987 matches
-
a cinci variabile de bază ale structurii (se va vorbi despre "parametri de concepere" la Mintzberg): specializarea (diviziunea muncii); standardizarea procedurilor (existența regulilor); formalizarea (regulile sunt scrise); centralizarea; configurația posturilor. Aceste scale au fost folosite în 52 de organizații. Analiza factorială a chestionarelor a permis degajarea a trei dimensiuni. Structura activităților Această variabilă privește definirea explicită a comportamentului salariaților. Ea include specializarea, gradul de standardizare, gradul de formalizare. Concentrarea autorității Această variabilă traduce centralizarea organizației. Controlul ierarhic al parcursului muncii de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
societății, care trebuie să-i dea de lucru; îndatoriri: obligația socială de a munci). 1.5. Identificarea cu rolul profesional Această identificare poate privi sarcina, întreprinderea, produsul fabricat sau serviciul prestat, profesia... Aceste dimensiuni au fost validate printr-o analiză factorială realizată pe date culese de la 1800 de persoane (Harpaz, 1986). Analiza empirică permite regăsirea lor la grupuri foarte diverse în planul componenței (pensionari, cadre didactice, muncitori, șomeri, lucrători temporari, studenți, ingineri). În lucrări mai recente, Estelle Morin (1997), pornind de la
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
găsim în literatura de specialitate și pe care le-am menționat mai sus. Acestei populații i se propunea să răspundă diferiților itemi proveniți din scalele lui Dubi, Vroom, Lodhal și Kejner, Davis (1966), Iverson și Render, French și Kahn... Analiza factorială permite degajarea a trei factori. Primul corespunde unei "participări active" în muncă. Cel de-al doilea trimite la "interesul central al muncii". În fine, cel de-al treilea privește "centralitatea performanțelor la nivelul stimei de sine". E interesant de remarcat
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
fost stabilită prin cercetări. Lucrările mai vechi (Morse, 1953) rețin a priori patru dimensiuni: munca însăși, întreprinderea, salariul și apartenența la grup. Au fost efectuate investigații pentru a identifica riguros dimensiunile satisfacției. Twery, Schnid și Wrigley (1958) degajă, prin analiza factorială a răspunsurilor la un chestionar, un factor de satisfacție generală și cinci alți factori: relația cu colegii; relația cu superiorii direcți; relația cu superiorii de nivel înalt; condițiile materiale; varietatea posturilor. Alți autori au obținut rezultate asemănătoare. Friedlander (1963) grupează
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
2. Comportamentele liderului Cercetătorii, sensibili la criticile aduse unei orientări centrate pe caracteristicile personale, s-au îndreptat în anii '50 spre descrierea comportamentelor liderilor. Două echipe (una de la Universitatea din Ohio, cealaltă de la Universitatea din Michigan) au izolat, prin analiză factorială, două dimensiuni esențiale pentru a descrie comportamentele liderilor. Cele două dimensiuni obținute sunt identice; însă cercetătorii nu le-au dat același nume. Se întâmplă destul de des în cercetare ca nume diferite să se folosească pentru desemnarea acelorași lucruri! Aceste două
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
dinamica proiectului personal, referința la societate); • sistemul de reprezentări. Reprezentările autorității, finalității muncii și finalității întreprinderii permit conturarea acestuia; • comportamentele de ajustare colectivă. Această dimensiune privește comportamentele relaționale dezvoltate față de ierarhie, dar și de colegi, precum și atitudinile față de muncă. Analiza factorială realizată pe datele culese într-o sută de întreprinderi permite degajarea a două dimensiuni: • integrarea colectivă. Ea "determină fundamentele încorporării indivizilor într-un mediu de lucru". Două moduri de integrare se diferențiază: un mod de integrare prin reguli care valorizează
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
et stratégies de recherche d'emploi", l'Orientation Scolaire et Professionnelle, 22, 4, 393-408. Harding, L.; Sewel J. (1992). "Psychological health and employment status in an island community", Journal of Occupational and Organizational Psychology, 65, 269-275. Harpaz I. (1986). "The factorial structure of the meaning of working", Human Relations, 39, 7, 595-614. Hersey, P.; Blanchard, K. (1977). Management of organizational behavior, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Herzberg, F.; Mausner B.; Snyderman B. (1959). The motivation to work, New York, Wiley. Higgins, C., Duxbury
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
creativității.Capacități creative. Capacitățile legate inseparabil de creație sunt definite prin termenii de fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, capacitate de a rezolva probleme, sensibilitate la implicații și asociativitate, intuiții, profunzime intelectuală, capacitate evaluativa și capacitate de a formula ipoteze. Aplicând analiza factorială, Guillford a identificat În capacitatea creatoare patru factori de fluență (fluența verbală, asociațională, expresională și ideațională), doi de flexibilitate (flexibilitatea spontană și adoptivă), un factor de originalitate și un factor de elaborare de idei. Ulterior, construiește modelul tridimensional al personalității
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
