3,289 matches
-
vindecate, sunt răni nevăzute și ce poți face? Văd oameni îndoiți de greutatea arșiței și-mbătrânirea se accentuează. Trece fierbințeala prin ziduri și parcă din zi în zi sunt tot mai subțiri. S-au pus pe ars case, căpițe de fân adunate numai cu mâinile și cu sudoare. Se-aprind și devin scrum cât ai clipi și oamenii își rup hainele de pe trup ca semn de mirare și neputință. În mormanele de cenușă fierbinte au fost îngropate câteva bucurii. Au rămas
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
mioarele și nu dorea să se despartă de niciuna, mai ales că aștepta ca în primăvară să-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele, le închise în saivan unde aveau umplută ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un spațiu așa de mic. Se învățase să trăiască într-o turmă mare și libere
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
afundă într-o râpă mai greu de coborât, până în apropierea locului de unde se auzeau tăieturile de topor. Pășind tiptil, se apropie de locul de unde veneau zgomotele. Iată, printre ramurile tufișului, chiar a început să vadă un cal înhămat, rumegând niște fân, lângă o sanie pentru cărat lemne. Ceva mai la deal, zări doi țărani care retezau de zor trunchiurile unor fagi uscați, pe care-l doborâră la pământ cu topoare. Lăsară însă niște cioate înalte, cât ei de înalte, spaima pădurarilor
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
-i așteaptă pe țăranii a doua zi, când vor veni la el. Dar el nu plecă acasă chiar atunci, căci mai avea o treabă de făcut. Trebuia să urce muntele până la poiana de la Dalna, să vadă cum stau proviziile de fân pentru cerbi și căprioare din acea poiană de la marginea pădurii. Pe culmea muntelui, vântul încă sufla cu putere, împrăștiind zăpada pufoasă de pe ramurile brazilor. Crivățul chiar se înteți când el ajunsese în poiana de pe coama muntelui, așa că își îndesă vârtos
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
înteți când el ajunsese în poiana de pe coama muntelui, așa că își îndesă vârtos căciula pe cap. Porni vitejește prin zăpezile mari din poiană. Vedea peste tot urme de pași de căprioare, care se hrăniseră din belșug dintr-o claie de fân, smotocită de sălbăticiuni, anume clădită acolo pentru cerbi și căprioare. Alături era și un jgheab de lemn în care sălbăticiunile își puteau duce botul, să lingă dintr-un drob de sare. Curăță, cu mâna, jgheabul de zăpadă, ca să ajungă la
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
vedea de ale lui, a scuipat în palme, ptiu, curva dracului, asta cu zile mă omoară, nu se astâmpără nici să o pici cu ceară, iar am prins-o cu dascălul în păpușoi, după ce săptămâna trecută am prins-o pe fânul din pod cu popa din satul vecin, mai dă-mi un deț, cere bătrânul, birtașului, mai bine stau aici și beau, că de merg acasă o omor cu zile și mă bagă ăștia la ocnă, pentru o curvă de muiere
O CURVĂ DE MUIERE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362699_a_364028]
-
împuști pe proprietari. Mocirla unde stăteau era de peste douăzeci de cm adâncime. Caii întâlniți erau ținuți afară nu în adăposturi dar cu niște îmbrăcăminte pe ei ca niște pilote, legate pe sub greabăn. Aveau tractoare iar la marginea șoselei baloți de fân acoperiți în folie albă de poliester. Așa țin fânul verde tot timpul și nu mucegăiește ne având aer să facă reacția aerobică, metodă folosită și în România din ce în ce mai des. Am întâlnit pe malul fiordului zeci de gâște sălbatice păscând liniștite
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
de cm adâncime. Caii întâlniți erau ținuți afară nu în adăposturi dar cu niște îmbrăcăminte pe ei ca niște pilote, legate pe sub greabăn. Aveau tractoare iar la marginea șoselei baloți de fân acoperiți în folie albă de poliester. Așa țin fânul verde tot timpul și nu mucegăiește ne având aer să facă reacția aerobică, metodă folosită și în România din ce în ce mai des. Am întâlnit pe malul fiordului zeci de gâște sălbatice păscând liniștite iarbă. O pasăre ciudată stătea în mijlocul șoselei și nu
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
