828 matches
-
filozofică și acele paragrafe din Cercetări care au inspirat-o nu este ușor de caracterizat într-un mod care să nu lase loc pentru interpretări nedorite. Exprimările sale în această privință, în „Prefața“ și „Introducerea“ cărții sale, sunt precaute și ezitante. Mai întâi, Kripke își exprimă îndoiala că „poziția evazivă“ a lui Wittgenstein ar putea fi prinsă printr-un argument clar. Există bune motive pentru a crede că el percepe această particularitate a însemnărilor lui Wittgenstein drept o slăbiciune. Identificând în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
managerul, de cele mai multe ori, este cel care inițiază atingerea corporală cu ceilalți; • proxemică: persoana cu statut social înalt ocupă mai mult spațiu și pare să creeze în jurul ei o ,,graniță invizibilă". Sentimentul de superioritate al persoanei este confirmat de modul ezitant în care se apropie ceilalți de această ,,graniță invizibilă". Câteva exemple ce țin de proxemică sau ,,gramatica spațiului" (Edward T. Hall, 1959) se referă la modalitatea unei persoane de a se îndrepta către cei din jur, de a-și orienta
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fie nu este deloc. H a pus reportofonul pe masă, fără să spună nimic. Înregistrare: Mircea Horubeț Transcriere: Mircea Horubeț S: (uitându-se la reportofon) Ci-i ? Aparat di radio?... Treb’ să ai șî telefon, nu? H: (cu o voce ezitantă, Încercând să arate că nu ar dori să discute despre asta) ȘÎ ...șî telefon, da. S: Da. SÎ nu-mi spui cî l-ai cumpărat? Di undi-l ai? ȚÎ l-o dat vreo unul din băieț. L., probabil. H
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
trec neobservate. Ele sunt umile, amabile și adesea retrase. Nu au încredere în forțele lor și tind să-și ignore propriile calități. Au totuși trăsături de vitalitate și de încredere în sine. Ele pot fi, în multe situații, dificile, incomode, ezitante. h. Conformiștii. Sunt acei oameni care respectă regulile, sunt ascultători până la obediență. Lor li se potrivesc locurile/slujbele care nu solicită (deloc) imaginația. Neavând tendința să problematizeze situațiile, conformiștii caută și conservă rutina. Sunt temători și preferă să facă mai
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
decât de obicei (mai precis, tindem să-i dominăm pe ceilalți, să devenim mai autoritari, mai agresivi, mai impulsivi, mai violenți chiar, fără a mai ține seama de partener) sau mai nonasertivi (adică: mai docili, mai supuși, mai pasivi, mai ezitanți). În cazul celeilalte dimensiuni centrarea pe scop comportamentul nostru poate fi orientat fie spre sarcină, fie pe relație. Centrarea pe sarcină se referă la: • centrarea pe îndeplinirea la timp a sarcinii. Când acest scop este amenințat de ceva sau de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prin mofturi, mimică expresivă, alint etc. COPIL adaptat supus Da, bine. Am înțeles. Bine, cum spui tu. Grăbiți-vă! Vom fi certați dacă întârziem... Vă rog... După dvs. Îmi dai, te rog, ...? Doamna, îmi dați voie să...? Ton respectuos Ton ezitant Voce nesigură Ridicarea a două degete/a mâinii când vrea să spună ceva respectarea tuturor regulile care i-au fost făcute cunoscute/impuse Plecarea capului cedare în fața interlocutorului Plecarea privirii COPIL adaptat victimă Am încercat, dar nu pot să... Eu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nervozitate, teamă, după cum un volum scăzut al vocii (nu avem, aici, în vedere, cauzele de ordin fiziologic ce pot apărea în anumite contexte) denotă, în general, nesiguranță (Nuță, 2004, pp. 23-24), iar în cazul întrebării se asociază cu o formulare ezitantă a acesteia; de asemenea, adresarea "în viteză" a întrebării poate demonstra lipsa reală de interes a locutorului sau graba acestuia, implicând și disfuncții în decodarea mesajului de către interlocutor, sau, dimpotrivă, poate da un caracter ludic respectivului context comunicativ vezi, de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
inafectivitate. g) Evaluarea formelor de expresie (verbală, mimică, scris, desen) și a comunicării bolnavilor privesc o serie de aspecte, dintre care cel mai important este limbajul verbal. Referitor la limbaj, remarcăm în cursul observației clinico-psihiatrice următoarele: - vorbire rapidă sau lentă, ezitantă, baraje verbale, voce șoptită sau de intensitate crescută, amenințări și injurii verbale, limbaj moriatic, limbaj afectat, manierist etc.; - vocabular bogat sau sărac, neologisme de factură bizară, utilizarea unor „limbaje artificiale” de factură patologică (glosolalie, pseudo-glosolalie, schizofazie, afazie), stereotipii verbale. h
