786 matches
-
de la Durkheim (1964) la Weber (1968) sau de la Shils (1957) la Hall (1991). Tot pe aceleași coordonate se găsește și Connor (2004:45 ) când spune că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele, ci percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Spre
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acest sens. * Dacă cunoaște ritualurile religioase; dacă le respectă. De ce? * Dacă cunoaște semne și însemne ale credinței; dacă le respectă, deține sau poartă. * Să-și definească poziția vizavi de cuvintele împrumutate, neologisme. Dacă folosește asemenea cuvinte. Care este motivația. * Date factuale: sex, vârstă, mediu de rezidență, nivel de educație, ocupație. Tabelul R1 prezintă categoriile și valorile reziduale ajustate standardizate 1 (standardized adjusted residuals) pentru variabilele și celulele în care acestea sunt semnificative (la un nivel de semnificație de 0,01). Analiza
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sloganuri inepte) ne întîrziau în coșmar continuu. Care nici azi, după starea de grație lăsată celor ce s-au așezat iarăși în fruntea bucatelor, nu dispare. Mutre primitiv inexpresive continuă să spurce gardurile, zidurile, geamurile, într-o caraghioasă confruntare post factuală: faciesul predestinat, prin comunism, să ne întrețină coșmarul o viață, alături de cel al veleitarului existînd cît sfîrîitul unui flash second-hand. Strada. Și tot într-o Veneție care, se știe, nu e chiar model occidental de curățenie. Dar, pe stradelele dintre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cauzalitate univocă și indiscutabilă. Legea determinismului universal domină până și reprezentările despre intervențiile divinității în existența ființelor, privite ca parte a sistemului mecanicist, redundant și inexpresiv. La aceasta tradiție iconoclastă punctată decisiv de raționalism se adaugă în secolul XVIII empirismul factual, prin David Hume și Isaac Newton, care afirmă o altă "opoziție" față de imaginar, faptul, antonim al confuziei, delirului, iraționalului și fantasmelor onirice. Derivat din percepție sau produs al observației și al experimentului, faptul poate fi și un eveniment, precum cel
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mod autoritar întregul tablou al societății. Viziunea istoriei mentalităților asupra lumii premoderne a integrat într-un mod propriu și acest fapt. În general, cercetătorul nu s-a mai poziționat frontal și imobil față de obiectul său de studiu, ca în istoriografia factuală, citind relativ comod cronologiile, ci l-a studiat, precum un biolog, din toate direcțiile, disecându-l până în cele mai mici detalii de viață privată obișnuită. Imaginea lumii medievale și-a pierdut astfel bidimensionalitatea "clasică". Înțeleasă acum ca un corp geometric
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tocmai prin consacrarea de-naturării logos-ului ca logică, la punerea în ordine a analiticii și dialecticii ca modele ale oricărui tip de discurs. Așa încât, acestea două, deși nu vor fi "discipline" filosofice sau științifice, mai bine zis, domenii de cercetare "factuală" în privința aceasta, ele rămân la statutul inițial, acela de domenii ale logicii-organon -, vor căpăta statutul unor modele de discurs, mai bine-zis, funcționând în sensul pre-ordonării (pre-normării) spațiului de discurs în care se vor încadra toate demersurile teoretice (contemplative), speculative, aporetice
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se referă la populația urbană a Chinei și cuprinde reflecții asupra sistemului de Învățământ, a pieței forței de muncă, dar se concentrează și asupra relațiilor de putere din interiorul companiilor și al instituțiilor. Pe lângă prezentarea și analiza unor date sociologice factuale referitoare la viața economică, politică și privată a mediului urban chinez, autorii Își focalizează atenția și asupra datelor de natură subiectivă: păreri, atitudini, reprezentări sociale. Un loc aparte ocupă În cadrul lucrării analiza relațiilor dintre femei și bărbați, atât În sfera
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
clinicianul formulează ipoteze explicative congruente cu unul sau altul dintre modelele teoretice. Demersul diagnostic și raționamentul clinic sunt, deci, influențate de o multitudine de factori legați de cadrul conceptual, metodologic și teoretic al clinicianului, dar și de experiența sa clinică (factuală), de trăsăturile sale individuale și de mediul său sociocultural. In prezent, studiul și analiza problemelor de sănătate mentală se bazează sau se inspiră din trei abordări: - abordarea medicală, - abordarea psihodinamică, - abordarea cognitiv-comportamentală. Toate aceste abordări prezintă trăsături specifice care le