maică-mea țesea ștergare de borangic pe care le împătureafrumos în lăzile de zestre aveam două surori ce așteptau să se măriteîn casă mirosea a busuioc a boabe de porumb fiert a cartofi copți pe plităși a mere ținute în fân aduse de la muntetu îmi brodai pe umeri crini era o iarnă grea- nu știu cum dar numai iarnă se întâmplă-n minepe cer nu mai sunt stele se mai aude câte un înger căzândlui Dumnezeu îi atârnă de pleoape lacrimi grele de
PETRE IOAN CREŢU [Corola-blog/BlogPost/353492_a_354821]
-
sunt bucuroși de oaspeți! Oaspeți... care apar cam rar în perimetrul lor. Ne primesc omenește, cu prietenie și respect pentru cei care le sunt „mosafiri”. Gospodăria este curată, atât casa în exterior cât și grajdul de animale. Șura, depozitul de fân și celelate anexe gospodărești sunt destul de bine îngrijite. Suntem invitați în casă. Odaia de zi este puțin cam intunecoasă. Gazdele ne poftesc să ne așezăm la masă! Scoatem merindele noastre, iar ei pe ale lor. Le punem la comun! Noi
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
Niky, nu fi trist că mergem la circ. Pe trompă mă ții și voi bătea step, Le citesc din carte, și să vezi efect: Va fi un delir, prevăd de pe-acum, Vei avea o casă și un stog de fân... În care chiscanii vin ca să ierneze; Frigărui alese, o să dau chermeze. ...Deschid librărie "Poezii alese" Cântăm în duet, banul să ne iese. * * * Circul merge bine, succes grantat: Grijile s-au dus, de ele-au uitat... Vin copiii atâția, pe Miți
PISISY MIŢI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353802_a_355131]
-
și la întoarcere, de la prundul unde se forma ciurda, să aducă o găleată cu apă de la fântâna vecinilor, pentru a umple teicile păsărilor cu apă proaspătă și ulucul măgărușului. Le arunca păsărilor câte un pumn de grăunțe un braț de fân lui Ghiță măgărușul, apoi se grăbea să prindă autobuzul spre Oltenița. Ajungea uneori înaintea îngrijitorilor. Făcea cam zece minute - un sfert de oră până la Dorobanțu. Prima dată inspecta întreaga fermă, observa dacă sunt probleme ce trebuiesc corectate imediat și dacă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353735_a_355064]
-
iscat un vânt, să bată prin codrii sterpi frunzele toate. Prin livezi, grădini și vii ele dansează ca fluturii în roi în costume multicolore și ii și nasc plăceri în sufletul din noi. Caii-nhămați la căruțe trag la pătule, fânul stivuit în clăi fumegă-n soare, mustul fierbe-n bădane cu spume, în stoluri, stoluri, trec păsări călătoare. E-o toamnă-mbelșugată ca nicicând; se țin petreceri lungi de săptămâni; în față la altar miresele mai plâng, când li se
TOAMNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353890_a_355219]
-
sporește, Se-ntorc pe la case, se bagă în pat, Pe haturi muiate nu-i loc de arat. Abia mai târziu vor ieși prin ogradă, Cătând pe la grajduri și șură să vadă, De-n timpul urgiei ceva s-a stricat, Sau fân și nutrețuri la vite s-a dat. *** Ciclul "Primăvara" Volum "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Din norii cei mari ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1569, Anul V, 18 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu
DIN NORII CEI MARI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353903_a_355232]
-
Erau ceva probleme cu copilul mic în pădure. Mai mult încurca decât ajuta la culesul de zmeură. Pe noi tata ne lăsa să umblăm la zmeură chiar de la începutul sezonului, el având mult de lucru la cosit și la strâns fânul. Îl apuca, în schimb, hărnicia spre sfârșitul sezonului, când zmeura se mai rărea, când mai găseai zmeură mare și frumoasă doar prin huciuri, pe la umbră, în locuri mai greu accesibile. Atunci, nu știu de ce, îi plăcea să umble prin desișuri
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
Și-i cumpărară un frumos stilou, Fiindcă veșnic stătea-n jilț gânditor, Iar fruntea-i lată părea de scriitor. -Ăsta-i cadou ? zise fudulul bou Și-și scoase subalternii din birou. Morala: Să îi faci cadou unui bou Un braț de fân,nu un stilou ! EU VOI FI ! Patru pui de ciocârlan, Cocoțați pe-un bolovan, Stau cuprinși de-o mare lene Și se ciugulesc prin pene. - Fraților, m-am tot chitit Și în taină-am socotit: Numai fiii de-mpărați Sunt
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
în misiune prin jgheabul uriaș. A fost foarte mirată să vadă cum calul căruia i-a dat bolovanul de sare a început să-l lingă fără să-i dea nicio atenție Lăcrămioarei. În acel jgheab primeau caii și apă și fân și iarbă verde de mâncare. După ce s-a jucat vreo oră prin jgheabul mai înalt decât ea , paznicul a luat-o și au mers în păduricea din fața grajdului să ia și el masa. Desigur a fost invitata lui. La masă