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asupra unei activități intelectuale și care este recunoscută ca atare de către individ; 3) abulia constituțională, specifică unei categorii de subiecți considerați „slabi”, „inerți” sau „leneși”, incapabili de a putea desfășura un efort de adaptare socială, personalități, în special de tip ezitant cu tendința la îndoială și incertitudine. 4) abulii sistematizate, constând în imposibilitatea realizării voluntare a unor anumite acțiuni, cu caracter particular, datorită unor inhibiții obsesive sau fobice. Tulburările de tip abulic pot fi întâlnite la melancolici sau schizofrenici, în tabloul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și polimorf, fapt care a dat naștere la numeroase controverse între specialiști. Etichetarea diagnostică de personalitate psihopatică include o gamă largă de aspecte psihopatologice, cum ar fi: personalitatea histrionică, compulsivă, stările borderline, personalitatea paranoică, antisocială, dependentă, schizotipală, narcisică, schizoidă, pasiv-agresivă, ezitantă etc. Pentru înțelegerea, acestei categorii de fenomene psihice morbide, o incursiune istorică a evoluției ideilor despre personalitățile psihopatice se impune de la început. La originea lor, comportamentul și felul de a fi al acestei categorii de indivizi a fost etichetat în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a lagărului se așterne iarăși liniștea. Un dulap metalic, lipit de peretele curții. O mînuță nesigură se strecoară prin fanta asemănătoare cu cea a unei cutii de scrisori. Ușa dulapului se întredeschide cu un scîrțîit. Răsare capul unui băiețel, neîncrezător, ezitant. Iese din dulap și privește în continuare cu luare aminte în jur: "Ai să ieși cînd n-ai să mai vezi pe nimeni și n-ai să mai auzi nimic" insistase tatăl său cînd, încercînd să-l salveze, îl băgase
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
că e puțin nebun. Pentru marea majoritate este un incomod. La sfîrșit, îți propun, cititorule, un exercițiu de imaginație... Ești la munte, iarna, într-un cătun (în Alpi sau în Pirinei, cum îți convine). Spre seară începe să ningă. Fulgi ezitanți la început, apoi din ce în ce mai hotărîți. Închizi obloanele trainice din lemn (verzi sau albastre, cum preferi) în timp ce ninge fără încetare, lin, încăpățînat. Ninge toată noaptea, fără întrerupere, neobosit. Te trezești de dimineață, odată cu soarele, deschizi obloanele, descoperi o lume albă, neîncepută
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
paragrafe din Cercetări care au inspirat-o nu este ușor de caracterizat într-un mod care să nu lase loc pentru interpretări nedorite. Exprimările sale în această privință, în „Prefața“ și „Introducerea“ cărții sale, sunt 300 GÂNDITORUL SINGURATIC precaute și ezitante. Mai întâi, Kripke își exprimă îndoiala că „poziția evazivă“ a lui Wittgenstein ar putea fi prinsă printr-un argument clar. Există bune motive pentru a crede că el percepe această particularitate a însemnărilor lui Wittgenstein drept o slăbiciune. Identificând în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cedeze pretențiilor împăratului, regele Suediei debarca în Pomerania, primind ajutorul Electorilor 235 protestanți de Saxa și de Brandenburg. Jefuirea de către forțele imperiale ale lui Tilly a orașului protestant Magdeburg va sprijini acest plan, aruncându-i pe principii protestanți, la început ezitanți, în politica lui Gustav al II-lea Adolf. Devenit conducătorul protestanților din Imperiu, regele Suediei începea ofensiva, în câteva săptămâni devenind stăpânul și arbitrul Germaniei. Îndreptându-se spre Rin, Gustav al II-lea Adolf i-a alungat pe spanioli din
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
datorită inegalității sociale dintre personaje, așa cum ne vine nouă să credem în România. Într-adevăr, nu există aici nicio certitudine, noi nu putem lua drept sigure decât cele spuse de procuror, care, deși o vedetă, se comportă acum suspect de ezitant în ceea ce privește acuzarea lui DSK. Și cine ar putea să mușamalizeze? Nu știu, de aceea l-am și întrebat pe Dorin Tudoran cum s-ar putea explica atitudinea neobișnuit de ezitantă a procurorului, iar eu unul nu sunt deloc convins că
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
procuror, care, deși o vedetă, se comportă acum suspect de ezitant în ceea ce privește acuzarea lui DSK. Și cine ar putea să mușamalizeze? Nu știu, de aceea l-am și întrebat pe Dorin Tudoran cum s-ar putea explica atitudinea neobișnuit de ezitantă a procurorului, iar eu unul nu sunt deloc convins că toate aceste detalii convenabile apărării, colportate copios de presa de stânga, au apărut din senin. Dar chiar dacă tot acest scenariu rocambolesc ar fi real, ce arată el de fapt? Că
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
neîncredere în forțele proprii Accese de melancolie și incapacitatea de a învăța din lecțiile vieții Ambiție exagerată și dorința de dominare, atât în familie, cât și în societate. Devotament exagerat pentru binele altora. Stări de epuizare fizică și psihică. Comportament ezitant, lipsa siguranței de sine și a discernământului. Stări de anxietate sau de teamă Corcodușul (Prunus cerasifera) este cel mai potrivit în cazul pacienților cărora le este teamă că șiar putea pierde stăpânirea sau controlul de sine. Florile corcodușului sunt albe
