1,726 matches
-
nationale (Frontul de Eliberare Națională) partid socialist din Algeria, înființat pe 1 noiembrie 1954 în urma fuzionării unor grupări mai mici. Țelul său era ca Algeria să devină independentă de Franța (n. trad.). Organisation de l'armée secrète (Organizația Armată Secretă) facțiune militantă naționalistă care a organizat mai multe acțiuni violente în perioada războiului din Algeria (1954-1962), cu scopul de a împiedica obținerea independenței de către aceasta. Sloganul OAS era: "Algeria este franceză și așa va rămâne" (n. trad.). În traducere liberă "gură
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la Congresul Continental, unde a susținut puternic republicanismul, independența națiunii americane, participant activ la redactarea Constituției americane, promotor al naționalismului american, ulterior membru al legislativului din statul său Virginia și reprezentant în Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii (1788-1799), fiind lider al facțiunii opuse lui A. Hamilton față de politica de centralizare. A contribuit, astfel, la formarea Partidului Republican primul partid politic modern care în 1880 a obținut alegerea lui T. Jefferson ca președinte al SUA. I-a succedat acestuia la președinție, din 1809
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
întemeiază și fac să funcționeze democrația, poate fi îmbunătățit. Dar, din păcate, acest sistem poate fi și demolat. Aceasta face ca importanța procesului de revizuire să depășească cu mult simplul interes, privat și strict limitat în timp, al unei oarecare facțiuni politice, aflată și ea strict limitat temporal în poziția de decident politic. Acesta este încă un motiv pentru care o constituție liberală în care să avem grijă mai ales despre modul în care politicienii respectă drepturile indivizilor și nu despre
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
puternic sau împotriva unei majorități prea tiranice. Însuși numărul ridicat de grupări diferite face imposibilă supremația vreuneia dintre ele asupra celor mai slabe. În același timp, separarea între executiv și legislativ este însă practic imposibilă într-o democrație. O anumită facțiune politică, în urma alegerilor democratice, preia puterea, formează majoritatea legislativă, iar aceasta desemnează executivul. Este absolut normal și democratic ca membrii cu influență din legislativ și din executiv să fie membrii aceleiași facțiuni politice, iar faptul că un executiv poate funcționa
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
însă practic imposibilă într-o democrație. O anumită facțiune politică, în urma alegerilor democratice, preia puterea, formează majoritatea legislativă, iar aceasta desemnează executivul. Este absolut normal și democratic ca membrii cu influență din legislativ și din executiv să fie membrii aceleiași facțiuni politice, iar faptul că un executiv poate funcționa cu sprijin din alte facțiuni politice din Parlament este mai degrabă excepția decât regula. Vorbim, deci, mai degrabă de combinare a puterii, decât de separare. În același timp, colaborarea nestingherită legislativ-executiv nu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
preia puterea, formează majoritatea legislativă, iar aceasta desemnează executivul. Este absolut normal și democratic ca membrii cu influență din legislativ și din executiv să fie membrii aceleiași facțiuni politice, iar faptul că un executiv poate funcționa cu sprijin din alte facțiuni politice din Parlament este mai degrabă excepția decât regula. Vorbim, deci, mai degrabă de combinare a puterii, decât de separare. În același timp, colaborarea nestingherită legislativ-executiv nu înseamnă decât tiranie a majorității 4. Acest fapt, cu adevărat periculos dar, din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ale României au fost elaborate respectând întocmai scenariul de mai sus: majoritatea politică la putere, atât în 1991, cât și în 2003, a construit un eșafodaj constituțional ce a îndeplinit, de fiecare dată, două funcții: a consfințit viziunea personală a facțiunii politice majoritare ca normă constituțională și a rezolvat probleme punctuale ale guvernării din momentul elaborării actului constituțional. Altfel spus, a manevrat jocul constituțional în propriul avantaj. Exemplare pentru cele două funcții ale construcției constituționale sunt, pe de o parte, statutul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
se desfășoară în direcția elaborarii unui cadru corect, deschis, cu limite clare pentru fiecare în parte; altfel spus, în direcția rezolvării diferitelor probleme apărute în ultimii ani în funcționarea democrației românești, ci, din contră, pentru a consfinți superioritatea unei anumite facțiuni politice asupra adversarilor de moment. O constituție trebuie să fie însă cu totul altceva. Departe de a fi doar imaginea momentului, ea trebuie să împărtășească o viziune atemporală, în care diferitele perspective individuale, doctrinare, partinice etc. să-și găsească locul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