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
Suav, șovăielnic - ca vântul, Idilic, ca pâinea ta coaptă, Ce-mi arde pe buze cuvântul. Mi-e dor de-o atingere moale- De buze, de zâmbet, de sân-, De-un foșnet fâșneț - ca de poale Muncite de-o dragoste-n fân. Mi-e dor și de arșița mută- Vârtej care arde și scurmă, De patima noastră,-absolută, Ca flacăra cea de pe urmă. Mi-e dor de plăcerile-astrale, Când dragostea-n mreje ne ține, Gustate în brațele tale- Poteci spre cărări celestine
MI-E DOR… de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352661_a_353990]
-
pe ofensata. - Da’ ce crezi, că sunt o sărăntoacă din sat? Făcea pe îmbufnata. Alma se amuza în sinea ei. Ce creaturi infame erau amândoi! Ce planuri murdare, urzeau? -Nu, iubito. Ce poate fi mai romantic decât o grămadă de fân proaspăt cosit? Și tu să... Alma nu mai auzea nimic. Eustace îi șoptea la ureche continuarea. Nu își dorea, să afle ce debita. Nu-l plăcuse de la început pe baron. Îngâmfat, obraznic, alunecos, lipsit de respect și scrupule! Mary râdea
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
broșe din fetru. Pictura naivă realizată de dumneaei oferă în miniatură imaginea satului românesc și a naturii înconjurătoare, cuprinzând un spațiu vast, plin de viață, vesel și luminos. Casele au grădină cu flori, pomul vieții, fântână, căruță și căpiță cu fân, cocoșul cântă pe cumpănă, fluturele zboară înspre soare. Atmosfera este însuflețită și de mulțimea buburuzelor și de nota originală cu care sunt umanizate casele și necuvântătoarele: casele au acoperișul sub formă de căciulă țărănească, barza zboară cu geamantanul în cioc
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
de feminitatea și frăgezimea fecioarei. Trupul ei mlădios se unduia lângă al lui. Îi simți respirația caldă și bătăile inimii din ce în ce mai repezi. Era plăpândă și gingașă, cu pielea catifelată, încât dorința de amor îi răscoli profund. Se lăsară ușor în fânul moale cu parfum ademenitor. Narcisa se lipi de trupul său și-i simți mușchii încordându-i-se. Cu delicatețe îi desfăcu năstureii de la bluziță și continuă să-i presare sărutări pe gât și pe sâni. Ea se desfăcu precum o
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
noi, ca o aripă de vis, unde cerul s-a deschis și-unde am căzut în rai tu crăiasă și eu crai, unde ne-ntânleam întâi, pe sân verde căpătâi. luna se varsă-n ulcioare și din rai curge răcoare, prin fân verdele își coase petalele somnoroase, peste măguri neumblate se-aude-a singurătate, câmpulețul numai flori mirosind tot a bujori și pe fânul plin de rouă eu am să te frâng în două și în puf de crisalidă să-ți astup gura timidă
LUNA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353729_a_355058]
-
eu crai, unde ne-ntânleam întâi, pe sân verde căpătâi. luna se varsă-n ulcioare și din rai curge răcoare, prin fân verdele își coase petalele somnoroase, peste măguri neumblate se-aude-a singurătate, câmpulețul numai flori mirosind tot a bujori și pe fânul plin de rouă eu am să te frâng în două și în puf de crisalidă să-ți astup gura timidă să-ți prefac setea-n fântâni să-ți cadă cerul pe sâni și veșmintele să-ți cadă pe corpul tău
LUNA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353729_a_355058]
-
ban, mai mare, care după ce va fi sfințit, acel ban nu trebuie cheltuit tot anul, decât la mare necaz. Moșul se pregăti foarte de cu vreme pentru plecare, țesală iapa, puse o cergă moale pe ea, îi dădu să mânânce fân și ovăz, o adăpă cu apă curată. El însuși intră în casă să se spele cu apă rece pe mâini și pe obraji, apoi puse pe el cele mai frumoase straie huțule, încălecă pe iapă și ieși pe poartă în
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
ei când mângâiau florile miresmate din grădina casei (la care veneau albinele în alai domnesc să culeagă polenul); la ce visa ea când stătea întinsă sub coroana vreunui cireș înflorit, gutui, salcâm... (când își punea sub cap o pală de fân uscat pe care-l lua din stogul din spatele ogrăzii; ori să-i urmărinm privirea inocentă, fiindcă nu se mai sătura să tot admire jocul sprințar al rândunelelor care-și învățau puii să zboare, iar de multe ori uita să mai
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]