crize depresive multiple. Cei ce sunt astfel afectați au uneori un comportament isteric. Desigur, este adevărat că anumiți mistici au atitudini care te pot face să gândești la simptome clasice de isterie. Printre principalele trăsături de caracter pe care analiza factorială le pune în evidență în nevroza isterică, putem cita: teatralismul, egocentrismul, instabilitatea emoțională, sărăcia afectelor și nefirescul acestora, erotizarea raporturilor sociale, dependența afectivă, sugestibilitatea. În plan simptomatic, isteria se poate prezenta sub forma indiferent cărei maladii, așa încât te poți pierde
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
funcții și proceduri predefinite 10. Fișiere. Aplicații. 10.1. Noțiunea de fișier. Validare date 10.2. Fișiere text 11. Recursivitate 11.1. Prezentare generală 11.2. Funcții recursive 11.2.1. Exemple la recursivitatea directă prin comparare cu metoda iterativa - factorial - șirul lui Fibonacci - cel mai mare divizor comun 11.3. Proceduri recursive - inversarea elementelor dintr-un șir - determinarea maximului și minimului unui șir - căutare binara 12. Metodă backtracking (iterativa sau recursiva) 12.1. Prezentare generală 12.1.1. Problema celor
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
asemănătoare se se situează și M. Stoica (33, pp. 90-91): J. L. Moreno (vezi R. Chiran, 10) relaționează strâns realizarea și caracterul operei de artă de intensitatea spontaneității: Factorii creativității Anca Munteanu (17) detaliază factorii creativității în capitolul intitulat Dinamica factorială a creativității, subliniind că a adoptat, din multitudinea variantelor de clasificare, soluția lui M. Bejat, soluție la care a intervenit cu unele modificări și suplimentări de detaliu. De asemenea, autoarea mărturisește (17, p. 70): . într-o viziune pe care o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
măsurare satisfăcătoare a creativității. J.P.Guilford își propune să dea conceptului de inteligență o fundamentare teoretică sistematică și comprehensiva. Teoria să își propune să includă toate aspectele inteligenței, dintre care multe au fost neglijate prin testările tradiționale. Pe baza analizei factoriale , Guilford a identificat cinci tipuri de operații intelectuale: cogniția, memoria, producția(gândireaă divergență, producția (gândireaă convergență, evaluarea. Aceste operații acționând asupra unui conținut (figural, simbolic, semantic, comportamentală, care reprezintă diferite tipuri de informație, duc la un anumit produs. Sunt „șase
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
devianță (de natură penal adolescentină), delincvența juvenilă constituie un fenomen complex, care definește (Banciu, Rădulescu , 2002, p. 80) Analiza multidimensională a delincvenței creează posibilitatea înțelegerii fenomenului la diferite nivele: dimensiunea statistică evidențiază amploarea și evoluția fenomenului (în procente, medii, analize factoriale) în corelație cu diverși indicatori sociali (economici, culturali, geografici); dimensiunea juridică evidențiază tipuri de norme încălcate, gravitatea prejudiciilor aduse, periculozitatea lor socială, tipurile de sancțiuni aplicate și modalitățile de resocializare; dimensiunea sociologică pune delincvența în raport cu multiplele fenomene de dezorganizare socială
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
pe diversitatea umană și pe imprevizibilitatea evoluției umane". 44 Interculturalismul este un nou mod de abordare a realității sociale ce presupune așezarea pluralismului cultural în cadrele unei filosofii umaniste, ce vizează toate domeniile vieții. În prezent, interculturalismul presupune o analiză factorială a realității contemporane, complexe și fluide, secondată de o hermeneutică filosofică, legată de necesitatea conceptualizării fenomenului interculturalității. 2.4. Comunicarea ca mediere interculturală Realizarea efectivă și complexă a competențelor interculturale implică recunoașterea interculturalității ca principiu călăuzitor pentru toate disciplinele și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
scurt timp nu doar în manieră mecanică, pornind de la poziția sa socială ori de la predispozițiile lui politice, dar și în funcție de modul în care percepe situația politică și oferta electorală. Cercetarea empirică din anii '70 mai este dominată și de modelul factorial al lui Lasswell, cu a sa schemă liniară și cu obsesia efectelor. Acest fapt se observă cu ușurință din modul în care sînt desprinse și regrupate problemele. Domeniul comunicării politice presupune și problemele ridicate de comunicanți, de limbajele politice și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
a operațiunilor de comunicare. Metodele de marketing politic apelează deci la sociologia electorală, la sondajele asupra intenției de vot și de opinie, dar și asupra dezbaterilor calificative individuale sau de grup. Analizele statistice ale datelor de tip descriptiv, precum și analizele factorială și tipologică, analizele similitudinilor și ale preferințelor, dar și analizele de tip explicativ, segmentarea sau măsurile conjuncte, sînt adesea combinate cu modelele de simulație în formarea deciziei strategice. Sondajele electorale constituie, în acest caz, un instrument prioritar pentru analizarea intențiilor
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
