2,802 matches
-
August 1906 ["LUNGI CONCENTRĂRI"]* [Tabăra de la Șipote] 11 aug.-4 sept. Patru zile de marș spre tabăra Șipote, prin Probota, Lespezi, Hârlău, Plugari, Onești. Ziua întăia drum obositor de 32 de km. pe frumos drum, printre lanuri de păpușoi și fânețe, pe lângă iazuri, printre înmlădierile Somuzului, prin Dolheștii mari și mici, prin pădurea Probotei pe înserate. La Preutești o fată privea cu ochii negri ațintiți curgerea regimentului, de lângă o poartă, cu cofa uitată în mână. "Ce te uiți așa, lelițo? Ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu cămăruțe și pivnițele pline. Zodiar Întunecoase păduri nesfârșite. Legenda râsului și calul fără splină. Cum s-a bătut un călăreț cu albinele Cum alegeau prisăcarii loc de pășune pentru albine lăsând de cercătură, un știubei ici, unul colo, între fânețe și poeni. Dracul pune la cale totul. Lumea veche e plină de el Răpire de fată tânără dintr-un sat pe deapsa cu moartea posada strajă la cetăți podvadă cărături p. Domnie Cai de jold poșta Domnească Gonaci = urmăritori de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Theoctist, episcopul Tarasie de la Roman, arhimandritul Ioasaf de la Neamț și 64 de arhierei, preoți și diaconi. Mai înainte de a fi sfințită, la 15 septembrie 1466, Ștefan cel Mare cumpăra de la familia de boieri Babici satul Jivcovul de Sus, cu poienile, fânețele, izvoarele “și cu toate veniturile și hotarele care au ascultat de demult de acest sat”, și le dăruia bisericii sale. La 2 octombrie 1468, domnul cumpăra jumătate din satul Maneuți și îl dăruia mânăstirii Putna. Cumpără, apoi, nouă fălci și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a Păvălenilor. Și în curgere de atâta amar de vreme înaintașii noștri precum și noi am căutat și ne-am făcut înlesniri, poduri, șosele,pivnițe,case bune, șuri ca acele mari, grădini cu pomi de rară frumusețe iar pe locurile de fâneață avem zeci de mii de brazi, unii buni de făcut scânduri, iar alții tineri. Și n-am știut ce-i aceea lipsa de lemne. Așa că își poate închipui ori și cine cum ne vine nouă când auzim să ne mutăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
să treacă peste orice obstacol. Nu aș fi crezut că pot merge astfel pe un drum cu șleauri adânci și bolovani uriași. Acesta este modul de a călători în Maramureș (...). Zona este frumoasă, iar stilul de viață al țăranilor încântător. Fânețele pline de orhidee sălbatice rare se întind până la dealurile împădurite, ritmul vieții este foarte lent, iar senzația de a scăpa de tot și de toate este copleșitoare. Am crezut că m-am întors cu 100 de ani în timp când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
folosi, plătind domniei dijma din grâu și alte drepturi. Obligațiile țăranilor din ocol constau în construirea și întreținerea drumurilor și a podurilor, aprovizionarea cu alimente, lucrări de întreținere ale curții domnești, efectuarea de transporturi etc. Deoarece hotarul cuprindea și pășuni, fânețe, țarini și prisăci, se poate afirma că Hușii medievali aveau un pronunțat caracter agricol, asemeni celorlalte târguri ale țării. Comerțul ocupa un loc însemnat în activitatea târgoveților. Se vindeau miere, ceară, cai și, mai ales, vestiții boi de Fălciu - cunoscuți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
boieri sau de Episcopie. Un document din iunie <1580-1582>, întocmit la Suceava, menționează o danie a voievodului Iancu Sasul către boierii: Gavril Sprânceană paharnic, lui Alontie Pojar, Toader Sprânceană, Mihail Arvat și fratelui său Toader, mai precis o moșie cu fânețe peste Prut, care se numește Ciortova, „atârnătoare de ocolul târgului Huși”. Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579), în a treia lui domnie (1582-1591), dona lui Gavrilă Sprânceană ceașnicul și altora „o bucată de pământ cu fâneață, care această bucată de pământ a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Toader, mai precis o moșie cu fânețe peste Prut, care se numește Ciortova, „atârnătoare de ocolul târgului Huși”. Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579), în a treia lui domnie (1582-1591), dona lui Gavrilă Sprânceană ceașnicul și altora „o bucată de pământ cu fâneață, care această bucată de pământ a fost a noastră dreaptă domnească și ascultătoare de ocolul târgului Huși”. Ca să justifice reducerea ocolului, domnul precizează: „Noi cu sfatul nostru și cu boierii noștri am cercetat și am aflat „că această bucată de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cai de jold, sulgiul (darea pe vite sau pe oi tăiate), ilișul (dare percepută pe cereale), bezmenul de ceară (darea pe ceară), ialovița de siliște (impozit plătit Porții Otomane în vaci grase), de braniște (moșie domnească folosită ca pășune și fâneață) ș.a. În alte documente era menționat termenul ispravnic, superior șoltuzului și pârgarilor; de exemplu: „ispravnici de Huși și Stănilești”. Funcția de ispravnic, menționată mai sus, ce o va înlocui pe cea de pârcălab, era amintită într-un document emis de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
