3,990 matches
-
aștepta spânzurătoarea, asta era pedeapsa pentru dezertorii din armata imperială. La 27 octombrie 1916, în trecătoarea Tulgheș, a reușit să se facă nevăzut și să se ascundă în scorbura unui fag bătrân, punând în fața ei o creangă stufoasă tot de fag, pe care a tăiat-o cu baioneta de la pușcă. Când a auzit vorbă românească, a ieșit din scorbură cu mâinile ridicate și a început să strige cât îl țineau plămânii: - Nu trageți, sunt român, mă predau! Nu trageți, sunt român
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
țineau oile iarna. Luându-se cu treaba, la un moment dat Mărian și Oara au constatat că băiatul dispăruse, nu mai era pe nicăieri în jurul lor. Imediat, amândoi bunicii au început să alerge într-un suflet spre liziera pădurii de fag dinspre Valea Viei, strigând speriați: - Sebastian! ... Sebastian! ... Unde ești? La un moment dat, copilul le-a răspuns de undeva de departe, în spatele lor: - Aișea, aișea sus sunt! Atunci, auzindu-l, s-au oprit din alergat și, când s-au întors
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
lângă Tatarroș, râul ce curgea leneș între munții cu coame rotunde, câteva căsuțe mici, din lemn și lut vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți de Dumnezeu le
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
lângă Tatarroș, râul ce curgea leneș între munții cu coame rotunde, câteva căsuțe mici, din lemn și lut vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți de Dumnezeu le
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
lângă Tatarroș, râul ce curgea leneș între munții cu coame rotunde, câteva căsuțe mici, din lemn și lut vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți de Dumnezeu le
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
mult să ne revedem la lansarea din primăvară. Dacă va fi tot prin mai, sper că până atunci să mai mă ... XV. UIMIRE, de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 768 din 06 februarie 2013. În poiana înflorita, De fagi mândri, străjuita, Primăvară cântă-n struna, Florilor de ,,ziua bună!,, Și-n pădurea fermecata, Roua clipei din petale, Curcubee mii arată Și-n privirea dumitale. Pretutindeni e-armonie. Verdele e-un împărat Ce-a sosit cu veselie Și cu floare-ncoronat
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
Curcubee mii arată Și-n privirea dumitale. Pretutindeni e-armonie. Verdele e-un împărat Ce-a sosit cu veselie Și cu floare-ncoronat. Primăverii se vrea mire: Cântă în privirea lui Toată floarea câmpului, ... Citește mai mult În poiana înflorita,De fagi mândri, străjuita,Primăvara cântă-n struna,Florilor de ,,ziua bună!,,Și-n pădurea fermecata,Roua clipei din petale,Curcubee mii aratăși-n privirea dumitale.Pretutindeni e-armonie.Verdele e-un împăratCe-a sosit cu veselieși cu floare-ncoronat.Primăverii se vrea mire
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
munte, era la vreun kilometru o poiana întinsă plină cu flori și fâneață. I se spunea a Lui Toader, că aici s-a spânzurat un consătean, cu mulți ani în urmă, de l-au găsit oamenii atârnând de creanga unui fag rămuros. Aici au venit, vezi Doamne, să adune flori de iasomie și băiatul a cules așa de bine florile, până a cules-o și pe a ei. Nu prea i-a plăcut cum a fost, nici ea nu prea știa
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
cititorul grăbit, doar un gest de curtoazie, un gest care ar arăta gratitudinea autorului față de anumite locuri, dacă nu am ține cont de faptul că această carte este mai mult decât... o carte de impresii dintr-o călătorie în „Țara fagilor”, așa cum mai este cunoscută, mai ales de către localnici, oaza aceasta de Românie. Bucovina este, așa cum spune și Mihai Eminescu, „Raiul Moldovei”. „Bucovina este pământ sfânt a cărui apărare ne-a costat râuri de sânge, veacuri de muncă, toată inteligența noastră
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
și ea umblet Că ești copil sau ești matur, o mamă-i dar divin! Să nu mai pleci, rămâi cu mine- cuvinte dragi, Îi cuprinzi palmele și o îmbrățișezi cum se cuvine, Pe tine te-a lăsat stejar puternic printre fagi Deși ești mare-acum,te doare și să plângi îți vine! Mai ieri te întreba ce faci sau de ți-e bine În ochii ei întotdeauna erai copilul ei frumos, Te-a apărat de tot ce-i rău, că răul, mereu
