2,037 matches
-
ISI:000176785900001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://000176785900001 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(2002) adaugă că, atunci când clasificăm și evaluăm indicatorii dezvoltării, trebuie să ne referim, printre altele, la următoarele întrebări: conținut: ce aspecte sau fațete ale dezvoltării măsoară indicatorul? focus: indicatorul măsoară dezvoltarea în termeni de input-uri (mijloace) sau output-uri (rezultate)? aplicarea comparativă: indicatorul compară nivelul de dezvoltare în spațiu (transversal) și timp (longitudinal) într-un mod absolut sau relativ? flexibilitate: cât de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de muncă Deși în ultimele decenii s-au analizat multiple perioade stresante și/sau forme ale stressului (stressul în perioada copilăriei, stresul la adolescenți și persoanele vârstnice, stressul marital, stresul financiar, familial etc), în condițiile vieții actuale, cea mai cercetată fațetă a stressului o constituie stressul la locul de muncă. Deși există și efecte pozitive ale stressului, ca tensiune nervoasă , nonexcesivă și benefică ce dinamizează individul să acționeze prompt, să-și intensifice eforturile în realizarea sarcinilor, cel mai ades stressul occupațional
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
aparține deținutul, el În detenție nicicum nu este o ființă pasivă, ci În continuă interacțiune cu cei din jur, dezvoltând comportamente față de alți deținuți ca și față de cadre, relații de care pot fi de cooperare, dar și antagonice, conflictuale, cu fațete mai mult sau mai puțin grave. Măsuri medico - psihologice și psihiatrice Acestea vizează depistarea și Înlăturarea sau atenuarea unor factori cauzali de natură individuală, organogenă sau neuropsihogenă, cu conținut patologic care În anumite cazuri predispun la conduite deviante, la acte
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
istorică a acestora, caracteristicile sistemului central al reprezentărilor; în al doilea rând, ca variabilă în sânul unui proces reprezentațional, ca un element care poate modela, în timp, procesul reprezentațional și acționa ca un filtru pentru realitatea socială reprezentată. Aceste două fațete sunt complementare și interdependente; ele asigură funcționarea memoriei grupale și sunt asimilate de către sistemele instituționale. Cu alte cuvinte, condițiile social-istorice și culturale sunt receptate ca o „realitate obiectivă” și aceasta acționează apoi ca un filtru, ca o grilă de lectură
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
înfățișez, cel puțin deocamdată, dincolo de descrierile în limba de lemn a «cuvântărilor» sau a «presei centrale de Partid» sau chiar a unei literaturi edulcorate ori aservite «realismului socialist», un crâmpei din «viața cotidiană» a unora (mulți!) în cea mai intimă fațetă a ei, în ceea ce nu a fost „public”, a fost poate - șí din orgoliu sau demnitate personală - ascuns privirilor, în conviețuirea cu persoane „impuse”, în propriul cămin - ceva mai mult, într-un cămin rău văzut politic (dar majoritatea erau așa
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sub numele Pol Manó. Restul colectivității privește aproape la unison ridicarea artistului dintr-o perspectivă mercantilă, dorind să obțină, pentru localitatea în care trăiesc sau pentru ei personal, toate avantajele posibile. E un bun prilej pentru autor de a prezenta fațetele târgului de provincie, cu nuanțe mai mult caragialești decât sadoveniene. Admirabil e surprinsă psihologia creșterii și descreșterii interesului public față de Angelica Manolache, mama violonistului, în funcție de știrile care vin din străinătate. Atâta timp cât presa franceză anunță succesele artistului, toți îl consideră un
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
și încurajarea respectării drepturilor legale ale producătorilor de soft. Se crede, totuși, că prin activitățile unor astfel de organisme nu se vor rezolva marile dificultăți care apar în acest domeniu. Problema protejării împotriva realizării copiilor neautorizate este doar una din fațetele generale ale aspectelor proprietății intelectuale. De exemplu, cum pot fi constrânși studenții să plătească drepturile de autor proprietarilor programelor, când profesorii lor folosesc sute de copii xerografiate din materiale cu drept de copyright, pentru uzul școlar? În al doilea rând
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cu aspirația spre teoretizare, P. propune în Oglinda spartă. Teatrul românesc după 1989 (1997) și în The Stage and the Carnival. Romanian Theatre after Censorship (2000) o sinteză asupra fenomenului teatral postrevoluționar, cuprizând nu numai o schiță a diverselor lui fațete, ci și „a culturii și societății românești după 1989”. În toate lucrările sale teatrul românesc și în genere cultura română sunt privite cu deschidere către fenomenul universal, autorul avansând puncte de vedere comparatiste de viu interes. Această abordare se sprijină
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