teren arabil, adică 65,18% din suprafața județului și 0,47% din suprafața țării. Din totalul suprafeței arabile, cerealele ocupau 110.736 ha (porumbul, orzul, grâul, ovăzul, secara, meiul), legume (mazărea, fasolea, cartofii), plantele industriale ș.a. În județ mai erau fânețe, pășuni, păduri, livezi. Cultura viței-de-vie ocupa 4.470 ha, din care viile pe rod 4.061 ha cu o producție de 151.120 hl (producția medie la ha era de 37,2 hl). Pădurile ocupau o suprafață de 22.884
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dinamizarea vieții economice. Totalul suprafeței agricole aferente municipiului Huși este de 5.026 ha, din care 2.283 ha arabil, 15 ha livezi și pepiniere pomicole, 1.470 ha vii și pepiniere viticole, 1.010 ha pășuni și 248 ha fânețe. Pe lângă culturile tradiționale, de cereale, floarea soarelui, vița-de-vie, în ultimii ani agricultorii hușeni au arătat deschidere față de culturi noi, precum rapița, soia, tutunul. Livezile cu pomi fructiferi s-au extins. Producțiile obținute la principalele culturi și prețul acestora se prezintă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
38 Urâtă (regionalism). 39 Monedă de patruzeci de bani. 40 Bocanci, cu vârful lat. 41 Cizmar. 42 Impozit; cotă parte. 43 Ochesc. 44 Așchii de lemn. 45 Defect. 46 Bucăți. 47 Negustor. 48 Mustăți. 49 Glumeț, poznaș. 50 Priceput. 51 Fânețe. 52 Pipă. 53 Deal mic, colină. 54 Pândă vânătorească. 55 Cărare pe care trec animalele. 56 Răsfiră. 57 Să vorbească urât. 58 Original. 59 Haină groasă. 60 Covor înflorat. 61 Alice. 62 Vorbea mult. 63 Dibăcie. 64 Colonel (rusă). 65
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vezi pe marele nostru conducător pe catafalc, ca să te ascunzi de colectiv în nișa lui! Pașol la pușcărie, dușman al poporului ce ești!“ Într-o dimineață, proiectanții l-au găsit vârât în nișă, cu scaun cu tot, pe colegul lor Fâneață Ion. Nea Nelu își vedea de-ale lui, de parcă se născuse acolo. De la ușă, nu-l vedeai. Trebuia să mai faci câțiva pași, ca să-l descoperi. Cei care știau că acolo fusese bustul lui Stalin și dădeau de Fâneață Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
lor Fâneață Ion. Nea Nelu își vedea de-ale lui, de parcă se născuse acolo. De la ușă, nu-l vedeai. Trebuia să mai faci câțiva pași, ca să-l descoperi. Cei care știau că acolo fusese bustul lui Stalin și dădeau de Fâneață Ion rămâneau o clipă ca trăsniți. Memoria lor nu realiza ceea ce le vedeau ochii. Oare ce trebuia să însemne faptul că în nișă se găsea acum statuia lui nea Nelu Fâneață? „Ia te uită, domnule, nu e o statuie, e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
că acolo fusese bustul lui Stalin și dădeau de Fâneață Ion rămâneau o clipă ca trăsniți. Memoria lor nu realiza ceea ce le vedeau ochii. Oare ce trebuia să însemne faptul că în nișă se găsea acum statuia lui nea Nelu Fâneață? „Ia te uită, domnule, nu e o statuie, e chiar nea Nelu?! Mototolul de nea Nelu. Al naibii nea Nelu, a simțit primul avantajele poziției. Ascuns, și totuși la vedere.“ Râvniseră mai mulți la nișă, însă numai blegul de Nelu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Ia te uită, domnule, nu e o statuie, e chiar nea Nelu?! Mototolul de nea Nelu. Al naibii nea Nelu, a simțit primul avantajele poziției. Ascuns, și totuși la vedere.“ Râvniseră mai mulți la nișă, însă numai blegul de Nelu Fâneață s-a pricopsit cu ea. Și au început să curgă anonimele: la partid, la securitate, la județ. Proiectantul, scriau turnătorii în notele lor informative, pângărea memoria marelui Stalin. Dar când veneau comisiile să constate cum i-o pângărea și dădeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
județ. Proiectantul, scriau turnătorii în notele lor informative, pângărea memoria marelui Stalin. Dar când veneau comisiile să constate cum i-o pângărea și dădeau de mutra de prost a proiectantului de instalații apă-canal, anonimele erau clasate. Nu numai că Ion Fâneață a fost lăsat în pace, dar șeful Securității și-a făcut și el o nișă în birou. Iar după asta, oriunde era un șef mare, dădeai și de o nișă. Asupra subalternilor efectul de nișă era radical. Toți burtoșii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