descrieri făcute în perechi pe eșantioane de copii ale căror vârste erau cuprinse în patru mari tranșe (8 ani, 11 ani, 15 ani și 18 ani). Cercetătorii au vrut să afle ce făceau copii la școală atunci când erau furioși. Analiza factorială a comportamentelor enumerate de copiii de 8 ani a scos la iveală un spațiu factorial în trei dimensiuni corespunzând diferitelor forme de manifestare a agresivității la acești copii: factorul de agresivitate directă, factorul de agresivitate indirectă și comportament non-agresiv (retragere
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mari tranșe (8 ani, 11 ani, 15 ani și 18 ani). Cercetătorii au vrut să afle ce făceau copii la școală atunci când erau furioși. Analiza factorială a comportamentelor enumerate de copiii de 8 ani a scos la iveală un spațiu factorial în trei dimensiuni corespunzând diferitelor forme de manifestare a agresivității la acești copii: factorul de agresivitate directă, factorul de agresivitate indirectă și comportament non-agresiv (retragere). Formele de agresivitate directă constau în atacuri fizice și verbale la adresa victimei. Agresivitatea indirectă presupune
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mari agresivitatea indirectă (de relaționare) este cea care pare să fie determinantă, această formă presupunând cunoașterea efectivă a unor tactici și strategii ce nu pot fi folosite decât dacă socializarea cu rolul de sex a atins un anumit nivel. Analiza factorială a comportamentului subiecților de 15 ani arată implicarea a patru factori: agresivitatea fizică directă, agresivitatea verbală directă, agresivitatea indirectă și retragerea non agresivă. Băieții manifestă o mai mare agresivitate fizică directă. Diferența de sex nu influențează însă agresivitatea verbală directă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
săi au realizat o serie de cercetări în acest sens, încercând să conceptualizeze diferitele dimensiuni ale personalității ce pot induce comportamente agresive și dezvoltând tehnici eficiente de evaluare a acestora. Corelația observată între aceste variabile a permis definirea unei structuri factoriale pentru descrierea personalității agresive. Structura factorilor identificați se potrivește cu structura propusă de alte modele multidimensionale de personalitate (a se vedea Caprara, Barbaranelli, Pastorelli și Perugini, 1994). Scalele cele mai importante pentru măsurarea agresivității sunt scalele de iritabilitate (rigiditate în fața
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
18 provocată de interes 18 proactivă 18 reactivă 18 relațională 24 sexuală 186, 198-203 tipologie 16 verbală 16, 24 Agresiv (ă) gând 12 sentiment 12 tendință 25, 29 Alcool 201, 206 Altruism 236 A amorsa 32 amorsare 191, 221 Analiză factorială 25, 26 Angajament Anonimat 91-92, 151, 176 Anxietate 23, 35, 38, 88, 111, 169, 204 Apartenență etnică 58 Aprecierea morală 69, 87, 134 Atac criminal 61 fizic 25 personal 33, 37 reciproc (retaliation) 136 Așteptare 24 Atitudine 23, 35, 73
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
instituțională nu face parte din definiția capitalului social cu care operăm de obicei, o vom considera o variabilă secundară și o vom măsura ca un index aditiv al încrederii în guvern, funcționari publici, poliție, primărie, consiliu județean și parlament. Analiza factorială indică faptul că încrederea particulară în fiecare dintre aceste instituții formează un singur factor al încrederii instituționale. Așa cum spuneam, încrederea socială, pe de o parte, și apartenența și munca voluntară în asociații, pe de altă parte, sunt mai ușor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Indexul aditiv calculat pe baza itemilor privind free-riding-ul indică gradul de egoism, de orientare către urmărirea interesului strict particular, pentru că răspunsurile la fiecare dintre întrebările specifice sunt exprimate pe scală de la unu (întotdeauna nejustificat) la 10 (întotdeauna justificat). Anterior, analiza factorială indicase că cei șase itemi formează un singur factor al normelor de reciprocitate. Tabelul 11. Importanța capitalului social pentru sprijinul pentru democrație Sprijină democrația ca ideal Respinge alternativele nedemocratice Beta Beta Încredere generalizată 0,008 0,041 Membru asociație -0
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Specialistul x1 x2 ... xk ( )∑ − j jj tt 3 1 2 3 . . . m Suma rangurilor ∑ = m i ija 1 Abaterea de la suma medie a rangurilor: Δi Pătratele abaterilor 2 iΔ Întrucât influența factorului poate să difere, În diverse domenii ale spațiului factorial, este necesar să se indice, pentru fiecare factor, intervalele de măsurare ale acestuia. Specialistul trebuie să ordoneze factorii În ordinea scăderii influenței lor asupra parametrului de optimizare, adică să le ordoneze În raport cu rangul care i-l atribuie. Cifrele din ultima
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Specialistul x1 x2 ... xk ( )∑ − j jj tt 3 1 2 3 . . . m Suma rangurilor ∑ = m i ija 1 Abaterea de la suma medie a rangurilor: Δi Pătratele abaterilor 2 iΔ Întrucât influența factorului poate să difere, În diverse domenii ale spațiului factorial, este necesar să se indice, pentru fiecare factor, intervalele de măsurare ale acestuia. Specialistul trebuie să ordoneze factorii În ordinea scăderii influenței lor asupra parametrului de optimizare, adică să le ordoneze În raport cu rangul care i-l atribuie. Cifrele din ultima
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]