3,370 matches
-
trebuie să ne formăm o impresie despre cineva: persoanele care surâd sunt percepute într-un mod mai favorabil decât cele care nu surâd. Pentru mai multe detalii Burke N., „The effect of gender on the personality characteristics assigned to various facial expressions”, http://clearinghouse.mwsc.edu/manuscripts/268, asp. 2001. DeSantis M., Nathan S., „Women smiled more often and openly than men when photographed for a pleasant, public occasion in 20th Century United States Society”, în Psychology: A Journal of Human
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
cu mai multă ușurință decât bărbații (Rosen, 1973). Pentru mai multe detalii Cerny J.A., „Biofeedback and the voluntary control of sexual arousal in women”, în Behavior Therapy, nr. 9, 1978, p. 847-855. Cole P.M., „Children's spontaneous control of facial expression”, în Child Development, nr. 57, 1986, p. 1309-1321. Kochanska G., Murray K., Jacques J.Y., Koenig A.L., Vandegeest K.A., „Inhibitory control in young children and its role in emerging internalization”, în Child Development, nr. 67, 1996, p.
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
iuți la mânie! Era așadar necesar să poată repera unele indicii ale pericolelor ce puteau veni din partea celorlalți indivizi. Dintr-o dată, descifrarea emoțiilor oglindite pe chipuri devenea o competență capitală pentru a putea rămâne în viață. Într-adevăr, anumite expresii faciale, ca mânia, semnalează o amenințare potențială. Semnele exterioare ale furiei sunt prezente pentru a atrage atenția celorlalte primate spunându-le: „Îndepărtează-te!1”. observând creierele oamenilor, cercetătorii au remarcat că există zone specializate în tratarea expresiilor faciale amenințătoare. Și cum
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
adevăr, anumite expresii faciale, ca mânia, semnalează o amenințare potențială. Semnele exterioare ale furiei sunt prezente pentru a atrage atenția celorlalte primate spunându-le: „Îndepărtează-te!1”. observând creierele oamenilor, cercetătorii au remarcat că există zone specializate în tratarea expresiilor faciale amenințătoare. Și cum unii oameni de știință au fost interesați și de sexul persoanelor, nu numai de emoții, ei au dedus următoarea ipoteză: în specia umană, masculul este mai mare și mai agresiv din punct de vedere fizic decât femela
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
genetică a bărbatului. Cu adevărat, se știe că bărbații cei mai „masculini” sunt și cei mai fertili, sperma lor fiind de cea mai bună calitate 1. În afara capacității lor de a obține resurse, s-a demonstrat de asemenea că masculinitatea facială arată că aceștia sunt foarte sănătoși pe termen lung, lucru demonstrat de dosarele medicale ale pacienților (Rhodes, Chan, Zebrowitz și Simmons, 2003). Iată de ce caracterele sexuale secundare ce țin de testosteron sunt cele mai apreciate de către femei. Ele sunt semnul
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
vă imaginați... Pentru mai multe detalii Platek S.M., Burch R.L., Panyavin I.S., Wasserman B.H. și Gallup G.G., „Reactions to children's faces; Resemblance affects males more than females”, în Evolution and Human Behavior, vol. 23, nr. 3, 2002. DeBruine L.M., „Facial resemblance enhances trust”, în Proceedings of the Royal Society of London, nr. 269, 2002, p. 1307-1312. Preferă bărbații femeile cu ochi albaștri? Preferința bărbaților pentru femeile cu ochi albaștri în funcție de culoarea propriilor ochi Răspunsul este da, bărbații preferă femeile cu
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
organismului de a rezista la infecții (Gangestad și Buss, 1993; Thornhill și Gangestad, 1993). Grație contracțiilor vaginale, orgasmul feminin, ar permite așadar o mai bună conservare a spermei celor mai buni genitori... Pentru mai multe detalii Shackelford T.K., Larsen R.J., „Facial asymmetry as an indicator of psychological, emotional, and physiological distress”, în Journal of Personality and Social Psychology, nr. 72, 1997, p. 456-466. Shakelford T.K., Shakelford V.A.W., LeBlanc G.L., Bleske A.L., Euler H.A., Hoier S., „Female coital orgasm
