de oameni. În spatele măștii „umanismului socialist” s-a ascuns cel mai profund dispreț pentru om ca individ. Pe baza examinării literaturii analitice și a mărturiilor existente, care probează natura antipatriotică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dominată de Gheorghiu-Dej, a fost aplicată teza „întăririi vigilenței” și a „intensificării luptei de clasă”. Atunci a fost creată Securitatea ca instituție centrală a sistemului represiv. Raportul oferă date cutremurătoare despre Gulagul românesc, cu ale sale penitenciare și lagăre de exterminare prin muncă forțată. Sighet, Aiud, Gherla, Pitești, Canalul Dunăre-Marea Neagră sunt doar câteva din numele de pe această veritabilă hartă a morții. Sub Ceaușescu, în pofida promisiunilor privind întărirea „legalității socialiste”, a continuat demonizarea proprietății private, persecutarea credințelor și practicilor religioase, criminalizarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]