1,008 matches
-
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. 377. Mihail Sadoveanu, Opere, vol. 3, ediție critică de Cornel Simionescu, Editura Minerva, București, 1986. 378. Pompiliu Eliade, Influența franceză asupra spiritului public În România. Originile. Studiu asupra stării societății românești În vremea domniilor fanariote, Editura Univers, București, 1982 (prima ediție, De l’influence française sur l’esprit public en Roumanie, Paris, 1898) 379. „Un interviu În exclusivitate cu Marcel Jacques Dubois”, realizat de Leon Volovici, Secolul 20, nr. 7-12, 1990, p. 83. 380. Radu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
puțin succes diverșii indici de deformare ai lecturilor anterioare. Tot aici, însă, se regăsesc cei care-l resping pe Caragiale, considerând în caragia- lism o formă gravă de maladie identitară, expresie a „părții blestemate” a identității naționale, parte a alterității fanariote, în orice caz alogene sau o expresie a minoratului propriu cul- turilor mici și civilizațiilor neașezate. Adeseori, cei care îl resping pe Caragiale și caragialismul în acest fel își iau, ca alibi etic și substanță de contrast, pe Eminescu și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
faptului că figurile privilegiate de Caragiale sunt cele ale funcționarilor. Lumea în care Caragiale trăia era una a unor instituții recente, a unor deprinderi și reflexe sociale noi, a unor servituți de cu totul altă factură decât cele ale lumii fanariote din care face parte Dinu Păturică „cu anteriu și cu călămări la brâu”. Ne amintim că Nicolae Filimon finaliza doar jumătate din proiectul său care-l recomandă ca un fiziolog modern al neamului ciocoiesc, adică funcționăresc. Cât de rău văzut
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
o culpă, ar fi o absurditate să vrei să proclami îmbogățirea drept scop suprem. De ce proprietăți a dispus Iisus? În ce branșă s-a privatizat Sf. Francisc d’Assisi? * Oportunismul post-revoluționar luând, ca în anii de după război, un uriaș avânt fanariot. * Iosif din Arimateea, membru al Sinedriului, făcea parte, am spune astăzi, din „nomenclatura” vremii. Cu toate acestea, Iisus nu l-a respins, după cum nu a respins pe nimeni, sărac sau bogat, slugă sau stăpân, iudeu sau samaritean; nu și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
modernizat mijloacele rezistenței culturale și etnice mai Întâi prin Școala Ardeleană, consecință imediată a legăturii lor latine. Dealtfel ideea latinității la români reprezintă substanța orientării spre occident ca singura alternativă de a ieși de sub oblăduirile Înrobitoare imperiale. După Înlăturarea domniilor fanariote numai În perioada 1821-1828, cum spunea Alecu Russo „mai mult a trăit țara decât cele de pe urmă două veacuri”. Capitalele occidentale - Roma, Paris, Berlin, au oferit ospitalitate unor grupuri, asociații și comunități de români care au pregătit modernizarea României, emanciparea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și oșteni pentru ca să continuăm cu emigrația prin constrângere. Cea mai veche emigrație s-a datorat Împroprietăririlor cu moșii dincolo de Nistru și acordarea de demnități În special boierilor din Moldova dintre Prut și Nistru. Frecvent administrația turcească, dar cu precădere ingerințele fanariote au pus pătura mai avută În situația să ia drumul bejeniei În Polonia, la Cazaci sau slavii din Răsărit unde era prisos de pământuri agricole. Ei trec hotarul Împreună cu țăranii de pe proprietățile lor colonizând ținuturi nelocuite din Ucraina și Rusia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
minoritate nici etnică, nici lingvistică. Condiții istorice comune dar În deosebi religioase arată vechi și Îndelungate interferențe româno-grecești caracterizate prin poziția dominantă a grecilor În țările românie atât În structura politico administrativă cât și În cea religioasă. După Înlăturarea domniilor fanariote noile relații Îndeosebi economice comerciale s-au diversificat și s-au extins la domeniul cultural și Învățământ. La Atena activează de mult timp organizația Comunității românești „Sf. Ștefan cel Mare” prin care se fac cunoscute cultura, artele și tradițiile românești
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
o victorie a demoliberalismului capitalist (și deci tot evreiesc), atâtea suferințe și atâtea jertfe nu vor rămâne în viitor fără un rezultat pozitiv pentru neamul românesc, dacă această entitate psicho-fizică va mai dăinui. Tudor Vladimirescu a fost ciopârțit de ciocoii fanarioți, dar România modernă s-a născut din sacrificiul lui; Cuza-Vodă a fost alungat de liberali, dar el va rămâne veșnic simbolul unității noastre naționale; Corneliu Codreanu și Mișcarea Legionară au fost crucificați, dar renașterea viitoare a neamului românesc și a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