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
eșantioane de un centimetru pătrat de piele de pe fața a 20 de cadavre de bărbați și de femei și observându-le la microscop, cercetătorii au remarcat că femeile aveau în medie 34 de fibre nervoase pe centimetru pătrat de piele facială în timp ce bărbații nu aveau decât 17 (Mowlavi, Cooney, Febus, Khosraviani, Wilhelmi și Akers, 2005). Aceste rezultate arată că femeile au un prag de tolerare a durerii fizice mai scăzut decât bărbații. Cercetările arată că în final durerea femeilor ar putea
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
element corporal dezarticulat în ansamblul desenului ; Tesul persoanei (Machover, Human Figure Drawing-HFD) se pretează unei analiza formale (mărimea desenului, amplasarea pe foaie, finalizarea, precizia trăsăturilor, simetria, proporțiile, perspectiva) și unei analize de conținut (tema, atitudinea personajelor, proporția părților corpului, expresia facială, posturală, accesorile). Semnificațiile în schizofrenie sunt: - forme rotunde: narcisism, supunere; - forme angulare: agresivitate, masculinitate, opoziție; - omisiuni și deghizări,inversare a sexului personajului desenat, în raport cu sexul subiectului; mutilare a personajului desenat (perturbări la nivelul identificării profunde). În toate probele proiective tip
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mulți au dezvoltat o schizofrenie s-a pus problema pentru clinician de a-i recunoaște. Această metodă permite explorarea tulburărilor precoce de afectivitate la pacienți comparativ cu subiecții sănătoși și mai ales a permis evidențierea unei reduceri semnificative a expresiilor faciale exprimând bucuria (Brockington & Meltzer, 1982; Cannon, 1990). 30 schizofreniilor. Chiar dacă, din punct de vedere pragmatic astfel de date sunt greu de utilizat (practic ele sunt inoperante), ele își mențin interesul din punct de vedere teoretic, câtă vreme ele par să
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de exemplu Difenhidramina) sau Amantadina (McCreadie et al, 1992; Wanda & Yamaguchi, 1992, Khanna et al, 1992). 1.4. Pseudoparkinsonismul - Acesta constiuie circa 40% din toate EEXP și este compus cel mai des din akinezie, rigiditate musculară, tremor, schimbări posturale, mască facială, mers cu picioarele tîrîte și pierderea mișcărilor asociate (coordonării motorii). Tremorul (mai puțin comun, decât akinezia și rigiditatea) oscilează la 4-8/secundă, în mod obișnuit include rostogoliri tremurături ale degetelor și este mai mare în repaus decât în timpul activității
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
subiecți. Parkinsonismul. Triada clasică parkinsoniană constând în bradikinezie, rigiditate de tip "roată dințată", tremor de repaos a apărut în 37/34.3% situații. Pseudoparkinsonismul a apărut mult mai rar, practic nesemnificativ el cuprinzând akinezie, rigiditate musculară, tremor, schimbări posturale, mască facială, mers cu picioarele târâte și pierderea mișcărilor asociate (coordonării motorii). Akinezia a fost prezentă în tabloul ei complet (absența mișcării, ca o mască, cu clipit rar, rigiditate, imobilism) într-o proporție nesemnificativă. De obicei este inclusă în descrierea tabloului clinic
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la care actorii sociali participă în mod constant, nu doar prin discursul verbal transmis, ci și prin nenumăratele semnale intonaționale, gestuale, posturale etc. Kinezica (gr. kinesis = mișcare) este știința comunicării prin gest (lat. gestus = atitudine, mișcare a corpului) și expresie facială. Studiu al comunicării prin mișcările corpului reprezentate în genere de expresiile feței, gesturi și posturi, kinezica a fost inițiată de antropologul american Ray Birdwhistell în 1952; pe parcursul cercetărilor sale de teren asupra indienilor Kutenai, Birdwhistell a remarcat că mișcările lor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a lua cuvîntul precum și dorința interlocutorului de a-și afirma adeziunea la cele prezentate; v) body manipulators mișcări de atingere a propriului corp sau obiectelor interpretate ca eforturi adaptative de gestionare a emoțiilor. Rîsul, surîsul, bucuria apar cu aceleași expresii faciale și la copiii născuți orbi. Diferențele rezidă într-o mai redusă extensie musculară determinată de absența întăririi vizuale a mecanismelor înnăscute (J. Corraze, 1988: 119). Dacă din punctul de vedere al relației semn-obiect se poate vorbi de gesturi iconice, indiciale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
