979 matches
-
anumit tip etnic, diferențele dintre indivizi par mai puțin pertinente, astfel că sunt posibile confuzii. Această dublă experiență arată că perceperea diferențelor nu este legată de pertinența sau de importanța lor intrinsecă, ci rezultă, așa cum subliniază comparatismul, din gradul de familiaritate și de obișnuință cu un ansamblu sau altul. Segregarea rasială sau socială pretinde că se bazează pe diferențe obiective și semnificative, cum sunt culoarea pielii, formele corpului, tipul de păr etc. Aceste diferențe nu constituie Însă decât un număr limitat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alternanței sau maleabilității, apare atitudinea de rigiditate extremă. Referitor la aspectele nivelului relațional două dintre ele au făcut obiectul unor investigații aprofundate: a) axa orizontală sau axa de proximitate/distanță mai mult sau mai puțin apropiată/îndepărtată, cu diverse variante (familiaritate, intimitate, solidaritate); b) axa verticală sau axa puterii care se referă la dominarea între participanți, relația acestora putînd fi mai mult sau mai puțin egalitară sau ierarhizată. Din această perspectivă, se disting trei tipuri de relații: 1) simetrice (schimburi egalitare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a lui Cortázar în care personajul-cititor din fotoliu urmărește în carte scena care-l conține: „V-ați dat seama, iubiți cetitori, parantezele acestea nu au decât rolul de a ne face din când în când cu ochiul, într-o dulce familiaritate, prefăcându-ne concilianți și răbdători, așa cum ne stă mai bine, mai ales la începutul unei atât de dificile întreprinderi ș...ț; dacă el se plimbă, mă plimb și eu, dacă el fumează, fumez și eu, dacă el se uită la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
le implică narațiunea, și noțiunea de trecere a timpului de pe urma experienței noastre de cititor al acelei narațiuni. Fie că privim o anumită corespondență ca fiind potrivită sau nepotrivită, avem o judecată determinată de experiența anterioară de cititor, de familiaritatea noastră cu acel gen anumit căruia îi aparține textul, ca și de seriozitatea evenimentelor înfățișate. Deoarece timpul textului este neabătut liniar, are loc o întrerupere evidentă și imediată în corelația netedă a timpului real cu timpul textual de îndată ce narațiunea implică
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
texte - iarăși, în caz că nu există motive întemeiate ca lucrurile să se petreacă altfel - ne așteptăm ca anumiți spioni și fermieri să corespundă în linii mari stereotipelor noastre. Din analiza anterioară a deducției, bazată pe cunoașterea empirică dar stereotipă, și pe familiaritatea și predictabilitatea personajelor și a comportamentului lor s-ar putea desprinde cu ușurință o falsă impresie. Se poate deduce că personajele sînt simple îmbinări de tehnici, imagini artificiale ale căror proprietăți aparent naturale sînt ele însele convenționale, întruchipînd acele tipuri
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Ginerele era un pescar amator neîntrecut. Într-o zi a prins un pește mare și frumos și bucătarul de la hotel l-a gătit pentru dejun. iar în camera de băuturi ne izbește o notă discordantă atunci cînd atmosfera dominantă, de familiaritate masculină, este suprasolicitată, așa cum se întîmplă în cazul domnului Brown, care le vorbește cam prea confidențial tinerelor doamne. Acest bufet își schimbă, totuși, statutul atunci cînd se transformă într-o sufragerie dominată de o masă încărcată cu bunătăți de Crăciun
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
generațiile, Jean-Jacques e întâmpinat la rândul său cu drag, alături de soția lui, Doamna Rita Askenasy, în patria pe care nu au părăsit-o complet niciodată, iar acum au regăsit-o pe deplin. În acest punct aș vrea să remarc incredibila familiaritate a celor doi cu evenimentele curente din România. De multe ori, soția mea și cu mine, care trăim totuși mai mult la București, aflăm de la ei, cu amănunte și analize pertinente, ce se mai întâmplă în politica românească.) Uneori, indivizii
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
teoria ei, sunt Story Sequence Analysis: A New Method of Measuring Motivation and Predicting Achievement și Emotion and Personality (1960). 90 Robert Bolesław Zajonc (1923-2008), psiholog social american. El a descris the mere-exposure effect ("efectul simplei expuneri"), numit și "principiul familiarității" (preferința pentru lucruri deja cunoscute). Deci, repetarea stimulului schimbă atitudinea față de reacția la primul stimul. El descrie reacția favorabilă la cuvinte nonsens. A descris procesul de facilitare socială (social facilitation); prezența anumitor persoane poate facilita sau inhiba. Suține existența fenomenului
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
spre viața spirituală care a continuat să existe, contrar tuturor rigorilor comuniste. La Opăriți, de exemplu, sunt profesori cu studii superioare sau suplinitori, cu studii medii, oameni care predau orice materie școlară, de la educație fizică și până la matematică, pentru care familiaritatea culturii e evidentă în discuții prin care nu vor să epateze, să-și impresioneze interlocutorii, ci doar să-și argumenteze punctele de vedere. Firescul acestor manifestări așază lumea adusă de scriitor în descendența celei interbelice, căreia însă îi perpetuează și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