societățile plurale / 83 CASETA 6.1 Geografie și sisteme politice / 96 CASETA 7.1 Putem vorbi despre o "nouă" politică? / 120 CASETA 8.1 Presa, radioul și televiziunea sunt ele o a patra putere responsabilă? / 132 CASETA 9.1 De la facțiuni la partide / 142 CASETA 9.2. Ambiguitatea conceptului de apartenență partinică / 154 CASETA 10.1 Construirea lentă a sistemelor de partide în Europa de Est / 183 CASETA 11.1 Problemele ridicate de finanțarea partidelor / 192 CASETA 11.2 Magnitudinea districtelor și proporționalitatea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
componente și să vedem care sunt le caracteristicile. Activitatea guvernamentală a fost concepută vreme îndelungată în funcție de instituțiile și grupurile în cadrul cărora operează agenții. De la Aristotel încoace, teoreticienii au dezbătut caracteristicile unor organe precum executivul, camerele desemnate, parlamentele sau adunările legislative, "facțiunile" (în multe sensuri strămoșii partidelor), curțile de justiție și adunările locale; dar analiza guvernării în termenii sistemului politic a condus la o reevaluare atât a rolului cât și a naturii instituțiilor. În primul rând, deoarece conceptul de sistem politic se
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și autoritarism. Caracteristicile de mai sus justifică parțial așteptările care însoțesc la început aceste regimuri, atât în interiorul țării cât și în afară, dar justifică și relativa lor instabilitate. Un anumit grad de pluralism duce la diviziuni puternice între grupuri și facțiuni. Aceasta poate rezulta într-o formă de guvernământ liberal-democratică, dar numai dacă există instituții politice puternice și dacă tensiunile sociale și politice rămân relativ scăzute, mai ales în rândul minorităților, care au adesea un caracter religios, etnic sau chiar tribal
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
analiza structura partidelor. Vom vedea în special cum relaționează ele direct și indirect, prin grupuri, cu populația. Partidele politice astăzi în lume Prezența răspândită a partidelor Partidele politice sunt una din trăsăturile principale ale vieții politice contemporane. Diverse tipuri de facțiuni au existat și înainte, uneori bine organizate și durabile, spre exemplu în Roma Antică sau în orașele italiene ale Renașterii. Însă doar începând cu ultima parte a secolului al XIX-lea partidele au ajuns să fie recunoscute ca mijloace normale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Însă doar începând cu ultima parte a secolului al XIX-lea partidele au ajuns să fie recunoscute ca mijloace normale prin care se duc luptele politice. Am observat în capitolul 7 antipatia teoreticienilor politici ai secolului al XVIII-lea față de facțiuni; acest aspect s-a schimbat treptat, o dată ce partidele s-au dezvoltat și au devenit puternice, întâi în Europa și America de Nord, apoi treptat în aproape întreaga lume. În acest proces, partidele au apărut nu doar în sistemele liberale, ci și în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de la una pur ecologică la un program de ansamblu. Astfel vom defini partidele politice ca fiind grupuri a căror apartenență este deschisă și care se preocupă de întreg spectrul de probleme cu care se confruntă societatea. CASETA 9.1 De la facțiuni la partide Cuvântul "partid" are o reputație proastă. Multe partide perpetuează acest sentiment negativ și îl exploatează, intitulându-se mai degrabă "mișcări", "adunări" sau "uniuni" decât partide. Expresia negativă de "partitocrație" este des folosită pe continentul european, sugerând că partidele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partide s-au prăbușit în Europa în anii '20 și '30. Totuși, pentru a înțelege de ce conceptul de partid este perceput atât de negativ trebuie să ne întoarcem și mai mult în timp. Partidele au fost atacate pentru că erau urmașele facțiunilor, și se considera că facțiunile divizează inutil societățile, ca și cum, altfel, norma ar fi fost consensul total. Departe de a fi privite ca normale, partidele au fost aproape mereu considerate, înainte de secolul al XIX-lea, ca fiind dezvoltări întrucâtva nocive care
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Europa în anii '20 și '30. Totuși, pentru a înțelege de ce conceptul de partid este perceput atât de negativ trebuie să ne întoarcem și mai mult în timp. Partidele au fost atacate pentru că erau urmașele facțiunilor, și se considera că facțiunile divizează inutil societățile, ca și cum, altfel, norma ar fi fost consensul total. Departe de a fi privite ca normale, partidele au fost aproape mereu considerate, înainte de secolul al XIX-lea, ca fiind dezvoltări întrucâtva nocive care au apărut de obicei și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