emoții mute", minutul de reculegere în memoria dispăruților, comuniunea îndrăgostiților). Descrierea gestualității în raport cu verbalul pune în primul rînd problema "suporturilor" semiotice (chiar dacă toate părțile corpului par implicate, gradul de participare al acestora variază). Capul participă prin mișcările sale, privire, expresii faciale la o infrastructură a comunicării: * privirea este semnal de emisie și canal de recepție în același timp; locutorul își privește interlocutorul pentru a-și da seama dacă este urmărit și înțeles, receptorul își privește emițătorul manifestîndu-și interesul sau aprobarea; * jocul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și în creații "personale" (idiolectale) în care metafora verbală este și vizualizată ("aspirarea" femeilor de spațiul profesiei în societatea postindustrială este reprezentată de degetele întinse ca o țeavă de aspirator ce se deplasează lent în plan orizontal). 8.6. Comunicarea facială Comunicarea facială asigură calitatea raporturilor sociale și profesionale sau dimpotrivă exprimă deteriorarea lor. Surîsul este un stimul ce declanșează relații pozitive sau negative. Privirea semnalează că o relație socială este pe cale să se stabilească, încearcă să se modifice sau să
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
creații "personale" (idiolectale) în care metafora verbală este și vizualizată ("aspirarea" femeilor de spațiul profesiei în societatea postindustrială este reprezentată de degetele întinse ca o țeavă de aspirator ce se deplasează lent în plan orizontal). 8.6. Comunicarea facială Comunicarea facială asigură calitatea raporturilor sociale și profesionale sau dimpotrivă exprimă deteriorarea lor. Surîsul este un stimul ce declanșează relații pozitive sau negative. Privirea semnalează că o relație socială este pe cale să se stabilească, încearcă să se modifice sau să se mențină
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
-i cînd vă vorbesc"). Or, un asemenea comportament "agresiv" îl va șoca pe clientul japonez obișnuit cu umilința ostentativă a vînzătorului (cf. și Kerbrat-Orecchioni, 1994: 13). Pentru a încerca să dea un răspuns privind caracterul universal sau particular al semnelor faciale, Paul Ekman a prezentat unui grup de subiecți fotografii cu figuri exprimînd o bucurie, emoție etc.; bucuria a fost identificată în proporție de 93%, surpriza 88%, dezgustul 83%, tristețea 81%, teama 76%, mînia 72% (cu ezitări privind distincția teamă/surpriză
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unui grup de subiecți fotografii cu figuri exprimînd o bucurie, emoție etc.; bucuria a fost identificată în proporție de 93%, surpriza 88%, dezgustul 83%, tristețea 81%, teama 76%, mînia 72% (cu ezitări privind distincția teamă/surpriză); în sprijinul universalității semnelor faciale pledează și modul de comunicare al primatelor; mînia este reprezentată de privirea fixă, descoperirea dinților, iar bucuria de ochii strălucitori și ridicarea colțului buzelor într-o schiță de surîs. În abordarea neuro-lingvistică a comunicării s-a stabilit că mișcările ochilor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un eveniment ochii se ridică spre stînga, cînd încercăm o emoție ochii coboară spre stînga, iar cînd e vorba de un dialog interior coboară spre dreapta. 