1,090 matches
-
în cercul apropiat de prieteni. Eu „luptam” atunci nu numai pentru mine, era profunda și curata mea convingere aceasta, nu numai pentru „grupul meu” literar și nici măcar pentru o generație literară - care, cum o spuneam, era alcătuită atunci din „trei falange” de vârste și stiluri literare diferite: foștii „pușcăriași” - grupul „lui Doinaș și Negoițescu” -, generația lui Nichita și cea a Blandianei, Ion Alexandru și alții, o „generație” mai mult decât compactă, un adevărat front literar. Cu mulți dintre ei am și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
regim, nostalgia noastră, a celor care am intrat în activitate „sub ei”, era mare, intensificată probabil chiar de interdicție și interdicții, iar foamea generației mele de cultură adevărată - uriașă! Ea era, cum o mai spuneam, constituită din cel puțin trei falange, noi, cei care aveam treizeci de ani la deplina afirmare publică, grupul Doinaș, care erau „mai mari” cu zece, cincisprezece ani, și „cadeții”, care s-au „lipit” de noi, generația Blandianei, cu zece-doisprezece ani mai puțin, totul „întâmplându-se” cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lipit” de noi, generația Blandianei, cu zece-doisprezece ani mai puțin, totul „întâmplându-se” cu un fel de șoc, resimțit foarte bine, foarte exact, de opinia publică ce ne urmărea cu „sufletul la gură”! - o, ce timpuri! - și susținut de o falangă critică ea însăși în formare, în afirmare. A fost posibilă atunci, la începutul anilor ’60, o adevărată generație literară, nu o simplă promoție, după vârsta de pe buletin și anul apariției, cum se întâmplă azi; o „mișcare amplă literară” care venea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sfârșit. Ghidul cu microfonul său, alături de șofer, este un Iosua cu comenzi electronice, iar pasagerii din autocar, pe jumătate adormiți, sunt tribul care se înghesuie în spatele profetului său. Inițiatică, pedagogică sau turistică, așa este formația de luptă, credula și neobosita falangă care traversează veacurile, și dacă vreo oiță rămâne din nebăgare de seamă în urmă, ea se simte dintr-o dată debusolată, privată de destinație, nemaiștiind încotro s-o ia. Constituiam dovada vie și plină de pocăință a acestei realități. A vizita
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
precădere nu de o diferență de trăsături ale creației, de un specific al agregării factorilor ideali, ci de criteriul calendaristic. Musai să avem o generație! Șaizeciștii poate în ceva mai mică măsură, optzeciștii într-un grad mai avansat au format falange ca și inexpugnabile mai ales cu concursul unei critici ce a selectat niște "vârfuri". Astfel cei rămași în afara dispozitivului, un Mircea Ivănescu, un Leonid Dimov, un Emil Brumaru nu se puteau măsura cu un Nichita Stănescu, cu un Ioan Alexandru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un succes de echipă, la care au participat și alți critici, ca Lucian Raicu, Valeriu Cristea, Gabriel Dimisianu, Mircea Iorgulescu, Mircea Martin. La fel, impunerea generației optzeci, la care Nicolae Manolescu, Ovidiu. S. Crohmălniceanu, Eugen Simion și Mircea Martin (pentru "falanga" nouăzecistă) au contribuit, fiecare cu mijloacele sale, într-un efort de salvare a literaturii autentice în fața amenințării re-ideologizării vieții culturale. În ce mă privește, nu am pretenția de a aduce sau de a ilustra vreo direcție în literatura noastră de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
am fost Încorporat În armată și declarat apt pentru serviciu nelimitat. Am hotărît că n-o să-mi placă armata și m-am fofilat pe baza antecedentelor mele de la balamuc - avusesem o dată o pornire gen Van Gogh și-mi retezasem o falangă de la un deget ca să impresionez pe cineva care mă interesa la vremea aia. Doctorii de la balamuc nu auziseră niciodată de Van Gogh. M-au luat de schizofrenic, adăugînd la asta „tip paranoid” ca să justifice faptul deranjant că știam unde mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
fără să-și fi propus acest lucru în mod rațional sub un copac mare cu o umbră deasă care te ademenea la un binemeritat popas pe o vreme caniculară. Era un dud uriaș încărcat cu fructe negre, zemoase, mari cât falanga degetului opozabil. S-a aplecat și a cules câteva exemplare din iarbă. Ah, cât de bune și dulci erau! Și-a adus aminte că nu mâncase nimic și că i-ar prinde bine un mic dejun frugal. Copacul avea tulpina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
un fost absolvent de școală Normală. El denotă un mod impulsiv și, în același timp, ferm de a redacta, dar are și o explicație fizică: în timpul războiului, Ion Rotaru a suferit un accident în urma căruia i-a fost retezată o falangă din indicatorul mîinii drepte. Ținea deci altfel, mai țeapăn, stiloul în mînă, îl mișca mai apăsat și - se deduce - destul de iute, atent la claritatea mesajului, nu la caligrafie. însă odată descifrate „vîrtejurile”, recunoșteai în ele forța unei persoane pozitive, sinceră