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
mai deosebite, fiecare trebuie să asculte semnalele date de vocea sa interioară, care va semnaliza momentul limită al rezistenței organismului. Se recomandă de asemenea diferite tehnici de relaxare și plimbările în mijlocul naturii, care ridică nivelul de energie al organismului. Comportament ezitant, lipsa siguranței de sine și a discernământului Dr. Bach considera nucul cel mai potrivit în cazul persoanelor care iau cu greu o decizie importantă în viață, cum ar fi căsătoria, schimbarea locului de muncă sau schimbarea domiciliului. Nucul (Juglans regia
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Întâi drept mesager. Lipsa mea de vlagă din aceste zile ( În curând se vor Împlini trei săptămâni de când durează), m-a făcut să Încep a crede, la modul serios, că nu-mi voi reveni din ea niciodată 8. În formule ezitante, adeseori contradictorii, obsesia morții controlează, pe nebăgate de seamă, cea mai mare parte a jurnalelor scriitorilor. Dacă una din motivațiile jurnalului - o motivație ades mărturisită - este și dorința de a dubla opera, de a oferi argumente suplimentare pentru ceea ce n-
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
se dorește o formă de extensiune a dialogului: cu existentul, cu alteritatea, cu identitatea. Un dialog amânat, de multe ori, Însă prin aceasta nu mai puțin autentic. Funcția compensatorie a jurnalului intim acționează și În zona dialogului absent. Incomplet și ezitant, cenzurat de durata și frecvența scrierii, această formă a comunicării grevează, În egală măsură, atât asupra timpului, cât și asupra persoanei. Jurnalul se dovedește, În cele din urmă, fie o non-soluție, fie o soluție parțială: nici un jurnal nu a Împiedicat
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
altora - prin muncă socială sau de alt fel? Aș deveni atunci oare mai sensibilă față de ceilalți oameni și problemele lor? Aș fi atunci capabilă să scriu cinstit și despre alte ființe decât despre adolescenta Înaltă și introspectivă? Chiar dacă tonul e ezitant și plin de contradicții, nu e mai puțin adevărat că Sylvia Plath e pe deplin conștientă de ceea ce o așteaptă. Semnele de Întrebare diseminate cu destulă generozitate În Întregul text al jurnalului vorbesc, În fapt, nu de ezitările ei, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
s-o scriu. Trebuie legată, Împachetată și trimisă În Noua Zeelandă. Doresc asta din tot sufletul... Și așa va fi6. Dorința exaltată de contopire cu fratele mort, dialogul patetic În care ambiția literară dublează tragedia intimă dau nota unei confesiuni mereu ezitante Între derizoriul clipei și absolutul amintirii. Imaginile cotropitoare ale copilăriei și ale Noii Zeelande natale subîntind coarda unei nostalgii pe care prezentul o ridică la cote insuportabile. Viața nu mai este, În acest caz, decât o promisiune pe care scriitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
contradictorii, cum era și logic, firesc; deși deficiențele de limbaj sunt în general comune tuturor tipurilor de întârziere mintală, s-au făcut totuși diferențieri în ceea ce privește unele particularități în diferite forme clinice; la cei cu sechele postencefalitice se observă o vorbire ezitantă, explozivă sau întâmpinând greutăți în articulare, prozodie și găsirea termenilor necesari; la cei epileptici, mai ales după crize comițiale au loc perseverări în vorbire, repetarea unor sunete, silabe, cuvinte, foarte frecvente, având o voce înăbușită, ștearsă; copiii cu sindromul Down
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
servicii specializate în asistență socială (vezi Ordonanța nr. 68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale). Subfinanțarea protecției sociale a fost agravată de strategia confuză de relansare a serviciilor sociale. Moștenirea negativă a regimului comunist în acest domeniu a fost ezitant depășită. Deficitul și confuzia sistemului de servicii de suport social au reprezentat factori importanți generatori de procese de degradare și excluziune socială. De-abia în 2001 guvernul a elaborat strategia dezvoltării instituționale a noului sistem de asistență socială și s-
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sociale și al promovării incluziunii sociale. Aceasta este, în fapt, noua filosofie a serviciilor de asistență socială deschisă de legea-cadru a asistenței sociale. Tipuri/forme de excluziune socială Excluziunea de la serviciile de educație Reforma orientării școlare a fost mult timp ezitantă, caracterizată prin frecvente confuzii și intenții bune nefinalizate, fiind și în momentul actual încă departe de a fi ajuns la o structură coerentă, sistematic-structurată pe toate formele de educație. Oferta școlară a moștenit și perpetuat obsesia pentru formarea tinerei generații
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]