și noi” de Nicolae Filimon, București, 2000. Traduceri: Alexandre Dumas, 1001 de fantome. Testamentul domnului De Chauvelin, Cluj-Napoca, 1981; Quintus de Smirna, Războiul Troiei sau Sfârșitul Iliadei, pref. Eugen Cizek, București, 1988. Repere bibliografice: H. Zalis, Liviu Rebreanu în trei fațete definitorii, LCF, 1995, 31; George Munteanu, O performanță dicționaricească, LCF, 1995, 41; Constantin Cubleșan, Liviu Rebreanu - 110, ST, 1995, 12; Gh. Bulgăr, „Dicționarul personajelor din opera lui Liviu Rebreanu”, LL, 1996; Fănuș Băileșteanu, Personajele lui Liviu Rebreanu, L, 1996, 3
RADULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289100_a_290429]
-
altfel, cu adecvare, demersul: „Nu va rezulta un sistem, o tablă de șah unde adevărurile să se dispună solemn și docil, în pătrățele albe și negre, ci un depozitar viu, uneori paradoxal și contradictoriu, în care «adevărurile» își prezintă multiplele fațete”. Valéry este considerat mai ales ca eseist și gânditor, examinat prin raportare la modelul omului complet. Studiul e organizat pe capitole, alternate cu grupaje de fragmente din textele lui Valéry, în traducerea autoarei. Cu deosebire interesante sunt interpretările ce vizează
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
obiective, cât mai ales descrierea comportamentul unor persoane, grupuri, organizații, descrierea modului de viață și de gândire al acestor grupuri. Aceasta Înseamnă determinarea contextului care a făcut ca o asociație intelectuală extrauniversitară să dezvolte o rețea ce a Înrâurit multe fațete ale realității interbelice. Așezarea Școlii gustiene În context social concret nu Înseamnă doar un gest principial, ci și stabilirea precisă a relațiilor formale și mai ales a celor informale cu membrii altor instituții sau organizații. Fără a Înțelege comportamentul organizațiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca, În ciuda aparențelor, să identifice și soluția optimă (rațională). Fără a intra aici În discuția amplă pe care operaționalizarea de către J. Coleman a mai vechii idei weberiene a raționalității individuale o angajează, ne referim, pe scurt, doar la o singură fațetă a ei: În ce măsură teoria este una normativă (ar fi În interesul lor ca oamenii să aleagă varianta optim-rațională) sau una descriptivă (așa și procedează ei În mod obișnuit). Cu remarca importantă că, dacă În viziunea TAR costurile și beneficiile sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
relații cu vecinii), Întrajutorare, rudenie, asociere (asociații, Întruniri, clăci, șezători etc.), demarcări spațiale În cadrul satului (părți de sat, gard, trecători, mejdii etc.), relații sociale (certuri, conflicte, participare comunitară etc.), străin. Este, evident, spațiul tematic al unui cercetător interesat de diferitele fațete ale capitalului social comunitar. Toate aceste teme sunt urmărite În oglinzile lui „acum” și „Înainte”. Este vorba despre un „Înainte vreme” pe care fiecare interlocutor Îl precizează după referențialul relevant lui (În tinerețe, Înainte de cooperativizate, pe „vremea comuniștilor”, Înainte de revoluție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a.m.d.) din Țestoasa portocalie alcătuiesc un caleidoscop uman apăsat de rutină, convenții și clișee - aceasta este prima ipostază tematică a romanului subversiv scris de O. „Vorbe. Aceleași, repetându-se mereu. Vorbe”, comentează un personaj. A doua (de fapt altă fațetă a celei dintâi) ar fi încapsularea alienantă. În Pietre la țărm, una dintre cele mai bune cărți ale prozatoarei, locul faptului banal este luat de situația limită. Într-o colectivitate constituită cvasialeatoriu (localnicii dintr-un sat de pe malul mării și
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
îndemână, numai în ultimii cincisprezece ani, circa o jumătate de milion de români s-au stabilit în străinătate, iar alte circa două milioane fac „naveta” pentru a lucra în străinătate, destabilizând sau reconfigurând comunități de pe un vast teritoriu geografic. Iată două fațete ale aceleiași lumi prezente. Pe de o parte, se configurează rapid dezvoltarea unei noi economii, în care cunoașterea și tehnologiile informației sunt instrumentele principale, iar creșterea mai mult sau mai puțin rapidă din țările dezvoltate a bunăstării sociale și individuale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de altă parte, capitalul social reprezentat de valori și moduri de comportare și capitalul instituțional disponibil trec prin transformări ce se asociază cu o degradare a ordinii sociale și cu creșterea rapidă a riscurilor și incertitudinilor vieții individuale. Cele două fațete nu sunt deloc complementare. Una ni se prezintă sub forma acelor schimbări (reale sau promise) care aduc o calitate superioară a vieții, mai multă libertate și democrație; pe scurt, o societate mai bună. Cealaltă fațetă nu este însă atât de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
