1,017 matches
-
neverosimil ne trimite la romane balzaciene de tinerețe, precum Bal ŕ Sceaux ori La maison du chat qui pelote. Dar cel mai original avatar al balzacianismului, îl reprezintă interiorizarea lui în spirit autohton. Bucureștiul e Parisul lui Filimon. Descriind lumea fanariotă, el este cel dintîi prozator român pentru care această lume devine obiect de contemplare estetică, așa cum o va face mult mai tîrziu Caragiale în Kir Ianulea. Reconstituirea unei perioade revolute se realizează păstrîndu-se ferm perspectiva prezentului ("Lăutarii scoaseră din viori
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
Groza, fost ministru averescan și mare bogătaș, nimic nu era vrednic de apreciat în România monarhică, cu excepția partidului comunist. Nu există persoană evocată, fie că este vorba de Regele Ferdinand, de Ionel Brătianu, despre care susține că era de familie fanariotă de unde o fi scos-o , de Iuliu Maniu, de Goga care să nu fie ponegrită. Iuliu Maniu n-a avut nici un merit în realizarea Unirii, Goga, "după Eminescu cel mai de seamă poet al nostru, cântăreț al pătimirii poporului român
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
am referit decît la moderni. Dar Olahus și Cantemir scriau firesc în mai multe limbi, Udriște Năsturel vorbea cîteva, cronicarii moldoveni știau slavona și latina, iar cei munteni greaca, întreg secolul XVIII e un burete pentru franceza spre care domnitorii fanarioți își îndrumau odraslele. Faptul că Sebastian Reichmann scrie poezie în franceză, după ce a scris în română, trebuie considerat absolut normal din perspectiva pe care am sugerat-o în editorialul meu. Trebuie doar înfrîntă prejudecata limbii materne a poetului. Ivo Matici
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
prin dormitor (tot tenor... Florin Diaconescu, pe desen mai crenelat, cu tendințe de Sprechgesang), care se integrează cu bună știință în triunghiul amoros, căutând să profite de situație. Tiparul este modal cu inflexiuni orientale care ne sugerează o anume corupție fanariotă potrivită cu dictonul Timeo Danaos... Tipătescu, un caracter viril, sincer îndrăgostit, rămâne același burghez manierat, capabil totuși „să-și facă cu ochiul” de dragul femeii iubite. Tiparul este al unei muzici vest-europene, deciso (Ștefan Popov, bas- bariton). Cuplului Farfuridi- Brânzovenescu i
O scrisoare pierdut?... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
numai până la 23 de ani. Și fără tradiție. Nu erau pe acest tărâm decât , Asachi (arcadic italienizant), Conachi ("vestit amorez", lacrimogen-ilar), Dimachi (libovnic și el, ca poet sub cota Conachi), Beldiman (greoi și monoton), Mumuleanu (moralist anacreontic), Ienache Văcărescu (galanterie fanariotă combinată cu dicțiunea petrarchizantă) . "Părintele literaturii", Ion Heliade Rădulescu, se ocupa, deocamdată, de societăți literare și reviste, de gramatică și de traduceri. Ei reprezintă "dimineața" devreme a poeziei noastre, dar ca despre începători ai literaturii moderne românești cu mare concesie
Armoniile lui Cârlova by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7345_a_8670]
-
la Curtea de la Viena și la loja masonică de la Londra, dar atașantă prin verticalitate morală, printr-o excepțională conștiință profesională, prin acel savoir faire ecumenic și pragmatic într-o lume practic necunoscută, difidentă, pradă instinctelor primare, diriguită încă de domnitori fanarioți din dinastiile Șuțu, Kalimah, Moruzi. La sfârșitul veacului XVIII, Orașul focalizat de autor la răscrucea celor trei imperii, și simultan în cadrul celor două Principate Române (prea bogate spre a fi libere), colcăia de etnii (boieri de baștină tip Vârnav, Pisoschi
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
