1,434 matches
-
se juca la vârsta inocenței, îi inspiră o odă elegiacă: „Salve, populus tremula! / Aici te pomenisem / și-acum trei decenii - / Cine știe, poate suntem chiar de-o vârstă / și de-o seamă... / Dar precum văd, încă și azi, / ești un falnic semn al exclamării - / ești un mesaj mândru / al acestei câmpii îmbrăcate-n margarete”. SCRIERI: De vorbă cu mine, Cluj, 1924; Pe aripa sufletului, Cluj, 1926; În umbra lui Crist, Cluj, 1933; La pândă de lumină, îngr. și pref. V. Fanache
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
ochii ațintiți drept în față, fără să vadă nimic, cu gura trandafirie ușor deschisă. Îi auzeam respirația agitată. Toată lumea își pironise privirile înainte. Mi-am împreunat mâinile. Soarele strălucea. Era o zi frumoasă pentru nuntă. Tocmai ne apropiam de stâncile falnice care străjuiesc defileul îngust, locul pe care eu îl denumisem „Pasul Khyber“, când o piatră lovi cu o forță uimitoare parbrizul. Toată lumea din mașină tresări, smulsă brusc din transă. După care o a doua piatră și apoi o a treia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în fața unei lucrări, care avea de fiecare dată ceva de spus, vorbe de duh, măiestria artistului știind să le dea glas și viață. Pe diferite postamente erau așezate bucăți de lemn de diferite esențe care cândva făcuseră parte dintr- un falnic copac, la umbra căruia s-au întâmplat și s-au spus multe. Acum, cu ajutorul dălții și ciocanului prinseseră viață, dezvăluind, secrete din sufletele autorilor. Era de ajuns doar să le privești pentru a le înțelege limbajul, încercând să-ți spună
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
se-mprăștie a dușmanilor șiraguri, Și gonind biruitoare tot veneau a țării steaguri, Ca potop ce prăpădește, ca o mare turburată Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată. Acea grindin-oțelită înspre Dunăre o mână, Iar în urma lor se-ntinde falnic armia română. Pe măsură ce acesta avansa cu recitarea, silueta lui ne părea tot mai mare iar glasul lui ne aducea în suflet și în ochii minții cu o incredibilă realitate scenele agitate și zgomotoase de luptă, și fără să vrem ori
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și dragostea tuturor celor care ne înconjoară, vom avea parte de liniște sufletească și asta se va manifesta și printr-o sănătate trupească. Așa să ne ajute Dumnezeu. Badea Gheorghe Delta Dunării România are multe bogății și frumuseți naturale, munți falnici cu păduri bogate și minunate, cu animale și păsări rare, cu râuri cristaline, cu lacuri neobișnuit de frumoase situate la mari altitudini, cu un minunat litoral la Marea Neagră, cu câmpii întinse și roditoare care ar putea hrăni toată Europa, cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
noștri vița nu ajunge niciodată să se coacă, iar zaibărul ajunge acru. Ne ustură stomahurile, ni se strepezesc dinții și ne cresc burțile de atâta apă precum nemților de la poșirca aia de bere. Dar priviți, vitejii mei, la prunii aceia falnici: Se coc Întotdeauna, și pe pace și pe război, nu trebuie Îngropați, cotorâți, legați, prășiți, iar țuica-i tare... bună. Bașca că nătângii de romani habar n’au de distilare - aia cu o oală, o strachină și blidul cu apă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la neîndemâna vreunui culegător precum acelea ale bradului. Rana rămasă În trupul teiului e poarta prin care lemnul său atât de fragil va fi devorat de ciuperci și bacterii până ce, din tot scheletul lui care voia să susțină un arbore falnic nu va rămâne - nu peste mult - decât scoarța, curând doborâtă de vreun vânt. Dar și micile rămurele, rupte fie doar pentru a Împodobi ușa ori poarta cuiva la Rusalii, vor văduvi „recolta“ de flori de la anul. Comercianții de flori de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Deci, pe săptămâna viitoare. ignor momentul difuzării 3. Mărul Mulți trec, adesea și nepăsători, pe lângă mine, ca’n cântecul lui Hrușcă; aceia nu-mi cunosc Însă povestea, căci dac’ar ști-o... Judecați și voi: Nu demult, eram un pom falnic, un măr, să spunem un Jonathan. Ignor cu ce se Îndeletnicea acel personaj biblic, Însă eu făceam niște fructe tare bune. Dar, Într’o zi, am simțit ceva ascuțit prin - cum să spun? - rărunchi. Devenisem doar o nuia, deși aceea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
însemnele rasei îi sunt o povară. Asta întreabă toți cei care-l văd: „Ce rasă e, că tare-i frumos!“ Tremură din tot corpul, e aproape orb, dar când reușește să se ridice de jos, nu se mai termină. E falnic și iarăși te gândești la lorzii aceia care, chiar și atunci când își trăiau ultimele zile, tot respectau protocolul și se îmbrăcau la patru ace. Povestea câinelui o știe de-acum multă lume, fiindcă familia D. e frecventată. Totuși, puțini discută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
