1,988 matches
-
de apă, prelingându-se cu forța cu care corpul este atras de pământ și de apă, mătușa Safta întinse, în sfârșit, o mână, scăpându-și adorata din gheara morții chiar în secunda-n care mânuța acesteia pierduse lupta, pierduse ultima fărâmă de putere. O trase peste budăi, de unde este preluată de mâna puternică a tatălui, care îi dă câteva sfaturi bune la fund, așa, ca să uite de frica fântânii, că de: crește mare și trebuie să mai aducă apă, nu trebuie
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
cumva să mi te scot din minte, Dar nici așa nu cred că mi-ar fi bine! Îți spun că plec dar pasu-n loc rămane, Te fac să crezi că te vreau la distanță, Dar inima se rupe-n mici fărâme , Dacă mă lași s-ajung până la clanță. Ca să te cert caut mii de motive, Te scot din minți și par nepăsătoare, Dar mă gândesc la altfel de-adjective, Și tac deși tot sufletul mă doare. Mi-e dor de tine
JOCUL IUBIRII de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370518_a_371847]
-
în fiecare zi a existenței cititorului. Se scutură salcâmii peste sufletul meu care urlă după tine. Urlă cu disperare, asurzindu-l pe însuși Creatorul Universului... Numai la urechile tale nu ajunge strigătul meu care îmi împrăștie ființa în mii de fărâme. Nu îmi rămâne decât să sper că le va risipi în cele patru zări să nu se mai adune niciodată, pentru ca să nu mai sufăr. Mă înlănțuiesc singură în propriile-mi brațe, încercând să opresc durerea crâncenă care mi-a cuprins
VEȘNICIA SCRIITORULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370560_a_371889]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > GÂNDURI - RÂNDURI: SCRIITORUL DANIEL DRĂGAN DESPRE... Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului “Descătușări - Fărâme de azimă” - versuri vechi și noi Autor, Georgeta Resteman Editura “Armonii Culturale” 2011 „Fiorul poetic, căldura umană și exercițiul de versificație îndelung și asiduu fac din poemele Georgetei Resteman un document literar și mărturia unei autentice spovedanii. Venind în câmpul
RÂNDURI: SCRIITORUL DANIEL DRĂGAN DESPRE... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369439_a_370768]
-
fac din poemele Georgetei Resteman un document literar și mărturia unei autentice spovedanii. Venind în câmpul literar fără grabă, după un îndelungat travaliu, Georgeta Resteman debutează cu o carte limpede și convingătoare, urmând filonul tradițional al poeziei ardelene (Coșbuc, Goga). “Fărâme de azimă” nu este produsul unor eprubete sterile, autoarea lor nu este contaminată de frământările generaționiste ci urmărește cu fidelitate graiul simțirii aparent fără preocupări estetice. Rostirea poetică este directă; nu se lasă strivită în contorsiuni stilistice, nu apelează la
RÂNDURI: SCRIITORUL DANIEL DRĂGAN DESPRE... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369439_a_370768]
-
Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului o noapte de cărbune se destramă după priveghiul viselor nebune iar zorii se ivesc cuprinși de teamă acoperiș de zi peste genune am scuturat fărâme de coșmaruri și mă azvârl flămând înspre lumină să-ndestulez veșmântul meu cu daruri de pe paleta soarelui divină din crisalidă mă preschimb în flutur atras de strălucirea din tărie și mă înalț spre astrul nou să scutur culori de curcubeu
CAP DE MORT (ACHERONTIA ATROPOS) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369427_a_370756]
-
denotă că, deși, sunt la început de drum, acești adolescenți sunt polivalenți, căutându-și drumul, se vede cu succes, pe o variată claviatură cu rezonanță. Cei care semnează numai proză, sunt: Bianca Petcu, ( Plafonare), Iuliana Smaranda, ( Amintirea pianului) și Maria Fărâmă, (Amintiri cu Uli ). În prozele acestor tineri simțim cum în mod serios aceștia își pun probleme despre viață cu iluzia reformatoare a acesteia, a literaturii și a societății. Textele acestea sunt adevărate confesiuni ale naratorilor care construiesc conflicte de idei
CRESTOMAŢIA CA OGLINDĂ A TALENTULUI ADOLESCENTIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369444_a_370773]
-
s-a luptat cu vitejie, însă grosul trupelor dușmane, înțelegând capcana s-au retras pe singurul flanc rămas liber. I-am pus pe fugă atunci, însă dacă Ponțiu Pilat ar fi așteptat angajarea barbarilor în luptă, i-am fi făcut fărâme. N-am certat pe nimeni pentru că după cum am mai spus, cu toți erau tineri, fără experiență prea multă! Iar acum, iată-l procurator al provinciei Iudeea! În timp am primit și niște scrisori de la el, în care se dezvinovățea de