i din i: Muma sfîntă (Româmia n.n.) de te lefteriră Hoții și netoții... etc. etc. Ar fi fost o jale generală. Un doliu național. O remușcare vie și imposibil de suportat de toți ziariștii răi de gură, ce văzuseră în "fanariota figură" un penibil destin, desi meritat, tot național... Oamenii de tot felul precum și cumetrele, precupețele, si de la ele, acei ziariști detestabili, rău voitori care n-ar fi pierdut prilejul să reia întrebarea marelui nostru clasic caustic, cutremurat de sinuciderea tipografului
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
în gura unui prieten mai vîrstnic al lui Ghica. Saltul se produce o dată cu a treia scrisoare, Din vremea lui Caragea (noiembrie 1879): extraordinara descriere a ciumei, apoi a nunților în cascadă de după potolirea molimei, descrierea moravurilor aristocrației spre finalul domniilor fanariote sunt de acum asumate direct de naratorul care nu mai recurge la voci intermediare. Vasta lume a lui Ion Ghica, de aparențe dezordonate, cu imagini caleidoscopice din Valahia, Moldova, Paris, Constantinopol, Samos, alte insule grecești, Anglia etc. reprezintă cea mai
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
literare. Din moștenirea sa aristocratică, Ghica a dobîndit o mare capacitate de detașare, de abstragere față de faptele povestite, capacitate care - tradusă scriptic - oferă aerul inimitabil al Scrisorilor. O tragedie (ciuma lui Caragea) se învecineză cu o sărbătoare (nunta în epoca fanariotă), gloria unui personaj e urmată de moartea lui neașteptată, totul agrementat cu un bon mot ori cu o anecdotă povestită cu haz de omul de lume. Ghica construiește anumite scrisori doar de dragul poantei finale (precum cea care îl are drept
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
primele urme de locuire din timpul geților și dacilor pînă la perioada popoarelor migratoare (pecenegii, cumanii și tătarii), de la vetrele medievale ale cetății de scaun pînă la clădirile reședinței domnești din secolul al XVI-lea, de la trăsăturile arhitectonice în timpul perioadei fanariote pînă la cele din timpul Regulamentul Organic, de la ambianța pașoptistă pînă la instaurarea monarhiei, totul e prins de istoric în paginile monogafiei. Partea cea mai savuroasă, plină de farmec lexical și amănunte de epocă, privește istoria medievală a cetății, Constantin
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]
-
în note, destăinuie interesul, deosebit al lui Nicolae Suțu pentru cadrul material al descrierilor sale. Deplinătatea informațiilor lui Gh. Macarie din tabloul cronologic și din postfață este bun îndrumător pentru reconstituirea vieții lui Nicolae Suțu, fiu și nepot de domnitori fanarioți, el însuși prinț, cu învăluite tentații la domnie, întotdeauna înăbușite la timp, de unde calificativul, de mai multe ori repetat în postfață, de personalitate în strategiile politice. Gh. Macarie este deosebit de atent când stabilește ierarhia valorilor. Ampla sa prezentare, folosită ca
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
care îi atribuie lui Nicolae Suțu titulatura de "întâiul economist ideolog din România", încă din 1936. Abia editarea și reeditarea, după caz, a acestei opere ar permite judecarea în cunoștință de cauză a contradicțiilor iremediabile dintre relațiile domnilor pământeni și fanarioți, abilitatea în mișcări a lui Nicolae Suțu, înscrierea cu toată ființa sa în viața Moldovei, ca țară de adopțiune prin căsătorie, ca om al progresului, orientând învățământul spre discipline pozitive și tehnice. Deținător de înalte dregătorii pe lângă Mihail Sturza și
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