șefului. Doar capul, fără corp. Prin anii ’70, Institutul a primit, prin reparație de la Comitetul Județean de Cultură, un bust de ipsos al lui Ceaușescu lucrat de un sculptor local. Directorii au decis că trebuie plasat în nișa lui Ion Fâneață. N-a fost o problemă, mai ales că proiectantul tocmai ieșea la pensie. Printr-unul dintre acele mecanisme psihologice pe care nici specialiștii n-ar ști să le explice, bustul lui Ceaușescu nu făcea aceeași impresie ca bustul lui Stalin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
se strecurau în nișă. Și dacă apărea pe neașteptate vreun ștab, stingeau țigările de șapca tovarășului. Dar cel mai șocant efect al scobiturii din zid a fost că Niciolae Ceaușescu a început să semene curând atât de mult cu Ion Fâneață, încât a trebuit să fie dus la magazie. Unde, ca urmare a efectului de magazie, a semănat pe rând cu Stalin, cu Hitler și cu Genghis-han. Două săptămâni de viitor Doctorul, care-i era prieten, îi evita privirea. Scria și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de stat dădeam examene „în particular” la liceul „V. Alecsandri” din Bacău; cazarea și masa era asigurată la parohia noastră „Sf. Nicolae”, din centrul orașului. În scurtele vacanțe de vară îi plăcea să meargă cu tata la cositul ierbii din fâneața ce o aveam în lunca râului Moldova, și la a doua coasă de trifoi, care de altfel erau singurele lucrări de sezon. După ce termină clasa a VII-a de liceu, în anul 1941 ajunge la Săbăoani pentru a studia filozofia
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
are și pământul cel mai bun, dar în privință de izvoare cu apă e mai sărac decât cele două din Sud. Atât că-l scaldă râul Bâlea pe granița cu Oprea. Când ne apucam de cosit în Copriniș, locul de fânețe de către Arpașul de Sus, trebuia să-ți duci cu tine apă în ulcior din fântâna de acasă și dacă o gătai trebuia să te duci după apă fie în sat, fie la râul Bâlea sau la râul Arpașul la o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ce factor de echilibru în viață e sentimentul acesta de securitate! La copii mai ales; și nu mai puțin la femei... Era o zi superbă. Cerul avea o limpiditate ideală. Slabe adieri aduceau de departe, din păduri, din livezi, din fânețe, miros de toamnă. Prin fereastra deschisă, priveam munții, arborii, casele, stâlpii de telegraf care treceau cu grabă, ca niște drumeți întârziați. Peisajul îmi era familiar, pentru că, de fapt, nici nu era decât prelungirea celui din ținuturile de unde veneam. Uneori arborii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Își Începe romanul cu subiect pastoral Baltagul cu o legendă culeasă În Bucovina „de la un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată”. În unele colinde românești se vorbește de „fânețe jidovești” <endnote id="(15, p. 104 ; 181, p. 198)"/>, iar Într-o colindă basarabeană, o „jâdaucă” are puteri magice asupra fecundi tății oilor <endnote id="(222, p. 82)"/>. În fine, cea mai spectaculoasă reminiscență a fenomenului socio-economic În discuție este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au luat, cu atât mai necesar în cazul acelor bunuri ce nu intrau în expropriere. La 25 octombrie 1940 Filderman comunică Comunității referitor la legea de expropriere a proprietăților rurale ale evreilor, indicând proprietățile ce pot fi expropriate: „terenuri arabile, fânețe, islazuri, viile, conacurile, parcurile, livezi, pomi, pepiniere, crescătorii de animale, păsări, stupării, grădini de zarzavat și flori de comercializat și locuințele cu anexele lor aflate pe acest fel de proprietăți, indiferent dacă aceste proprietăți se află în oraș au sate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și târg în întinderea de 1000 mp, nu intră grădinile locuințelor urbane, terenul neconstruit din oraș și nici mobilier sau obiecte casnice aflătoare în proprietate despre care legea vorbește că intră în legea exproprierii. Nu intră nici cerealele și nici fânețele cumpărate pentru a fi vândute indiferent dacă se găsesc pe proprietățile supuse exproprierii dar cu dovadă. Conform art.6 din decret toate proprietățile și deținătorii sub orice titlu de bunuri intrând în prevederile legii sunt obligați ca în 30 de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]