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
volumul X) ne pune în fața unui efort susținut decenii în șir cu ardoare și perseverență, însuflețire și avânt. După volumul I Personalități ieșene, Omagiu, publicat în 1972 de Ionel Maftei, cuprinzând între scoarțele unei cărți de 650 de pagini o falangă de oameni de seamă legați într-un fel oarecare de Iași, căruia îi succed prin ani noi volume la rând (pentru primele cinci volume onorat în 1987 cu premiul Vasile Conta al Academiei Române), urmașul său Ioan Timofte, cu care publică
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
nedesfăcute, ai zice nou-nouțe (unde zac totuși, frumos așezate în straturi, de o jumătate de veac), dintre care doar câteva au fost deschise și folosite. Și după toate aparențele vor rămâne, rezistând cu succes timpului, ca și până acum: invincibilă falangă a precarității astuțioase; încât n-ar fi exclus ca la ospățul de înviere să ne servim tot de scobitorile „Sun”! * Pe la sfârșitul anilor ’70 am scris și am publicat o carte (la care țin) intitulată Spațiul în literatură. O carte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
organizații catolice care își desfășurau activitatea pe calea indicată de Sfîntul Scaun și care, sub succesorii lui Leon al XIII-lea, aveau să formeze, pentru a intra în Parlament, un partid catolic influent, condus de deputatul Meda, în fruntea unei falange de oameni valoroși, și să dea naștere, sub conducerea lui Don Sturzo, unei formațiuni mai mult socialiste, pe picior de egalitate cu partidele democrat-creștine de astăzi, aflate acum în plin avînt în Franța, Belgia și Germania. Această canalizare a revendicărilor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Dar acest mijloc de a guverna, destul de mizerabil și de o mediocră moralitate, nu mai era decît un paleativ. De la strigătul "Los von Rom", lansat de Schönerer, și care constituise semnalul luptei întreprins de Berlin în chiar sînul monarhiei austriece, falanga deputaților înaintași ai Marii Germanii se întețise și întărise, susținută de Germania cu mijloace puternice: tutungeriile și librăriile din Viena etalau cărțile poștale în negru, roșu și auriu propagandă germană iar redacțiile unei anumite prese, susținută pe față de marea finanță
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pentru cucerirea puterii. În celelalte partide politice, Germania găsea cîțiva sprijinitori, dacă nu pro-germani, cel puțin partizani declarați ai neutralității pînă la capăt, pe care unii o considerau ca o chestiune de onoare (cu ex-ministrul Bertolini în frunte...). O mică falangă înflăcărată și vorbăreață cerea în gura mare intrarea în război împotriva Austriei, iar Gabriele d'Annunzio dădea semnalul de atac. Ciudată figură acest romancier-poet cunoscut odinioară, în perioada primului meu sejur în Italia, pentru aventurile sale galante publicate de el
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
decît sub impulsul unei minorități entuziaste și că mult prea multe vedete ale lumii parlamentare sau jurnalistice neutraliști sau cu sentimente pro-germane nu renunțau la activitatea lor pornită pe căi contrare celor în care țara era angajată, începînd cu puternica falangă a liderilor socialiști. Printre aceștia, disidenții, care militaseră pentru intervenție, se aflau unii care, făcînd naveta între Roma și front, cedau în fața temperamentului și celei de a doua naturi a lor, de agitatori înnăscuți, cum era deputatul Bissolati. Se întorceau
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
văd oprindu-se trenul local la ieșirea dintr-o stație și plecînd numai după ce controlorii au dat jos niște ofițeri care tocmai se urcaseră, a căror prezență în tren mecanicul refuza s-o accepte!... Pe drumurile importante, Mussolini își conducea falangele în expediții "punitive" și asistam la un război civil în fașă: incendieri de case, asasinate, violențe de tot felul, reglate după criterii dinainte stabilite, care fixa represaliile. Această dezordine, căreia guvernul aflat la putere nu-i putea face față, pregătea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Crăciunescu se vede cu el în instanțe. Dinspre Vaslui vin îndemnuri repetate la pace și rămîne de văzut în ce măsură ele pot îndupleca un spirit a cărui consecvență nu e întotdeauna o calitate. Ar fi apoi președinții de cluburi, mai ales falanga moldoveană a acestora, Sechelariu-Ștefan. Contestatari vehemenți ai lui Crăciunescu, aceștia se află în relații bune cu Porumboiu și chiar îi propun să vină în fruntea Comisiei. Un triunghi cu laturi subțiri, din sticlă, care se pot rupe oricînd și pot