FARA TINE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366203_a_367532]
-
i-ai plantat, ai pus și puțină dragoste. Îi mângâi cu-n sărut când le sorbi roua florilor cu sclipiri de mărgean în razele timide ale soarelui dimineții. Dulce alinare! Aceeași senzație o ai și când asculți foșnetul pădurii de fagi, când inspiri mireasma câmpului înflorit, sau ești învăluit de liniștea amurgului, străpunsă de ecoul clopotelor Mănăstirii Dragomirna. Dar câte, câte mai sunt de admirat pe meleagurile Dragomirnei, indiferent de anotimp, indiferent dacă-i vreme rea sau vreme bună! Când ești
DULCE ŞI AMAR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366198_a_367527]
-
să-ți spun nici la iarnă, Când brazi cu steluțe aduci, Când Baba, ninsoare-o să cearnă, Iar tu n-ai să poți să mă duci, Acolo, lângă suflete dragi, Acolo, lângă leagănul firii, În Țara de Sus și de fagi, Oază eternă-a iubirii!. Eternă, în goană și ne-pă-să-toa-re, Alergi clipa mea de viață . Tu vii pe o rază de soare Topindu-te-n neguri și-n ceată! Referință Bibliografică: C L I P A / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN
C L I P A de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366196_a_367525]
-
cu Tudor iar Irina cu Alexandru, ca de obicei, în spate. Cărarea șerpuia prin platoul ce ducea spre cabană. De ambele părți a spațiului defrișat de copaci se întindea pădurea deasă de conifere printre care își arăta măreția stejarii sau fagii. La baza pădurii pe ambele părți muntele începea să coboare. Acest platou în coborâre era de fapt o creastă de munte golită de copaci. Pe ea se făcea și alimentarea cu cele necesare cabanei Gârbova, alimente sau alte lucruri de
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
Acasa > Poezie > Cantec > UIMIRE Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 768 din 06 februarie 2013 Toate Articolele Autorului În poiana înflorită, De fagi mândri, străjuită, Primăvara cântă-n strună, Florilor de ,,ziua bună!,, Și-n pădurea fermecată, Roua clipei din petale, Curcubee mii arată Și-n privirea dumitale. Pretutindeni e-armonie. Verdele e-un împărat Ce-a sosit cu veselie Și cu floare-ncoronat
UIMIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351759_a_353088]
-
astfel întemnițați Teodor Teoc, Ioan Dandea, Ioan Corcheș, Ioan Patiția și alții. Nicolae Corcheș a reușit să fugă, iar Avram Iancu a refuzat să se prezinte. La mijlocul lunii august 1848 Avram Iancu este silit să se ascundă în pădurea de fag din zona Vidrei de Sus, pentru a scăpa de poterele trimise să îl aresteze. Chiar dacă a stat ascuns în munți, activitatea sa revoluționară nu s-a oprit, el purtând corespondență cu fruntașii români și comunicând cu masele de oameni, chiar
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
ajungă,, oare câte mii de ani, câte mii de vorbe câte mii de lacrimi să îndure acest pământ spre a-și regăsi fii plecați în alte oști Codrii Cosminului să-i poată străbate mândrii pe caii lor alergând, la umbra fagilor înnobilați în numele lor nestingheriți, jocuri și cântec să poarte, lumii, să arate vorbele lor păstrate în sfintenie, la un hotar, imaginar.... de AZED Anghel Zamfir Dan, IGEȘTI,raionul Storojeneț regiunea Cernăuți 14 august 2014 Referință Bibliografică: NORDUL BUCOVINEI / Anghel Zamfir
NORDUL BUCOVINEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350884_a_352213]
-
În înaltul pământesc Să mă nalt și să trăiesc Cu același dor ceresc. Asta-ți cer și asta sper De la tine, Lerui Ler... IESLEA DE CRĂCIUN Doi copii cu două tesle vor să meștereasc-o iesle din țăruși de lemn de fag pentru copilașul drag. Dintr-o creangă și-un uluc ei cioplesc un mic pătuc și aduc un braț de paie să le-așeze în copaie. Pentru Pruncușorul sfânt ce coboară pe pamant să ne-aducă mântuire și speranță și iubire
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351574_a_352903]
-
