170,710 matches
-
ministră luptă, de fapt, pentru a-și salva propria piele. Nimeni nu pare s-o fi înțeles pe această femeie. Subiectul e de melodramă: ajunsă într-o funcție atât de importantă doar în virtutea "algoritmului" de partid, total incapabilă să facă față presiunilor de tot soiul, lipsită de viziune și imaginație instituțională, ea a devenit, de fapt, o victimă. La anvergura ce nu depășește piciorul broaștei, se poate menține în funcție doar jucând așa cum i se ordonă. Iar acum i s-a
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
percepe în jur și peripatetizează plastic printre formele unui univers stabil, ci un erou fondator, un cavaler al providenței învestit cu puterea de a lupta cu dihăniile nevăzute ale vidului. Cu pustiul pînzei sau al suprafeței albe, în general, în față, cu amenințarea permanentă a neantului la fiecare pas, el începe, el transformă actul creației artistice în ritual fecundator și în moment germinativ. Semnul plastic, acel amestec elementar de grafie și ton, maculează fertil puritatea golului, aproximează tresee, își imprimă o
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
poeticului au fost deja încercate îi răspunde atît blazarea, mefiența care poate favoriza tehnica poetică (meșteșugul ca un antidot al crizei spirituale), cît și o eliberare din obsesia oricărei formule, a oricărui canon. Altfel spus, curajul de a privi în față marile teme existențiale, de-a le contacta cu o prospețime în răspăr, precum o umbră luminoasă a epuizării. Ce e pierdere pe de o parte, e cîștig pe de alta. Ironia ajunge a eroda și a restaura în aceeași măsură
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
nu foarte greaua curgere dinspre/ naștere spre moarte - cum ai răsturna un sac/ și colțurile ca niște călcîie devine ușoare-ușoare/ peste zăpada sfîșiată de culoare/ creierului prin care au crescut dinții/ e o icoană și noi ne-am întors de la fața ei// poate norii care știu unde se duc/ poate vatra de sînge a străzii/ poate soarele într-un ochi de ulei/ e o icoană, un zîmbet și noi ne-am/ întors de la fața lui// poate pescărușul - un coșmar al vîntului
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
icoană și noi ne-am întors de la fața ei// poate norii care știu unde se duc/ poate vatra de sînge a străzii/ poate soarele într-un ochi de ulei/ e o icoană, un zîmbet și noi ne-am/ întors de la fața lui// poate pescărușul - un coșmar al vîntului/ iarba care caută verdele ca un orb/ sînt o icoană și noi ne-am întors/ de la fața ei// poate-i un zîmbet piatra, parfumul/ ploaia pe apă sau focul în care se/ află
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
într-un ochi de ulei/ e o icoană, un zîmbet și noi ne-am/ întors de la fața lui// poate pescărușul - un coșmar al vîntului/ iarba care caută verdele ca un orb/ sînt o icoană și noi ne-am întors/ de la fața ei// poate-i un zîmbet piatra, parfumul/ ploaia pe apă sau focul în care se/ află casa care adăpostește focul// poate-n strîmtoarea dintre verdele/ și albastrul mării e o icoană/ și noi ne-am întors/ noi ne-am întors
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
poate-i un zîmbet piatra, parfumul/ ploaia pe apă sau focul în care se/ află casa care adăpostește focul// poate-n strîmtoarea dintre verdele/ și albastrul mării e o icoană/ și noi ne-am întors/ noi ne-am întors// de la fața ei" (Primăvara). Sub imperiul unei asemenea mișcări recuperatoare, antitezele își pierd practic puterea. Demonia contrariilor ce se suprimă reciproc e înlocuită de o subtilă (pe alocuri chiar sapiențială) comunicare a lor, într-o perspectivă a relativității. Nimic nu e bătut
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
secret celui mai bun prieten și de a nu afla de la autorități ce i-ai spus, dreptul de a nu ți se transforma casa, sufletul, în mijloc de transport în comun. De la a semăna la a însemna Trei dinți din față aduce un alt model, mai complex, de literaturizare a referinței la real. Este romanul transformării unui reportaj în "operă". Autorul, Tudor Frățilă, se crede un fel de martor, un "invitat special la misterul universului", numai că toate scenele la care
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
nu te pricepi e mai bine să taci din gură" (netreport.ro); "pentru dumneaei, turismul a fost transformat la comandă într-un fel de zonă liberă" (România liberă = RL 2026, 1996, 8); "Dumnealor s-au obișnuit să fie doar în față" (RL 1167, 1994, 1) etc. Utilizarea ironică - nu totdeauna ușor de recunoscut în afara contextului mai larg - e subliniată de coprezența unor forme marcat non-politicoase (de pildă de forma populară a pronumelui demonstrativ): "Ei, dumnealor ăștia de la PRO-TV ce-au zis