curând începute, șchelea sa va deveni una dintre cele mai însemnate ale Orientului și un izvor de bogăție pentru țara întreagă. Salut astă-di cu vie mulțumire și tânăra nostră marină representată aici în port prin Elisabeta, vasul nostru cel mai falnic fiind că numai prin Dobrogea, cu țermurile sale întinse pe mare, flotila noastră a putut lua acest avânt, ast-fel că drapelul român este acum cunoscut și respectat în țările cele mai depărtate. Ridic dar acest pahar în onorul Dobrogei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din anul mântuirei 1895 și al 30-lea al Domniei Mele, mulțumită râvnei și măiestriei inginerilor români, am trecut pe deasupra valurilor celor două brațe ale Dunării mărețe și am bătut cel din urmă cuiu, care a încheiat și sfârșit aceste falnice lucrări, față fiind Majestatea Sa Regina, Altețele Lor Regale Principele și Principesa României, iubitul Meu frate Principele Leopold de Hohenzollern, nepotul Meu Principele ereditar de Hohenzollern, Alteța Sa Principele de Meiningen și Alteța Sa Regală principesa ereditară de Saxa-Meiningen, înaltul cler, Miniștrii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la care a răspuns Majestatea Sa Regele"1885. În discursul său, regele Carol I arăta că "săvârșirea podului peste Dunăre, dorit de un sfert de veac de Mine, este astăzi un fapt împlinit și uriașă se ridică înaintea noastră această falnică operă, ca o mărturie vădită a tăriei regatului"1886. În încheierea discursului său, regele Carol I afirma: "Mândru pot fi, dar, că sub domnia mea s-a conceput și isprăvit de inginerii noștri acest măreț pod care va atrage o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mers în data de 5 iulie 1897 de a prăbușit acea vechitură de moară, în aplauzele și uralele mulțimii"2056. Jurnaliștii tulceni apreciau că "ziua de 5 iulie 1897 a fost o adevărată serbare națională"2057, iar "tricolorul român fâlfâia falnic pe toate stradele"2058 orașului Tulcea. Tocmai de aceea, în cuprinsul articolului se aprecia că "onoare se cuvine domnului Nenițescu, prefectul județului Tulcea, onoare se cuvine domnului Mircea Petrescu, primarul urbei Tulcea, onoare se cuvine tuturor celor ce au dat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de 250 de persoane. După toasturile domnilor Vasile Morțun și Anghel Saligny, regele Carol I a rostit un discurs în care afirma: "Cu mare bucurie am revenit în Dobrogea spre a inaugura marile lucrări ale portului Constanța datorate, ca și falnicul pod peste Dunăre, științei și luminii inginerilor români sub priceputa conducere a șefului lor, Anghel Saligny"3001. Modernizarea portului Constanța și construcția liniei de cale ferată Fetești-Cernavodă au transformat Dobrogea în cea mai importantă rută de transport a produselor românești
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o amploare necunoscută în anii dinainte de război. Este cert că această dezvoltare, atît prin importanța sa materială, cît și prin formele sub care se produce, e un rezultat direct al influenței și prestigiului Statelor Unite ale Americii. Astfel, am văzut simultan apărînd brazii falnici înălțați în intersecții sau pe arterele principale, luminați noaptea ; hîrtia de ambalaj decorată cu diferite scene și personaje pentru darurile de Crăciun ; felicitările cu vinietă, însoțite de obiceiul expunerii lor în timpul săptămînii fatidice pe șemineul celui care le primește ; chetele
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a reamintit lui Mihai că unitatea militară, la care a fost numit, i-a fost naș la botez. „Chiar de la cristelniță ai fost sortit să fii al armatei, căci pe lângă nașii de sânge regesc, i-ai avut și pe acești falnici soldați ai trupelor de munte, care din leagăn te-au iubit și ți-au stat de pază”. Regele a accentuat că „oștirea este una din marile școli ale națiunii și acestei școli a tuturor fiilor țării te încredințez astăzi cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cu sălbăticie pe spinarea lui Haiduc a avut drept rezultat o fractură a oaselor bazinului și o întrerupere, o strangulare a circuitului neuronilor din sistemul nervos central, iar, ca o consecință fatală, pierderea mobilității piciorului drept din spate. Din statura falnică a unui Spartacus canin, cu mers elastic, ținându-și coada dreaptă ca un semn indubitabil al independenței depline și ca un avertisment intolerabil