municipiul nostru" a lui Dimitrie Cristea se numește Arcadia, iar unele dintre personaje (Gherasim Iscariotul sau bătrânul pădurar) par a descinde din mit. În fața ziaristului, logosul lui Dimitrie Cristea este emfatic, ironic, căutând tot timpul să-și reprime tendințele de familiaritate, dar ajunge, destul de repede, să-și expună frământările, să se introspecteze, să-și disece trăirile, cu o irepresibilă pornire cathartică. În plus, dialogul celor două personaje se urnește greu, un motiv fiind că, la început, ziaristul nu e atras de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a afirmațiilor răspicate, chiar apodictice, și a ipotezelor cutezătoare. Theodor Codreanu face figura unui spirit alert și decomplexat, capabil să bată pe umeri ocrotitor ori cârtitor-condescendent personalități culturale reputate ale literaturii, esteticii, filosofiei, mitologiei, criticii structuraliste, arhetipale, tematiste, psihanalitice. Această familiaritate atitudinală se poate explica în mai multe feluri. Siguranța tonului, dezinvoltura, bravada, fandarea critică, fronda polemică sunt date neîndoielnic de asumarea competentă și pertinentă a prerogativelor exegetice, susținute de lecturi temeinice, meticuloase, îndelungi, în complementaritate cu însușirea limbajului critic, stăpânirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
confrate realiza, recent, portretul sugestiv al scriitorului din Huși, zicând că acesta este un "spirit alert și decomplexat, capabil să bată pe umeri ocrotitor sau cârtitor-condescendent personalități culturale reputate ale literaturii, esteticii, filozofiei, mitologiei, criticii structuraliste, arhetipale, tematiste, psihanalitice", că "familiaritatea atitudinală" a lui se sprijină pe "siguranța tonului, dezinvoltura, bravada, fandarea critică, fronda polemică", adică tocmai acele calități dobândite atât prin "asumare competentă și pertinentă a prerogativelor exegetice, susținute de lecturi temeinice, meticuloase, îndelungi, în complementaritate cu însușirea limbajului critic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Ești venit cu treburi prin Iași. Da, cam așa ceva. Cînd ai sosit? Acum vreo cincizeci și ceva de ani. Ei, în cazul ăsta ești ieșean. La început m-a deranjat tutuiala bătrînului, apoi m-am obișnuit și am adoptat aceeași familiaritate. Dar tu, tu ce mai faci? Deloc surprins, bătrînul a acceptat ideea că sînt un confrate. Eh, lucrez, dragă. Lucrez la ceva foarte important și îndrăzneț. Și tu? Păi cam tot așa, la ceva... ce nu s-a văzut pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să se perceapă ca fiind diferit de alți copii, la fel ca excizia. Nu concepem deci ca argumentul invocat în acest din urmă caz să nu fie invocat și în celălalt decît pentru că cultura noastră iudeo-creștină păstrează cu Vechiul Testament o familiaritate care elimină ceea ce ar putea fi șocant în circumcizie. Direct pentru evrei, indirect pentru creștini, circumcizia aparține unui patrimoniu cultural comun. De aceea, și numai de aceea, nu ne tulbură. Dacă avocații chemați să pledeze în procese de excizie solicită
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
engleza dispune în vocabularul ei estetic de expresia out of this world. Și în acest caz, este suficient să trecem de la propriu la figurat niște credințe sau practici care ne surprind ori ne șochează ca să le recunoaștem un aer de familiaritate cu ale noastre. Se întîmplă de altfel că aceeași regiune a Americii unde condiția artistului apare într-o lumină destul de sinistră - plasat sus pe scara socială, cu siguranță, dar hărăzit să înșele și silit să se sinucidă sau omorît dacă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de neam. E o poezie așezată, dar plină de repere teologice, în care întâlnim de asemenea simbolurile ortodoxiei: „semnele crucii”, „moaște cinstite” „potirul”, „jertfă pe cruce”, „must sângeros”. Tot în această poezie observăm o caracteristică specifică credinței românești, și anume familiaritatea în relația cu persoanele divine. Această familiaritate face dintrun Dumnezeu îndepărtat, intangibil și impersonal un membru al familiei, fără de care românul nu poate concepe existența. Și iată potirul la gură te-aduce, Iisuse Hristoase, Tu, Jertfă pe cruce; Adapă-mă
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
plină de repere teologice, în care întâlnim de asemenea simbolurile ortodoxiei: „semnele crucii”, „moaște cinstite” „potirul”, „jertfă pe cruce”, „must sângeros”. Tot în această poezie observăm o caracteristică specifică credinței românești, și anume familiaritatea în relația cu persoanele divine. Această familiaritate face dintrun Dumnezeu îndepărtat, intangibil și impersonal un membru al familiei, fără de care românul nu poate concepe existența. Și iată potirul la gură te-aduce, Iisuse Hristoase, Tu, Jertfă pe cruce; Adapă-mă, sânge de sfânt Dumnezeu. Ca bobul în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