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
la ultimul pahar. Aveam fața zâmbitoare și glumeam adeseori N-ai știut ce chin ascunde soarele pe după nori. Când ziceai că-n lumea asta nimeni nu-i mai rea ca mine Ai știut că-n trupul meu sufletul mi-era fărâme? Cât m-ai judecat pe față pentru fapte ce n-au fost! Suspinam privind la tine. Să vorbesc nici n-avea rost. Ascundeam adânc durerea să n-o afli niciodată Zâmbete și vorbe tandre te întâmpinau la poartă N-ai
CÂND RĂUTATEA ... de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370619_a_371948]
-
demult rătăcite. Iubit-o, plutind pe aripi de vise, Ascultă-mi gândurile mele nedescrise. Aud apa cum curge, Simt pământul cum spune mai stai, Aud un vuiet, el vântul cum bate, De fapt, e o rază de soare, E o fărâmă din rai. Te aștept, frumoaso să vi, Fără vreo teamă că n-ai să apari. La sfârșit de dulce zi, În brațele mele să sari. Hoinăresc pe câmpuri neatinse, Fără felinare aprinse, Mărginite de salcâmi cu parfum poliflor, Cu gândul
IUBIRE DESENATA de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370657_a_371986]
-
de loto câștigător. Important este să investești, nicidecum să ascunzi la ciorap banii. Banul la ban trage. Da! Dar numai dacă nu ai nici un ban în buzunar. Altfel banii se duc cum au venit, ca rândunica care tocmai a ciugulit fărâma oferită. În comunismul Ceaușist nu exista proprietate particulară. Azi proprietatea este sacră. Dar un om nu necesită mai mult de un cald cuib în care trăiește cu familia sa și eventual un loc de veci în care să se odihnească
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
surâs.Este o lecție pe care ar trebui cu toții să o învățăm.... Povara cotidiană va fi mai ușor de purtat pe umeri și ziua va fi indubitabil, mai bogată, colorată, nuanțată.Va fi o mică mărturie că am câștigat o fărâmă din timpul frumos al viețuirii pe pământ. Haideți să ne decorăm viața cu un zâmbet, cu o privire duioasă și blajină, să nu mai fim încrâncenați, să învățăm treptat să risipim norii negri de deasupra sufletului nostru... El, zâmbetul este
UN ZÂMBET PENTRU FIECARE de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370697_a_372026]
-
acompaniate de chitara care i-a fost de la 14 ani un prieten nedespărțit. Printre oameni și locuri, și-a făcut făgaș precum apele care l-au însoțit ca un destin de-a lungul vieții, lăsând pe unde a trecut o fărâmă de suflet, poate prea mult câteodată. Pe cursul Trotușului, ce tivește grădina natală pentru a se vărsa în Siret, a mers spre Dunăre, locuind 19 ani la Brăila, unde și-a întemeiat o familie, alături de Manuela, având o fiică, Bianca-Cristina
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
să n-am auz, ori chiar vedere n-am să mă las nicicând s-ajung un om fără simțire. Din închegări de cosmice sclipiri, puzderie de raze de lumină călăuzeau divine dăruiri când sufletul s-a contopit cu tină— acea fărâmă de argilă sfântă, însuflețită cu dorinți de nemurire, speranță-ascunsă în inima ce cântă zburând spre neființă cu iubire. De-a bate gerul pustiirii să piară darul de iubire? Degeaba! E-mpotriva firii! Nicicând n-a fi un om fără simțire
DE-AR BATE GERUL PUSTIIRII de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369610_a_370939]
-
liniștea prea mare, deși nu era zi de sărbătoare, era întreruptă de zgomotele mii din jur, de prin câmpii. Și-atunci, luă o mână de întuneric din spectacolul nopții, feeric, El, Dumnezeu cel Sfânt, fărâmițând-o spre Pământ. Și unde fărâmele cădeau, cânturi izbucneau, cânt de greierași, negri îngerași. Și în țârâit șoptit toată lumea-a adormit, chiar și Dumnezeu cel Sfânt ce venise pe Pământ. Referință Bibliografică: LEGENDA GREIERILOR / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1576, Anul V, 25
LEGENDA GREIERILOR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369717_a_371046]
-
independent de cei de lângă noi, după bunul nostru plac, fără determinări. Libertatea este mai mult decât atât, este și un termen filosofic care ne duce cu gândul la un timp nedeterminat, la o eliberare a cugetului și a minții, o fărâmă din infinitatea energetico-mistică a cosmosului, precum și o explorare profundă a interiorului în sens metafizic. Ca să înțelegem cât mai fidel sensul libertății este suficient să aruncăm o privire către perioada cea mai frumoasă a vieții, către tinerețe, atunci când omul își simte
LIBERTATE ŞI TINEREŢE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368122_a_369451]
-