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Trebuie să ne închipuim cum erau înțelese cuvintele patriotice și revoluționare ale lui Lazăr de acești prăvăliași și cum ar fi fost înțelese de fiii de boieri din Moldova. Începem să înțelegem pentru ce în Muntenia s-a format o falangă de propagandiști ai ideii latiniste și naționaliste - și nu și în Moldova. În Moldova, în deosebire de Muntenia, scriitorii de seamă și, în același timp, reprezentanții școlii critice au fost toți fii de boieri, și anume, din clasa boierilor mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și l-au așteptat pe bădia Filipoi Enia să-l între- be de ce poftește la toriștea lor. Pentru că urgia era mare, s-a adunat neamul geților din toate ținuturile și rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala și falanga lor. După ce și-au îndepărtat avutul și familiile de Istru, geții au aplicat tactica pămîn- tului pîrjolit să-i macine pe dușmani prin sete și foame. După înverșunarea luptelor au cugetat ei(erau oameni cu glagorie) că este mai bine
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
turnată pe la 300 î.e.n. După ce le-au dat la gioale pe rupte, i-au prins și i-au adus în fața soborului să le decidă soarta. ,,Lisimakio cu mulțimea lui dușmănoasă, a alergat și a sosit să ne lovească rău cu falanga neamului său. Eu i-am atacat cu putere la un mal nisipos și rîpos și i-am făcut să-și strige mama. Ză- rind pe cer că sfîntul ne-a trimis(dat) două cruci, am plecat la neamul meu și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
București, pe care însă n-o va absolvi. Membru al „Grupului nostru” din jurul lui I. Minulescu, semnează în „Revista celorlalți”, „Viitorul”, „Convorbiri critice”, „Sămănătorul”, „Viața românească”, „Ramuri”. Din 1910 până la izbucnirea războiului mondial colaborează mai asiduu la „Facla”, „Viața socială”, „Falanga literară”, „Rampa”, „Insula”, „Universul literar”, „Revista idealistă”, „Capitala” ș.a. Concomitent, dă la tipar placheta La Fântâna Castaliei (1910), piesa Iov (1911), povestirea Zâna din fundul lacului (1912), precum și traduceri din Villiers de l’Isle Adam (Nuvele, 1911) și Th. Gautier
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
de pamfletar. Punând piciorul în capitală, cu gând s-o cucerească, îndârjitul Constantin Mătușa se metamorfozează (preluând sugestia lui I. Valerian) în Mircea Damian și accede numaidecât în coloanele diferitelor publicații: „Universul literar”, „Universul”, „Viața literară”, „Bilete de papagal”, „Vremea”, „Falanga literară și artistică”, „Nădejdea”, „Ultima oră”, „Gazeta literară”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea”, „Excelsior”, „Facla”, „Dimineața”, „Seara”, „Porunca vremii”, „Azi”, „Cuvântul liber”, „Familia”, „Izbânda”, „Naționalul nou”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Floarea de foc”, „Lumea românească”, „Sfarmă-Piatră”, „Spectator”. Redactor la „Universul literar
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
dintre suplimentele „Adevărului”). Tot acolo, va mai publica până în 1912, iscălind și Ion Crângu, schițe și povestiri. Aceleași specii, cărora le adaugă note de călătorie, le cultivă colaborând la „Toamna”, „Moda nouă ilustrată”, „Țara nouă”, „Noua revistă română”, „Convorbiri critice”, „Falanga”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Șezătoarea săteanului”, „Ilustrația”, „Flacăra”, „Arta”, „Noi pagini literare”, „Libertatea” (Craiova), „Doina”, „Scena”, „Dreptatea”, „Văpaia”, „Helios”, „Poezia”, „Făclia”, „Capitala”, „Cartea vremii”, „Cronica” ș.a. A scos împreună cu G. D. Mugur revista „În slujba adevărată” (1916). O parte din
CHIRU-NANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286213_a_287542]
-
gâscă într-un picior?" "Măi, nea Spirule, este mult!" "Nu-i mult! Dacă-i vorba de gâscă ea trebuie să aibă două picioare!" Când spunea "talpa gâștii" asta însemna 5.000 de lei (arătându-mi palma cu degetele răsfirate), cinci falange. Și n-avea ce face. Ziceam: "La ora 5 sunt la matale, banii jos! Și vezi că am nevoie și de salam, carne, brânză!" Vânzătoarea îmi făcea o geantă așa, mare, și îmi făcea o socoteală că mă costă atâta
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Mergând de la misticismul lui Herzog până la aproape minimalismul lui Fassbinder. Nu seamănă deloc. Wim Wenders este într-o cu totul altă categorie. Pot fi considerați urmași numai pentru că sunt printre puținii din generația aia, care mai trăiesc. A.V. Această falangă de regizori germani poate fi privită ca autoare de filme de artă? R.G. Sigur. Distincția nu se face în filmul american. A.V. Știu. R.G. În Europa se face distincția între filmul de artă și filmul de public, ceea ce, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]