unde sunt șoselele României? Unde sunt noile tronsoane ale metroului bucureștean? Unde este, după 21 de ani, infrastructura de care- am fi avut atâta nevoie? Bani au fost, banii smulși și azi din buzunarele noastre printr-unul dintre cele mai fanariote sisteme fiscale care-au funcționat vreodată la noi. Atunci ce a lipsit? Nu cumva a lipsit un Raed Arafat? Nu cumva lipsește câte un Raed Arafat în toate instituțiile și serviciile publice din România? Nu cumva în locul <băieților șmecheri> din
Cărtărescu: Preşedintele Băsescu face greşeli peste greşeli, se comportă ca o navă în derivă () [Corola-journal/Journalistic/46441_a_47766]
-
brașovene tot felul de bunătăți pe gustul lor: fructe de mare, calamar, langustă sau alte "ciudățenii". Prețurile acestor sofisticate delicatese sînt însă pe măsură" (arhiva on-line a Monitorului de Brașov). În Ion Ghica sau N. Filimon, listele ospețelor din timpuri fanariote și post-fanariote cuprind însă mai toate "ciudățeniile" de azi. Iar despre normalitatea lor în băcăniile (e drept, de lux) de la sfîrșitul secolului al XIX ne poate da o idee foarte exactă schița lui Caragiale, Politică și delicatese; într-un oraș
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
Dragomir ori Gelu Negrea. Este evident pentru Mitchievici că cei care-l resping pe Caragiale - via Cioran și Noica - își iau distanțe etice prin Eminescu și au în vedere o teorie a minoratului culturilor mici sau se bizuie pe alteritățile fanariote. În orice caz, notează criticul, „Caragiale și caragialismul au intrat în metabolismul culturii și civilizației românești, iar felul în care reacționăm la cele două instanțe, autorul și opera, constituie în sine un text estetic, etic și, nu în cele din
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
dintre chiriași și proprietari. în Păcală și Tîndală, prozatorul "asamblează cu umor rabelaisian, din pură plăcere asociativă, proverbe, anticipîndu-l pe Anton Pann", iar în fabula cu titlul Statistica lupilor probează "un rafinament odobescian". Istoria unei plăcinte, un crochiu de moravuri fanariote, ar fi intrat în folclor "și rezistă și azi, dovadă că intuiția scriitorului a fost exactă". Rezervele, tăios exprimate, într-una din epistolele lui Duiliu Zamfirescu către Titu Maiorescu, față de nuvela O făclie de Paște și față de drama Năpasta, în
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
nescrisă a acestui spirit, un cod etic imanent, ce individualizează Oltenia, între celelalte provincii românești. Trăsăturile caracteristice ale spiritului panduresc ar fi libertatea, în plan social și politic (dată de proprietatea pământului), gustul pentru revoltă (indus de opoziția față de regimul fanariot), rigorismul etic, cultul tradiției și frugalitatea. Potrivit lui Pandrea, acestea sunt și trăsăturile care structurează fenomenul brâncușian. Trăind într-o epocă în care fenomenele de mitizare sunt privite cu mefiență, e greu de spus dacă interpretarea lui Petre Pandrea va fi
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
mai poate scrie ceva cu adevărat nou despre Caragiale? Sau toate contribuțiile recente sunt simple glose și note de subsol la interpretări mai vechi? Ca și în cazul lui Eminescu, lista celor care și-au încercat forțele cu "ultimul ocupant fanariot", cum l-a calificat N. Davidescu, este intimidantă prin întindere și sonorități asociate: Maiorescu, Gherea, G. Ibrăileanu, N. Iorga, E. Lovinescu, Ralea, Zarifopol, Cioculescu, Tudor Vianu, G. Călinescu, P. Constantinescu, B. Elvin, Ștefan Cazimir, N. Steinhardt, Al. Paleologu, Al. George
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
că-i mai frumos așezat Brașovul, ba că-s ,,mai culturali" Iașii, ori că-i ,,mai faimoasă" Tîrgoviștea, Bucureștilor găsindu-li-se păcate peste păcate și urîțenii care mînjesc pînă și oamenii de-acolo, zidurile străbune, răsăritul de soare incert, fanariot. Pare-se că de pomană a exprimat un cetățean al urbei lui Bucur-ciobanul simțămintele-i alese: ,,Dîmbovița, apă dulce, cin-te bea nu se mai duce". Oare? Iată-i pe mulți c-au dat de dușcă paharul plin cu apa