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
să aplicăm - În final - o parafă pentru a da putere de circulație textului reperat. Dar, pentru Dumnezeu!, cum pot proceda astfel când medicul Francisc Ion Dworschak a Întors informațiile avute ( În texte, documente, cărți, articole, conferințe, dezbateri, colocvii) pe toate fețele, Internetul devenindu-i bun și fidel prieten? Nutresc gândul că avântul ce și l-a luat după 2000 la Începutul cercetării a crescut măsurabil cu profunzimea vocației redescoperite În postura istoricului, a diplomatului de carieră. Știința medicinii i-a fixat
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
persoane considerate reprezentative, fiecare, pentru unul din chipurile Bucureștiului începutului și mijlocului secolului abia încheiat, interviuri rămase nepublicate pînă la fericita întîlnire dintre autor și Institutul Român pentru studiul Istoriei Recente, condus de Andrei Pippidi, de altfel și semnatarul prefeței. Fețele orașului reconstituit de Zoltán Rostás ar mai putea fi cu greu găsite în Capitala zilelor noastre: aristocrația și burghezia de tradiție, meșteșugarii și comercianții evrei, armeni, greci, servitoarele unguroaice și guvernantele nemțoaice, aromânii și rușii albi, pe lîngă mai familiarele
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
II al ediției academice 1) (1999-2000). În calitate de editor și după munca depusă, Ileana Mihăilă este îndreptățită să se rostească asupra actului intelectual și problematicii puse în acțiune de G. Călinescu, în de două ori formulata convingere că, prin ediția de față, cititorii își vor putea face o idee despre "enormul travaliu de rescriere a cărții". A doua convingere este dedusă din virtuțile echilibrului interior al capitolelor Filosofia teoretică, Filosofia practică, Teme romantice, Cadrul psihic, Cadrul fizic, Tehnica interioară, Tehnica exterioară, care
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
el de cuviință. Toate aceste enunțări privind elementele în stare să fi atras luarea aminte semnatarei lor, în calitate de editor, se află în cîte o Notă asupra ediției, cu care se deschide fiecare volum. Un deosebit cîștig pentru cititorul lucrării de față este reproducerea celor trei texte, adevărat laborator călinescian, expus la date diferite: Lămuriri (1935) Postfața volumului din 1936, și Prefața scrisă de G. Călinescu pentru versiunea din 1947. Esența lor poate fi concentrată astfel: la noi, în anii care preced
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
uzuală la noi înainte de război, Streinu este, probabil, singurul critic important al vremii care știe limba lui Shakespeare, din care a și tradus, ceilalți fiind îndeosebi francofili sau, ca G. Călinescu, italienizanți). Sau reluarea Amintirilor lui Creangă în polemică pe față cu G. Călinescu, dintr-un unghi mult mai puțin mitizant și din care dimensiunile fabulos homerice ale humuleșteanului, așa cum le măsurase Călinescu, devin aproape normale, dacă nu de-a binelea realiste. În sfîrșit, în capitolul ce-i revine din Istoria
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
de studiile balcanice. Ar trebui să reproduc lista întreagă a acestora, ca și cea a titlurilor, dar singurul motiv care mă face să selectez - pur subiectiv - doar cîteva e faptul că o asemenea listă ar egala în dimensiuni recenzia de față. Către o definiție a lui homo balcanicus se îndreaptă primele articole din revistă: Marianne Mesnil, Andrei Pleșu și Teodor Baconski încearcă o privire în egală măsură din interior și din exteior. Există un "consens" interesant în exemplele pe care și
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
nici cel mai mărunt vis, necum unul de amploarea și coerența celui visat de Eminescu în 1876." Altădată se pun laolaltă toate informațiile posibile cu privire la portretul fizic al scriitorului, un portret descompus în elemente: tot ce s-a consemnat despre fața lui Creangă, despre statura lui, despre burtă (fiul și nora susțin că n-a fost niciodată "burduhănos"), despre păr (cu toții păstrăm imaginea unui Creangă brunet și cu ochii negri, în timp ce el era în realitate șaten cu ochii albaștri, ba chiar
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
coerentă și care reprezintă o bucățică microscopică din manual. Dar nu ai voie să lași nimic la voia întîmplării. îți trebuie mintea limpede tot timpul, pentru că imaginezi și cîntărești cuvinte dintr-un dialog purtat cu cineva care nu e de față. Cineva care trebuie să înțeleagă și să guste, care n-are voie să se plictisească. în ce te privește, nu ai voie să fii bolnav, chiar cînd ești bolnav, nu ai dreptul să fii obosit, chiar cînd ești gata să