ca de pojar Și pântecu-i de nimfă Simțea sărutul ca de jar Prin sânge și prin limfă. Și neștiind că starea ei În vrăjă o s-o prindă, Privi în lac, văzu scântei, Oglinzi ce se oglindă Și din pădurile de fagi Și brazi cu vântu-n șuier, Un dor de cei doriți și dragi Răzbea duios din fluier... * * * Din depărtări de vis și dor, A regelui codană Simți în pântec drag odor Mișcând precum o geană... Mioarele pe zi creșteau Sub grija
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
tău mamă, dulce mi-e gura când de dor mă frământ, nu-i spune tatii că ogoarele-i dragi s-au umplut pân la cer acum de copaci. Nu mai e grâu, nici porumb, viile-s uscate, doar gorunii și fagii din sat fac cetate în ramuri stau cuiburi și păsări vin tiptil și-n noapte și-n zi ne-mbată de tril. Nu știu ce să cred însă cateodată am impresia mamă că toate mă ceartă ce-am făcut, ce n-am
CÂTĂ MIERE ARE GLASUL TĂU MAMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356466_a_357795]
-
s-au îngrășat tată, așteptându-te boii. Câmpul e gol, doar bătrânii-s acasă pruncii de ieri ne-am școlit, ne-am domnit, satu-i o umbră si pare-adormit, de bietul pământ nimănui nu-i mai pasă. Grijuliu, domnu-nmulțeste salcâmii și fagii si gorunii bătrânii, doar de oameni golește cătunul pleacă pe rând, tot unul câte-unul. Câtă miere are glasul tău mamă, când sunt departe îl aud cum mă cheamă, tresar și de dor iute-acasă revin, casa-i la loc, doar
CÂTĂ MIERE ARE GLASUL TĂU MAMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356466_a_357795]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ROMÂNE... Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Voi munții mei de ochi străini, râvniții! Voi brazi și fagi și paltini și goruni Livezi întinse de meri și nuci si pruni, Cu mine-au fost de-un neam, de alții, osândiții. Că v-au iubit și v-au purtat în vene Voi inimă în piept le-ați fost odată
ROMÂNE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355969_a_357298]
-
poetul aduce un adevărat elogiu vieții rustice. „O, prietene,/ de-ai ști să ascuți/ pledoaria unui singur/ salcâm înflorit!” La Petru Lascău, poezia naturii este de inspirație folclorică, amintind de stihurile lui Vasile Alecsandri - „este și doină din fluier de fag/ lacrimi de dor și de drag”. Frumusețea clasică a versului - „albul din turme de miei/ arome de fân și floare de tei” („Impresii de Crăciun”) redă spiritualitatea spațiului românesc, păstrând sobrietatea și simplitatea ritmului popular. Universul poetic al lui Petru
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
Sofia! Credeai că scapi de mine? Au zis că vă cunosc toate melodiile și vă acompaniază. Am aici plicul, plătesc. Trei melodii numai pentru mine! Sunt și eu bucovinean adus de copil în București, din zona Rădăuți, din „Țara de Fagi, Vă rog frumos pentru melodia asta! Eram în picioare, în fața lui. - Stimate domn, sunteți în confuzie, Teoretic aveți dreptate, da, acum observ și eu că mama seamănă ca două picături de apă cu Sofia Vicoveanca. Numai că, vă rog să
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
Cred că și artistei, era cu spatele spre mine. A luat-o pe mama de după umerii slăbuți, a sărutat-o și și-a lipit obrazul de cel al ei, după care a cântat melodia cu ”Oamenii dragi din Țara de Fagi”, apoi alte două. Mie mi s-a părut că toată lumea din local era pe intervale, pe scări și aplauda... A luat plicul și i l-a dat mamei, care a zis, spre uimirea și recunosc, încântarea noastră: - Să fie dar
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
pierdută în județul Prahova. Am absolvit Facultatea de Limbi si Literaturi Străine - secția engleză - italiană, dar lucrez ca învățătoare. Sunt încă învățăcel în ale haiku-ului, dar cum activitatea de învățare nu mi-e străină, voi mai întârzia pe-aici. Fagul desfrunzit - fudul puiul de brad în straie second-hand noapte de iarnă - și luna ar vrea să stea cu noi la povești pentru o clipă bunica pe un scaun - cozonacii cresc la poartă-așteaptă un cerșetor și-un câine - cozonacii-s calzi
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MANUELA BURLACU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355389_a_356718]