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
Studii Neoelene din cadrul Centrului Național de Cercetare, cu o bogată experiență în domeniul paleografiei, reputat specialist în paleografia chirilică românească, s-a ocupat în cercetările sale istoriografice mai cu seamă de relațiile politice, economice și culturale româno-elene, de genealogia familiilor fanariote, de manuscrisele aflate la Athos, de istoria presei de limbă română și greacă, precum și de relațiile dintre Epir, Moldova, Valahia și Transilvania. Opera sa este impresionantă, cuprinzând numeroase participări la congrese și simpozioane internaționale, opt cărți - printre care amintim Étude
Studii istorice by Claudiu Sfirschi-Lăudat () [Corola-journal/Imaginative/8750_a_10075]
-
spectru foarte larg de domenii, precum limba și literatura, muzica, sculptura, arhitectura, arta populară etc., a căror prezentare aparține distinsului filolog Maria Marinescu-Himu. În descrierea relațiilor politice, economice și culturale dintre Grecia și România, autorul acordă o atenție aparte domniilor fanariote, subliniind contribuția celor două Academii Domnești de la București și Iași la dezvoltarea învățământului și a activității editoriale românești din perioada Iluminismului. Un loc însemnat ocupă, de asemenea, istoria Bisericii Române, capitol semnat de elenistul Ilias Fratseas. Bogata materie cuprinsă în
Studii istorice by Claudiu Sfirschi-Lăudat () [Corola-journal/Imaginative/8750_a_10075]
-
documentat poate mai bine decât orice cercetător român despre acest fascinant capitol din istoria țării noastre. Profesorul universitar doctor Jaques Bouchard care a învățat destul de bine limba română este deasemenea de admirat pentru studiile perioadei în care a trăit domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat - cărturar și scriitor (a scris printre altele cartea Despre datorii și aproape incredibil pentru vremea aceea, a scris la Iași în anul 1786 cartea Cuvânt împotriva nicotinei). Jean-Yves Conrad din Franța este deasemenea o personalitate cunoscută, un scriitor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în iernile de acum, când prețul gigacaloriei tinde să-l ajungă pe al unei Dacii confort. Atunci, sacul autorității îl umpleau micii contribuabili, precum astăzi marii contribuabili sunt exonerați, ca să poată rămâne mari și fiindcă ei știu numai lua. Corupții fanarioți s-au dus, istoricii conchizând că au avut și părțile lor bune, măcar câte unul dintre ei, la fel cum, în aceste zile defunctului comunism i se află și merite, iar căpeteniilor lui longevivi li se acordă spațiu prioritar la
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
să ne desprindem de trecut. Toți actorii acestei aprige dispute cu privire la căile modernizării căzuseră de acord în această materie. Cu atât mai mult în cazul nostru, al românilor, pentru care recuperarea sensurilor vârstei eroice - illo tempore -, urma să traverseze interregnul fanariot, care nu îndeplinea nici măcar funcția de ancien regime. Dar ce arunci și ce păstrezi în acest timp baroc al metamorfozelor pripite? Legitimă, întrebarea și-o pusese cu mult temei și Tocqueville. Iat-o într-o formulare emblematică: "Noi însă când
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
Manele ascultă, dar doar din perioada fanariotă. A dansat numai o dată pe hip hop, dar din cauza whiskey-ului nu-și mai aduce aminte. La drum, în mașină preferă Bach, iar șansonetele îi plac când sunt amuzante, dar Piaf e prea sentimentală. Își terorizează colaboratorii cu muzica gen artilerie
Theodor Paleologu îşi terorizează colaboratorii cu Rammstein. La drum ascultă Bach. Hip-hop, doar cu whiskey iar manele doar din perioada fanariotă () [Corola-journal/Journalistic/48431_a_49756]