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
secunde, incapabil să înțelegi ce s-a întâmplat cu lumea: va să zică, adulatorul Anticristului Ceaușescu, al dărâmătorului de biserici, al Iudei bolșevice dezertase, cu arme și bagaje, în tagma ortodocșilor ardenți! Desigur, în trecere, și-a mai dat el arama pe față, trântindu-i lui Mădălin Voicu un "mă" și "ta" legate de cratimă, cât să înțelegem că pentru cuvioșia sa ecumenică tot aia e că se află în parlament, într-un studiou de televiziune sau pe maidan. O să mă întrebați dacă
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
patologie metafizică, precum o maculare a ființei ce răsfrînge macularea cosmică, dobîndind înfățișările unor fantezii ale însăși organicului dereglat. Versurile se umplu de dejecțiile, secrețiile, vîscozitățile materiei rebele: "Așadar, ca un viscol ce spulberă argintul/ vocalelor eu îți răsfir în față iarba,/ răul de Nord: un fluid/ în care se ridică trombe de reflexe/ înșurubîndu-se-n aer și căzînd înapoi în/ lut ca o oglindă spartă în mii de/ forme. (Așadar, ca un viscol ce spulberă argintul) Imaginile par a țîșni de-
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
densitate voltaică a detaliului:/ n-ai putea picta aici numai dacă arborii/ ar deveni voci și iarba ecou" (Pictorului Dorel Petrehuș). Nordul își dezvăluie "filosofia" (antibaudelairiană!), care este mișcarea perpetuă: "Singura regulă a Nordului este să/ înaintezi" (Nordul e în față, precum moartea). De la cumplitul fior al consemnării haosului, autorul ajunge la tihna contemplației de factură livrescă, probă a domesticirii tărîmului boreal, a includerii lui în circuitul meditației, conform paradigmei grecilor antici pe care am amintit-o. Mirajul demonic al dereglării
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
moartea mitologiei pe care o reflectă poetul nostru nu îngăduie nici o iluzie eliberatoare, neputîndu-se opri la nici o soluție, amestecîndu-le pe toate aidoma cărților de joc, spre a extrage, aleatoriu, cîte una. Atît tenebrele, cît și lumina nu sînt decît relativități, fețe alternative ale hazardului. Măduva absolutului, incognoscibilă, nu se află în ele. Subiectul corespunzător acestei ere tîrzii care succede celei mitice, este eironul, omul ironic, așa cum îl înfățișează, între alții, Northrop Frye, făptură inferioară sub raportul posibilităților de cunoaștere, de ilustrare
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
o primire plină de amenințări, încît a scăpat cu greu de a fi protejat de un geam incasabil de felul celui din care fusese construită cușca lui Eichmann. Titluri Academia Cațavencu s-a specializat în titluri amuzante. Cronicarul are în față numărul 17 din 6 mai. Pe prima pagină, sub genericul pascal (Vine Paștele. N-ai un miel, n-ai un cozonac, n-ai un ou roșu), titlul: Trăiască 1 N-ai! Iar în capul paginii: Mai periculos decît un pit-bull
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
curios, e că nu am pus niciodată, dedesubt sau deasupra, ca și cum acest lucru ar fi fost subversiv. Nu mi-ar fi fost greu deloc, desigur, să aflu, ulterior, data dărâmării statuii, și, eventual, s-o fi trecut în articolul de față. Totuși, ceva... un soi de tabù... (cum nu poate exista o dată a nașterii sau dispariției de pe pământ a unui Zeu păgân trecut în vizită pe la noi) mă silește să mă situez în afara Timpului istorisit și socotit și poate chiar să
Carnetul roșu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15197_a_16522]
-
ale rafinamentului și în acest domeniu. Deși de ani de zile miniștrii de Interne - indiferent de provenineță, capacitate intelectuală și servilism politic - urlă ca din gură de șarpe că n-au cadre suficiente, că n-au echipament, că nu fac față criminalității în creștere, realitatea e cu totul alta. Purcedeți la următoarea verificare empirică: faceți raportul între civili și "gradați" la manifestările publice mai acătării și veți fi uimiți ce număr imens de purtători de bulan susținem din debilele noastre salarii
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
în oamenii de valoare. Acest proces n-ar avea nevoie de zeci de ani dacă încrederea în valori ar fi transmisă constant de la vîrf. Cu atît mai mult cu cît există destui asemenea oameni, care merită să fie scoși în față, în toate îndeletnicirile. Din păcate, la noi există o nesănătoasă politică de partid, care copiază exclusivismul răposatului PCR și care, de 13 ani încoace, se face că nu-i observă pe cei care nu sînt "cu noi sau cu ai
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]