incertitudinilor vieții individuale. Cele două fațete nu sunt deloc complementare. Una ni se prezintă sub forma acelor schimbări (reale sau promise) care aduc o calitate superioară a vieții, mai multă libertate și democrație; pe scurt, o societate mai bună. Cealaltă fațetă nu este însă atât de strălucitoare, întrucât se relevă prin incertitudini privind stabilitatea locului de muncă, prin mobilitatea spațială sau ocupațională forțată ce erodează puternic sau generează o explozie de identități personale, prin lipsă de încredere în instituțiile fundamentale ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai ales aplicarea ei potențează riscurile. În plus, multe dintre relațiile sociale în care ne angajăm nu mai sunt reglementate de instituții demne de încrederea noastră, ceea ce, evident, potențează riscurile cu care ne confruntăm. Numai că aceasta este doar o fațetă a lumii în care trăim. Cealaltă este reprezentată de sporirea capacităților noastre de „management al riscului” la nivel global, național, comunitar sau personal. În acest sens, constatăm cum societățile contemporane sau măcar unele dintre ele - cele dezvoltate - activează prin educație
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care îl numim antropologic-etnocentric. Această abordare a fost însă posibilă tocmai datorită desprinderii tranziției noastre postcomuniste de contextul tranziției globale dinspre societatea industrială spre cea postindustrială, cu care de fapt coincide în timpul istoric al desfășurării. Consecința acestei desprinderi are două fațete. Pe de o parte, au fost ignorate tradițiile explicației sociologice propriu-zise sau, atunci când nu s-a întâmplat astfel, s-a luat ca referință mai ales modelul teoretic ce corespundea epocii tranziției de la societatea tradițională la cea modernă, când de fapt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
misterul antic, renascentist, medieval, apologul, drama simbolistă etc.) include sugestii fertile pentru punerea în scenă. Preocuparea de a restitui valori dramaturgice ignorate sau neglijate ghidează și studiul Dramaturgia prozatorilor. Gib I. Mihăescu. Seducătorul și umbrele, care are în vedere o fațetă puțin cunoscută a scriitorului, proiectele sale dramatice, fragmentele și piesele finite, reprezentabile și astăzi: Pavilionul cu umbre (singura jucată), Confrații și Sfârșitul. Sunt puse în evidență particularitățile discursului teatral de tip comportamentist și psihologic, originalitatea materialului dramaturgic, fascinația străfundurilor enigmatice
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
de zi cu zi. Acestea joacă rolul de capital specific, încorporat în structura socială. Indivizii și comunitățile îl pot accesa și converti în resurse și informații utile pentru realizarea scopurilor individuale sau comune. Încrederea în oameni Încrederea reprezintă o altă fațetă a problemei. Cooperarea presupune încredere. Schimbul presupune încredere. Să luăm exemplul unei persoane care cumpără mere, în piață. După ce alege merele, îi oferă bani vânzătorului și apoi primește merele. Alteori ordinea operațiunilor este inversată: vânzătorul oferă primul merele și așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
implicate, procesul de construcție al strategiilor de instruire implică o serioasă concentrare pe problema de tip decizional și o atentă focalizare pe ceea ce în mod curent denumim reprezentarea complexă și deschisă a proceselor de învățare implicate. Exploatarea atentă a multiplelor fațete de combinatorică și variabilitate la nivel de structuri și de factori instrucționali implicați poate asigura calitatea și eficiența unui proces de instruire modern.” (Iucu, 2001) 5.2. Metodele predării științelor juridice și administrativetc "5.2. Metodele predării științelor juridice și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
mai mulți Practicanți: energia crește exponențial. Există diverse moduri În care puteți alcătui rețele de cristale, Însă toate au un cristal central și mai multe ce Îl Înconjoară. Cristalele din cuarț transparent au, În mod normal, un vîrf În care fațetele se Îmbină, iar acestea sînt cristalele pe care eu le folosesc de obicei. Dacă sînt așezate În așa fel Încît vîrfurile respective să fie Îndreptate către centru, energia se concentrează În mijlocul rețelei, În timp ce, dacă vîrfurile sînt Îndreptate spre exterior, energia
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
valoare clinică nu mai trebuie demonstrată, reacțiile nu au întârziat să apară. Să o reținem pe aceea a renumitului psihanalist american George Vaillant (1993), care afirma: „Este timpul ca eul și mecanismele sale de apărare să fie văzute ca niște fațete ale realității psihobiologice, și nu ca simple obiecte ale cultului psihanalitic”. Această declarație arată în ce măsură se schimbă mentalitățile și lasă să se întrevadă evoluții interesante pentru cei ce cred posibilă dezvoltarea unei psihopatologii integrative. Reacțiile la ultimele evoluții privind mecanismele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
schizoidă. 11) Pentru Vaillant, întoarcerea către propria persoană este sinonimă cu agresiunea pasivă, mecanism figurând în DSM III-R și DSM-IV. 12) În lista lui Valenstein, retragerea este definită ca deplasarea (removal) interesului sau afectului de la un obiect. Retragerea are două fațete: retragerea ocazionată de anxietatea ce poate fi atribuită conflictului în care interesul este demn de menținut și retragerea declanșată de exigențe narcisiste acute, de pildă, pe timpul bolii sau într-o perioadă de criză cum este graviditatea. Această definiție trebuie comparată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]