au fost aproape mereu considerate, înainte de secolul al XIX-lea, ca fiind dezvoltări întrucâtva nocive care au apărut de obicei și au prosperat atunci când țările se aflau în situații dificile. Ele păreau să fie simboluri ale declinului societăților, ca și cum apariția facțiunilor era un semn că țara se apropia de un război civil. Facțiunile și partidele erau sinonime cu luptele în adevăratul sens al cuvântului; așa a sfârșit Republica Romană și așa au ajuns orașele-state italiene să cadă pradă monarhilor din vecinătate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dezvoltări întrucâtva nocive care au apărut de obicei și au prosperat atunci când țările se aflau în situații dificile. Ele păreau să fie simboluri ale declinului societăților, ca și cum apariția facțiunilor era un semn că țara se apropia de un război civil. Facțiunile și partidele erau sinonime cu luptele în adevăratul sens al cuvântului; așa a sfârșit Republica Romană și așa au ajuns orașele-state italiene să cadă pradă monarhilor din vecinătate. Așadar surprinzător este poate că, treptat, Europa a ajuns să accepte în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
francez, care a fost sprijinit în mod remarcabil de Mitterand în anii '70 și '80. Într-adevăr, chiar și dezvoltarea partidului gaullist se poate spune că a corespuns schimbărilor mai ample în societate, și anume nevoii de a înlocui vechile facțiuni comunitare care existaseră în trecut și de a alcătui o mare organizație conservatoare. Astfel, partidele legitime de mase s-au răspândit în general în regiunea atlantică, deși, prin aceasta, ele au devenit din ce în ce mai diferite de baza socială originară. "Independența" electoratului
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Iar cei care ținuseră steagul sus erau Biserica, stu‑ dențimea, fermierii, sindicatele libere și intelectuali mar‑ xiști precum Kołakowski. Acolo puteau fi, în același timp, intelectuali marxiști, dar și anticomuniști. Și era Partidul Comunist Polonez, care a avut întotdeauna o facțiune antisovietică. Această facțiune antisovietică a contat enorm. În timp ce la noi nu se punea așa pro‑ blema. La noi comunismul național a devenit un fel de piramidă de ascensiune socială, o formă de oportunism național. Și acest lucru, ajutat și de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ținuseră steagul sus erau Biserica, stu‑ dențimea, fermierii, sindicatele libere și intelectuali mar‑ xiști precum Kołakowski. Acolo puteau fi, în același timp, intelectuali marxiști, dar și anticomuniști. Și era Partidul Comunist Polonez, care a avut întotdeauna o facțiune antisovietică. Această facțiune antisovietică a contat enorm. În timp ce la noi nu se punea așa pro‑ blema. La noi comunismul național a devenit un fel de piramidă de ascensiune socială, o formă de oportunism național. Și acest lucru, ajutat și de eradicarea proprie‑ tății
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
P. : Nu știm care este adevărul. Când eram la Televiziune, în iunie 1997, practic prima oară când fosta opoziție anticomunistă controla Televiziunea - dar să nu uităm că în coaliția de guvernare se aflau și Petre Roman și Partidul Democrat, o facțiune a FSN -, eu m-am gân‑ dit cum să facem editorial să comemorăm zilele alea de mineriadă, nu se dăduseră la TV până atunci niciodată. Pe de altă parte, deja erau tensiuni în interiorul coaliției de guvernare și nu voiam să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
făcut tot felul de inginerii, inclusiv o coaliție imo‑ rală, ca să încropească o majoritate cu care să poată pune de un guvern de centru-dreapta. A.M.P. : Și ce tabărĂ anticomunistă este aceasta a noastră de azi ? BĂsescu și un partid facțiune din fostul FSN. V.A. : Totuși, este singurul președinte care a făcut o declarație de condamnare a comunismului și asta nu trebuie uitat. A.M.P. : Emil Constantinescu n-avea nevoie de condam‑ narea comunismului, că știa toată lumea că e anticomunist
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
statului. Lumea nu trebuie să uite că Iliescu și aripa lui din FSN, ca să aibă majoritate în parlament, în 1995 și în prima parte a lui 1996 au guvernat în așa-numitul patrulater roșu din care făcea parte și o facțiune reînființată a Partidului Comunist... V.A. : Care se chema Partidul Socialist al Muncii, condus de Ilie Verdeț. A.M.P. : Exact. Și mai era și Partidul România Mare. Deci aceea a fost restaurația cea mai groaznică, înainte de victoria noastră din 1996
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lunecăm spre developarea opțiunilor. Glenn reprezintă Marea Britanie, e protestant, dar soția lui e catolică. E foarte abătut pe seama nebuniei din Ulster. Un conflict artificial, total anacronic, reluat cu un fel de perfidie, după scurte perioade de acalmie, pentru că există anumite facțiuni și traficanți de arme care obțin profituri uriașe din menținerea urii ca stare de spirit în Irlanda de Nord. Niște „vampiri politici”, spune el. Mai rău este că prețul se plătește în vieți nevinovate. Glenn se simte la fel de egal situat față de Dublin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]