adresat oricărui agresor, Haiduc ajunsese acum să țopăie în trei picioare, târșâindu-și corpul în salturi dizgrațioase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pentru "a fost odată", sub cronicărescul îndemn "să se știe". Am tipărit "Cronica de la Arbore" în mai multe ediții. La una dintre lansări, am trimis mașina Editurii să-l aducă pe moș Toader din Țara de Sus. Când a apărut, falnic, în ușa librăriei, îmbrăcat în bundiță tivită cu jder, un murmur de surprindere s-a prelins dintr-un capăt în celălalt al sălii: era cel dintâi țăran autentic invitat să-și lanseze o carte la Iași. Circulase și informația că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-și continue drumul spre Ankara cu avionul TAROM, așa că a trebuit să ne transbordăm, la Istanbul, pe unde s-au mai găsit locuri în cursele dungate ale Türk Hava Yolari. Atunci s-a apropiat de noi un bărbat, probabil, cândva falnic; acum, începuse să-i albească mustața, ca și părul ce purta urmele unor ondulații vălurite. Nenorocul lui a făcut ca întrebarea "Români? Eu sunt Pamfil Șeicaru" s-o adreseze taman lui Rică Răducanu, care l-a expediat pe nepoftit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un mare neadaptat, de aceea evoluția sa siderală n-a avut totdeauna o durată lungă, de aceea steaua s-a lăsat adesea așteptată la orizont, fără a răsări și a Întârziat uneori pe ceruri până să apună, de aici acele falnice, dar vai, rare răsărituri la București și acele apusuri cu căderi fulgerătoare la orizontul Țibăneștilor. Fiu de boier de pe meleaguri moldave, din zona Vasluiului, ferită de influența germană, maghiară, rusească, de atingerea tătară sau turcească, avea În urma lui un impresionant
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
dementă a lui Carol și de miopia celorlalți, cu răsunet adânc în rândurile sutelor de mii de privitori înghesuiți pe toate străzile pe unde treceau coloanele legionare. În minunate costume naționale, în cămăși verzi decolorate, ascunse prin cine știe ce unghere, călcând falnic în cadența marșurilor legionare cântate pentru întâia oară de muzicile militare, ceasuri după ceasuri s-au perindat în rânduri strânse unitățile legionare prin fața tribunei de la statuia lui Mihai Viteazul. Ministrul Germaniei, nătărăul Fabricius , diplomat de carieră, fără nicio afinitate sufletească
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nevoie de argumente. În opera sa lirică și epică, în multele sale cărți sunt cântate împrejurimile satului natal, Slobozia, cu elementele sale emblematice: Holmul (dealul care străjuiește localitatea) și Ibăneasa (pârâul care o străbate), este omagiat bătrânul tei impunător și falnic, viguros încă, ce îi domină ograda. Umbra cuprinzătoare și răcoroasă a teiului era locul predilect al poetului, unde își consuma inspirația în poezii și proze de aleasă sensibilitate și, tot acolo, șuetele noastre beneficiau de un cadru natural îmbietor, de
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Întreaga existență a lui Mihai Munteanu a fost închinată scrisului. Cele 17 volume de poezie și de proză, și alte câteva care își așteptau rândul, evidențiază chemarea și harul lui pentru arta cuvântului. În scrierile sale poetul evocă adesea teiul falnic ce-i domină ograda și care a fost martorul bucuriilor și al întristărilor ce s-au petrecut în preajma lui. Sub coroana largă și umbroasă a teiului, la masa rustică improvizată, se desfășurau șuetele literare ale poetului cu vizitatorii, întotdeauna bine
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
kilograme, pe care nu le poate procura decât cu banii aduși de mine. Pe ea cine a crescut-o? Pe mine cine m-a crescut? Da’ pe ăsta cine naiba l-o fi borât În lume până Într-atât de falnic, Încât toată lumea care trece pe aici Întoarce după el priviri aburite de emoție? Tot umblând după banii datorați de Editura Calende, Îl mai văzusem și altădată pe Restoiu preumblându-se pe peronul din fața cazematei Casei Scânteii. Mișună de pe la un birou la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de îndoială că blocada nu ar reuși niciodată. Podul aerian avea până și propriul imn, compus de Irving Berlin: ,,În Operațiunea Vittles curând noi vom porni, cu grâu, cărbune, fân, nimic nu va lipsi. În Operațiunea Vittles, urcând spre cerul falnic, de noapte bună îl vom săruta și pe uncheșul Stalin". În sfârșit, în mai 1949, după vreo trei sute douăzeci de zile și mai mult de 250 000 zboruri, sovieticii au abandonat și blocada a fost ridicată. Americanii, britanicii, francezii, germanii
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]