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-și elementele fiecărei etape. Pentru a diminua automatismul gândurilor sale și a favoriza restructurarea atitudinii sale negative, Marie notează de fiecare dată un exemplu de gând negativ (de exemplu, „nici una dintre aceste soluții nu mă va putea ajuta”), identifică dovezile factuale care îi alimentează gândurile și dovezile care pot să-i sugereze contrariul, pentru a putea formula apoi un raționament mai realist, care să conțină un element provocator (de exemplu, „alegând o soluție, am posibilitatea de a-mi rezolva problema”). Sedințele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și cheltuieli. Astfel, de exemplu, au fost incluse în roster-ul de cheltuieli aproximativ 100 de categorii de produse și servicii alimentare și nealimentare. În plus, au fost incluși indicatori obiectivi ai calității vieții gospodăriei - locuință, dotare materială. În afara acestor date factuale, au fost culese unele care referitoare condițiile favorizante ale sărăciei familiale: accidente economice, demografice, de sănătate sau sociale, cu efecte asupra nivelului de trai din ultimii doi ani, îndatorarea familiei, riscul de pierdere al locuinței, capitalul social a familiei. De
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cercetare teoretică și empirică. Studenții mei au fost însă cei la care m-am gândit în primul rând când am scris-o. Pentru studenții cărora le predau în prezent cursurile de „Metode cantitative avansate de cercetare sociologică” și de „Analiză factuală”, această carte este concepută ca unul dintre manualele care completează prelegerile și seminariile. Lucrarea se adresează însă și foștilor mei studenți. Unii dintre aceștia îmi sunt acum colegi în cadrul Catedrei de Sociologie de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
întrebării în variabilă (sau variabile) nu este atât de evidentă. Să luăm câteva exemple din chestionarul BOP 2003, pentru a ilustra principalele tipuri de astfel de întrebări 1. Primul astfel de exemplu este cel al „întrebărilor-tabel”: se cere informație (dată factuală, opinie, apreciere) legată de mai multe teme. Variantele de răspuns sunt aceleași, impunând raportării la fiecare dintre temele respective aceeași logică. Iată o astfel de întrebare în tabelul următor: Tabelul 3 Exemplu de întrebare-tabel În chestionar apare ca o singură
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
aceea a științei politice. Trebuie spus dintru Început că această „istorie analitică a Convenției Democratice”, deși refuză „amprenta partizanatului politic sau a comentariului bazat În special pe opinii și judecăți de valoare” și ține să aibă ca fundament „judecăți empirice, factuale, teoria politică și comparativismul politic” („Prefață”, p. 11), stă În mod clar sub semnul subiectivității autorilor, ceea ce nu e neapărat un factor malign. În articolul „O istorie cu miză a Convenției Democratice” din Observator cultural (nr. 171), Gabriel Andreescu observă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
bazat pe acea "cunoaștere împărtășită", deliberat denaturată de autorul comic. Astfel, ca "efect al efectului"127, comicul rezultă adesea din deturnarea, inversarea, tăgăduirea conținutului și a principiilor "enciclopediei subiacente"128, mai exact, a locurilor comune, a ideilor consacrate, a evidențelor factuale, morale etc. și chiar a bunului simț cotidian. În ultimă instanță, comicul de factură absurdă, precum cel urmuzian, rezultă dintr-o intenționată încălcare a principiului cooperării, care asigură eficiența oricărui tip de comunicare, subminată în acest fel și de autorul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Elevii au înțeles că matematica face deopotrivă apel la gândire, judecată profundă, atenție, spirit de observație și un bun matematician, acționează simultan pe toate aceste coordonate. Orice unitate de învățare se finalizează printr-o evaluare sumativă care permite stabilirea cunoștințelor factuale, înțelegerea conceptuală cât și capacitatea de analiză și argumentare. Evaluarea sumativă a unității de învățare Înmulțirea și împărțirea numerelor în concentrul 0-1 000 000, s-a realizat printr-o probă de evaluare, ce are un caracter de bilanț și se
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
participa la guvernare în alte moduri este cu totul altceva. Pentru a înțelege de ce este rezonabil să susținem egalitatea politică între cetățenii unui stat democratic, trebuie să recunoaștem că uneori, cînd vorbim despre egalitate nu dorim să exprimăm o judecată factuală. Nu intenționăm să descriem ceea ce credem că este sau va fi adevărat, ca atunci cînd facem afirmații despre cîștigători ai maratonurilor sau ai concursurilor de ortografie. În schimb, dorim să exprimăm o judecată morală despre ființele umane; intenționăm să spunem
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mi se pare extrem de neverosimilă. Și totuși, egalitatea intrinsecă reprezintă un punct de vedere atît de fundamental despre valoarea ființelor umane, încît se află aproape de limitele unei justificări raționale. În cazul judecăților morale se petrece ceva asemănător cu situația judecăților factuale: dacă studiezi o afirmație destul de profund, pînă la originile ei, atingi în cele din urmă limite dincolo de care argumentele rezonabile nu mai duc nicăieri. După cum spune memorabil Martin Luther în 1521: "Nu este nici sigur nici prudent să faci ceva