-L primesc în mine pe Iisus. Tot în poezia maicii Teodosia regăsim o caracteristică general manifestată în spațiul românesc, anume dragostea specială a românului pentru Maica Domnului, cea care e numită cu diminutivul „Măicuța” în popor. Acest diminutiv definește o familiaritate pe care credinciosul român o manifestă, simțind-o cu adevărat față de cei din ceruri. Poate nu întâmplător părintele Teofil recita printre altele poezia „Filă de acatist”, atât sfinția sa, cât și predecesorul său, părintele Arsenie Boca, „Sfântul Ardealului” având o evlavie
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
cu membrii culturilor occidentale (Elfenbein, Ambady, 2002). S-a putut astfel observa o puternică asociere între contactul intercultural și o performanță ridicată privind recunoașterea emoțiilor. Așadar, se sugerează că variațiile din punctul de vedere al acurateței recunoașterii emoțiilor sînt datorate familiarității in-grupului. Totodată, lipsa familiarizării cu procedurile experimentale, precum și dificultățile pe care le întîlnim în numeroasele traduceri pot contribui la o performanță crescută a membrilor unei culturi în care procedurile experimentale și stimulii sînt deja cunoscuți. Aceasta pare o fi o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
testare pe un nivel de zgomot. Discriminarea vorbirii la testele de audiometrie vocală depinde de o serie de factori specifici pacientului implicând: motivația, cooperarea, experiența, inteligența, strategia de răspuns a pacientului, deficitul auditiv; dar și de factori lingvistici legați de: familiaritatea cuvintelor pentru pacient, informația contextuală, redundanța limbajului, articularea și dialectul utilizat de vorbitor, diferențele de pronunție dintre prezentatori; și nu în ultimul rând de factori fizici în administrarea testului: intensitatea sonoră, distorsiunea, raportul semnal/zgomot, compoziția frecvențială și durata semnalului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
prea mult pentru demersul de clarificare conceptuală. În lumea modernă, suntem conștienți că societatea și formele acesteia nu sunt niciodată statice, iar schimbările apar în mod constant. Mai mult însă, noutatea în curentele modei este atenuată, posedând câteva elemente de familiaritate pentru indivizi, tocmai pentru că astăzi funcționarea industriei modei în economia de piață a indus conștiința schimbării vestimentației, prin lansarea sezonieră a colecțiilor (iarnă, vară, primăvară). În lucrarea sociologului german René König, Macht und Reiz der Mode. Verständnisvolle Betrachtungen eines Soziologen
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fruntea plecată, îi dărui năframa, c-un ban de argint legat într-un colț, și-i spuse în șoaptă taina ei”. Totul ca într-o comunicare în același plan, fără semne de ierarhizare, dar și fără a se sugera nici familiaritate, nici cine știe ce formă de respect înghețat: „Îi spuse și visul; și ceru răspuns. I se dădu sfintei cu toată ființa, ca o jertfă rănită, și lăsă să cadă pe năframă lacrimi. După aceea se ridică fără să vadă
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
de-a doua prejudecată, Vladimir Streinu scrie rânduri pătrunzătoare despre un Eminescu ce „a fost și este încă un poet dificil.”2 Cauzele accesibilității relative a poetului sunt două și este instructiv să constatăm câtă dreptate are criticul: „una este familiaritatea noastră îndelungă cu opera, ceea ce nu ajută atât de mult înțelegerea deplină, 1 Clasicii noștri, p. 111-112 2 op. cit., p. 115 32 cât acceptarea ei așa cum ni s-a dat, iar a doua ține de opera însăși, de profundele ei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
precizarea modurilor de instruire, stabilirea strategiilor didactice, evaluarea și autoreglarea. Organizarea secvențială a conținuturilor cere uneori, în anumite situații, completarea cu modalitatea de organizare progresivă. Această modalitate presupune respectarea unei anumite ordini, în funcție de gradul de dificultate al sarcinilor, noutatea conținutului, familiaritatea subiecților cu sarcina. Sarcinile progresive necesită succesiuni de exerciții ce îndeplinesc anumite condiții de structură, o anumită integrare a exercițiilor simple în cadrul celor complexe. Abordarea conținuturilor în stilul de mai sus necesită descompunerea activității în componentele ei pentru a realiza
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
Profesională În aria Angajării profesionale, profesorul ar trebui să demonstreze că: - reflectează, evaluează și își îmbunătățește cunoștințele și practica profesională - este un membru al comunității profesiunii sale Pentru a stabili atingerea standardelor specifice se vor folosi următoarele criterii: Cunoștințe Profesionale - familiaritate cu stipulațiile și cu politicile curriculare curente și cu cele relevante în contextul școlii lor - dezvoltarea de unități de învățare sau secvențe de lecții și de materiale curriculare în cadrul școlii, individual sau ca parte a unei echipe - dezvoltarea practicii în legătură cu
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]