în realitate, dând naștere constatărilor cu ușoară tentă apoftegmatică: ,,noaptea coboară dinspre asfințit spre lună/ de trei sute șaizeci și cinci de ori pe an/ asta mă face să gândesc că neiubirea/ e mult mai mare decât iubirea/ iar viața e doar o fărâmă de moarte/ Câtă risipă e-n toate” (Risipă). Latura olfactivă nu este deloc una de ignorat, în lirica artistei făcându-și loc aromele de lăcrămioare, busuioc, liliac, crini, caprifoi etc, observație care imediat îl duce cu gândul pe lector la
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
Sunt mulți cei care consideră că oferă destul, dar au închis totul într-un cerc, în care se simt ei bine. Niciodată nu o să poți oferi toată iubirea de care au nevoie cei din jurul tău. Le poți oferi însă, o fărâmă de suflet fiecăruia, și aceea să fie cu sinceritatea nevoii tale de iubire. Golul există, în fiecare dintre noi, fie că recunoaștem sau nu. E sensibil la atenție, la cuvinte, la mângâieri, la încurajări, la muzică. Se umple cu clipele
CUVINTE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368181_a_369510]
-
să nu fac vreun ceva, de când, ba nu , ba da și tot așa mă ții într-un do, re , mi, la; sau poate la ortoped, că mi s-au înmuiat picioarele de alpinist și merg ca un patruped așteptând o fărâmă de păsat; sau te-ai gândit la internist, că ficatul mi s-a mărit, de când mă ghiftui cu vrăjeli de postmodernist; sigur te-ai gândit la psihatrie, cu-atâta nebunie, nu-i exclus să fi făcut vreo nevroză sau psihoză
TROPI NEVROTICI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368255_a_369584]
-
ți-ai fi dorit mai mult, dar eu nu puteam să trec de lanțurile zâmbetului tău, m-aș fi înecat în lacrimile albastre, căci nu știu să înot în inimii franțe. am să stau pe prag, poate reușesc să adun fărâme din fericirea celor care aruncă zilele de ieri, trecători cu dare de mână, cei care au speculat-o la bursă de sentimente, miliardarii nefericirii noastre, am să adun cât mai multe, cine știe când o să -mi fie dor să fiu
PRAGUL NEFERICIRII de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362616_a_363945]
-
Acasa > Strofe > Amintire > FĂRÂME DE NIMICNICIE Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului În amintirile-mi nevinovate Se zbate marea-n jucăușe valuri, Întinderea-i albastră se destramă În ochii mei, ca într-o ramă, Și
FĂRÂME DE NIMICNICIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370147_a_371476]
-
a adăsta pe azurii lăicere. Neptun, al mării zeu, tridentu-nalță Spre universul care-i este tată; Cu umilință cere un răgaz De-a pune apei un zăgaz, Să ostoiască marea-nfuriată. În clocotirea-i înspăimântătoare Corăbii, yahturi, vâsle - mici chibrituri, Fărâme albe de nimicnicie Se-ntorc la mama veșnicie... Seduse sunt de ale vieții rituri. Pseudonim literar - Bonnie Mihali Referință Bibliografică: Fărâme de nimicnicie / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor
FĂRÂME DE NIMICNICIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370147_a_371476]
-
De-a pune apei un zăgaz, Să ostoiască marea-nfuriată. În clocotirea-i înspăimântătoare Corăbii, yahturi, vâsle - mici chibrituri, Fărâme albe de nimicnicie Se-ntorc la mama veșnicie... Seduse sunt de ale vieții rituri. Pseudonim literar - Bonnie Mihali Referință Bibliografică: Fărâme de nimicnicie / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FĂRÂME DE NIMICNICIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370147_a_371476]
-
românce se adună într-o suită de onoare și n-o invidiază niciuna. Înconjurând-o, fetele au obrazul mai împurpurat de iubire, inima mai fierbinte de credință, gura mai destinsă în zâmbet. În chipul Principesei, fiecare fată își revendică o fărâmă din ce a visat să fie. În fiecare primăvară celebrăm ziua Prințesei noastre. Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta, superba doamnă a României e o lumină și o speranță a noastră! Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare va readuce împlinirea îndelung așteptată, până la
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
copleșit de tristețe, și el, sub privirile călătorului în toamnă. Toamna de-acum trimite la alte toamne, când mama trăia și se plimba alături de poet, murmurând versuri din Eminescu. Poemele sunt pline de timp, ieri și azi, un azi devenit fărâme ce se scurg printre degete. Mama este timp, trece puțin câte puțin, fiindcă, așa cum ni se spune, “El padre murió en una/ única fecha./ La madre muere/ cada dia”. (“Tatăl a murit o/ singură dată./ Mama moare în/ fiecare zi
M. CINTA MONTAGUT, NATURALEŢEA EMOŢIEI* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353353_a_354682]