8.7. Semnificații ale comunicării gestuale și posturale În mod indubitabil orientarea corpului, expresia facială, mișcarea membrelor indică un mesaj de întîmpinare, de agresiune, de protecție, de calmare, de supunere, de dominare etc. Confuzia între postură (+ static) și gestualitate (+ dinamic) nu este posibilă; în genere însă mesajul gestual însoțește și confirmă pe cel postural. Limbajul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în Grecia prin atingerea pleoapei închise cu arătătorul. Mimica diferențiază prin frecvență și durată societățile europene mobile și expresive de comunitățile indienilor sau japonezilor caracterizați prin impasibilitate. Chiar dacă în raport cu gesturile, expresiile feței au un caracter quasi-universal (cf. Eibl-Eibesfeldt), anumite semne faciale capătă investiri semantice diferite în culturi diferite. Astfel surîsul exprimă la europeni mulțumirea sau ironia, dar în Japonia nervozitatea și chiar furia, iar rîsul însoțește la chinezi și africani actele care amenință fața interlocutorului (face threatening activities). Experimentele "interculturale" de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dar cînd interacționează cu bărbați, femeile par să adopte patternul privirii masculine (cf. și Judy Pearson, 1991: 134). În schimb bărbații nu par prea afectați cînd nu sînt priviți, în timp ce pentru femei contactul vizual este important (se simt valorizate). Expresia facială este modulată de sex, vîrstă, clasă socială și evident grupul cultural de apartenență. Mamele din clasele populare zîmbesc mai puțin decît cele din middle class; de asemenea s-a constatat că femeile adulte zîmbesc mai mult decît bărbații adulți (în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
disting radical în această privință, ceea ce consolidează opinia unei socializări diferite (de reprimare a afectelor la bărbați: "Nu plînge ca o fată" și de supralicitare a afectelor la fete: "O fată trebuie să fie sensibilă, răbdătoare, delicată"). Diferențele de expresie facială, postură, teritorialitate (bărbații ocupă mai mult spațiu în raport cu femeile) sînt dublate de diferențe gestuale. Comportament feminin Comportament masculin * Femeile utilizează mai puține gesturi decît bărbații, dar utilizează discriminator repertoriul de gesturi (mai puține gesturi cînd interacționează cu femei, dar mai
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
afirmă Hall (1969:122) indivizii utilizează distanța socială pntru a se insulariza: soțul și soția citesc presa back-to-back, neintervenind nici unul în teritoriul celuilalt. iv) distanța publică pînă la și dincolo de 10 metri. Este distanța spectacolului, a conferinței, discursului politic. Comunicarea facială este neutralizată, gesturile se amplifică, vocea trebuie și ea supradimensionată. Definind teritoriile eului ca indici (metonimii ale persoanei), E.Goffman (1973) evidențiază modurile violării spațiale: incursiunea ("măturarea" cu privirea a figurii interlocutorului percepută ca ofensă în bandele de tineri mexicani
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
175 8. SEMIOTICA GESTUALĂ ......................................................... 181 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare ......... 181 8.2. Incidențe în diacronia gestualității .......................................... 186 8.3. Tipologia gesturilor ................................................................. 188 8.4. Interacțiunea gestualitate/limbaj ............................................. 190 8.5. Gestul în discurs ...................................................................... 192 8.6. Comunicarea facială ............................................................... 195 8.7. Semnificații ale comunicării gestuale și posturale .................. 197 8.8. Constrîngerea patternurilor culturale sau convențiile gestualității ................................................................ 199 8.9. Gestualitate și gen ................................................................... 202 9. PROXEMICA ............................................................................ 206 9.1. Comunicare verbală și neverbală. Experiența spațiului ........... 206 9.2. Proxemica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]