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mai multe realizări științifice trecute, realizări pe care o anumită comunitate științifică le recunoaște pentru o vreme, drept bază a practicii ei” [Kuhn, 2008, p. 72]. În acest sens, știința normală este cercetarea din cadrul unei paradigme. Ea „nu vizează noutăți factuale sau teoretice, iar reușita ei constă în a nu găsi niciuna dintre ele” [Kuhn, 2008, p. 115]. În contrast cu știința normală, știința revoluționară este chiar acea realizare fondatoare de paradigmă. Aceasta apare atunci când în cadrul științei normale se descoperă anomalii, adică, atunci când
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de Învățare. O extindere a deprinderilor Într-un orizont temporal mai vast poate releva obiceiurile de cumpărare, ca practici, uzanțe, individuale sau familiale În comportamentul de achiziție. In cadrul procesului de schimb, achiziția este momentul cheie din punct de vedere factual, iar evaluarea pe baza unor criterii reprezintă fundamentul care susține acest moment. Momentul luării deciziei subsumează toți factorii interiori și exteriori implicați pe parcursul procesului decizional și reprezintă rezultatul final al etapelor parcurse, de la nașterea trebuinței la alegerea criteriului pe baza
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și contrafactualitatea. În procesul rezolvării creatoare de probleme (M. Caluschi, 2003) În faza de aboradare a acesteia prin divergență și gândire laterală se include și gândirea contrafactuală, acea abilitate de a vedea faptele, fenomenele, procesele etc. În sens invers mersului factual al derulării obișnuite a acestora, contrar imaginii familiare. De exemplu Într-o imagine frecvent utilizată de noi pentru a explica gândirea contrafactuală apare un om În uniformă, cu pușcă, ce merge cu câinele la vânătoare. La intrarea În pădure este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acestei populații. Afilierea tribală este crucială pentru rațiuni ce țin de identitate, apartenență, schimburi comerciale (cămile contra produse agricole); mai mult, această populație nu știa nimic despre agricultură (pe lângă faptul că îi acorda un prestigiu scăzut). Raportul conținea și greșeli factuale, în sensul că toată istoria acestei populații o prezintă ca intermediară între diferite zone geografice și populații diferite, mai degrabă decât comunități izolate. Aceste recomandări nu țineau cont de pierderile cauzate de lipsa exploatării zonelor folosite de obicei de acești
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
leadership și activism. Incluzând problema participării în câmpul conceptual al acțiunii colective, am realizat o sinteză a rezultatelor teoretice care reflectă rezultate din domenii aparent eterogene, precum participarea politică, mișcările sociale sau participarea voluntară. Pentru a căuta factorii culturali și factuali asociați participării sau neparticipării la rezolvarea prin acțiune colectivă a problemelor comunitare, am realizat 28 de interviuri cu actori implicați în diverse măsuri în viața a zece scări de bloc din Oradea. Cu ajutorul acestor date, am testat câteva dintre modelele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
minore în comparație cu celelalte. Cariere, biografii Datele mele permit înțelegerea mecanismelor și a factorilor care încurajează sau împiedică oamenii să se angajeze în inițiative comunitare în România sau chiar să le conducă. Absența datelor statistice face interpretarea de aici tentativă. Informația factuală susține totuși unele dintre argumentele modelelor resurselor și rețelelor, furnizează susținere pentru ipoteza „activismului latent”, este indiferentă la modelul culturalist și respinge teoria culturii de clasă. Clasa nu contează O consecință importantă a analizelor este respingerea ipotezei habitusului sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și leadership, au beneficiat, celelalte condiții fiind egale, de traiectorii organizaționale mai bogate ce i-au recompensat cu funcții și continuă și astăzi să joace roluri de conducere în inițiativele comunităților. Cum apar microcontextele de mobilizare. Miezul vecinătății Potrivit datelor factuale culese în cercetare, alte trei forțe cauzale sunt în acțiune. Una dintre acestea este efectul de rețea, alta e alcătuită din resurse, ambele fiind conectate la un al treilea factor: momentul din ciclul vieții persoanei la care ne referim. O
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
definit folosind caracterizări specifice personalităților tenace, precum hotărârea, ambiția și curajul. Tenacitatea este factorul care aruncă lumină asupra referințelor negative din partea liderilor asupra originii lor sociale. Succesul lor social, exprimat în sentimente de eficacitate personală, dar nu și în indicatori factuali ai statusului social, a fost obținut în ciuda determinărilor culturale și sociale ale mediului lor familial. Din acest punct de vedere, situația locatarilor activi este cel puțin curioasă. În locul unor presupuse identități de activiști, avem insinuate identități de lideri eșuați: când
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]