împărtășania Fondului (adică liberalii) și cei rămași pe dinafară, în frunte cu domnul Dori Popovici, fostul ministru averescan”. Apropiat de Ion Nistor și de ministrul Alexandru Constantinescu - Porcu, Nectarie Cotlarciuc a fost acuzat că a introdus un sistem de păstorire fanariotă în Arhidieceza Bucovinei. Într-o scrisoare deschisă, publicată în aceleași ziare ale vremii, Dori Popovici îl acuza pe mitropolitul Nectarie de amestecul în alegerile eparhiale, că a fost împotriva candidaturilor pentru Adunarea eparhială, a celor din partea Partidului Poporului; că este
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
lui Cristi Neamțu. Lîngă drama morții respiră drama vieții lui Marius Șuleap. Într-un hotel din Cipru, un tînăr de 22 de ani e păzit în permanență „să nu facă vreo prostie“. Fotbalul românesc începe să semene cu un oraș fanariot decimat de ciuma lui Caragea. Se moare de entorsă, de metandienona din urină, de accidente vasculare, de comoții de gradul II sau III, de elicoptere care nu vin în Valea Jiului, de mandibule fracturate la antrenament. Urmează anchete, eprubetele postmortem, dezvinovățiri
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în Apus, cât prin coborârea acestui Apus asupra noastră în chipul presiunii politice. Austria, Rusia (la începutul occidentalizării ei) se amestecă din ce în ce mai mult în treburile țărilor dunărene, și "nemții cu coadă" sunt tot mai des văzuți pe aceste meleaguri. Epoca fanariotă a contribuit și ea la dezorienta lizare. Grecii aveau puternice legături cu Apusul, îndeosebi cu Italia, și de foarte multe ori autorii francezi și italieni ne-au sosit prin Arhipelag. Vreme de un secol pregătirea pentru intrarea în altă lume
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
critic, bonom, și aspirației lui la succesul imediat. În bună măsură a localizat. Ginerele lui Hagi Petcu este Le gendre de Mr. Poirier a lui Augier în dialect moale moldovenesc și în decor oriental. Politeța franceză e înlocuită cu ceremonia fanariotă: "Plecăciune, beizade... Mă simt foarte cinstit, bei-mu... de vreme ce vărul evghe-niei-voastre v-au proskalisit, nu încape nici o aporie..." Farmazonul din Hîrlău, Modista și cinovnicul, Creditorii, Doi morți vii, Agachi Flutur, Chir Zuliaridis, Sgîrcitul risipitor, Sfredelul dracului și altele sunt prelucrări de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Iusuf care a mâncat pastramă de ovrei, stă în dulcea duhoare de băcălie pe care o emană anecdota. Creația în Kir Ianulea stă în ideea de a transporta pe Belfagor la București în mediu negustoresc în epoca Mavrogheni. Vocabularul epocii fanariote este adus nu numai în scopul coloarei, ci pentru a denota nuanțe sufletești locale, narațiunea învîrtindu-se în jurul istericalelor. Dracii sunt "afurisiți", "zevzeci", "procleți", "mucaliți", fac "lafuri" și "giumbușuri". Aghiuță se preface în negustor "chiabur", nici "matuf", nici prea "țîngău", își
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cauzele răului, poți să-l eviți, și a arăta omenirii buna cauză finală este a o determina spre bine în marginile științei. În Viața la țară ne este înfățișată clasa boierească prin câteva familii "care s-au strecurat prin negura fanariotă"; în Tănase Scatiu constatăm strecurarea în mijlocul ei a arendașului mojic, brutal, rău; în În război boierimea e slăbită din cauza împerecherii cu elemente impure, frivolă, dezaxată, deși încă în posesia virtuților strămoșești. Îndreptări e un roman finalist. Urmașul Comăneștenilor, al boierimii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fi perfect. Era nu numai fatal, dar chiar necesar ca țările române să lepede haina turco-fanariotă și să se organizeze europenește; ca românii să-și îmbogățească limba cu cuvinte noi, corespunzătoare cu lucrurile și ideile noi introduse; ca în locul obiceiurilor fanariote să se introducă obiceiuri europene; ca românii să producă și ei o literatură cultă (căci aveau numai una populară). Dar întrebarea era: cum? Pentru a răspunde bine la această întrebare, se cerea o mare putere de analiză și un mare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
popor (și nu cu sufletul lui, căci organizările statelor se repetă la popoare deosebite ca suflet, dar asemănătoare în evoluția socială), o limbă schimonosită și neconformă cu geniul limbii românești, obiceiuri care să nu însemne un progres față cu morala fanariotă, o literatură care să nu fie conformă cu spiritul românesc și rezultat al acestui spirit. Era deci, încă o dată, nevoie de un spirit critic, care să cerceteze elementele culturii apusene și să valideze numai pe acele care, ca să păstrăm comparația
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din Moldova. Pitarul Enache Damian e un produs nealterat, ori foarte puțin alterat al solului românesc. E un boiernaș de modă veche, care-și îngrijește de moșie, e, la urma urmei, un țăran, stăpân însă și bogat, departe de influența fanariotă a capitalei. Viața lui, în adevăr, e patriarhală. 1 Teatru, III, p. 987. 2 Scrieri, I, p. 344 ăScrisoarea XXXIIÎ. Toată plăcerea lui stă în ospețele cu prietenii de primprejur și, presupun, în vânat și citirea psaltirii și a Vieții
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reprezintă Eminescu, erau de asemenea mulți greci, lucru foarte natural, deoarece și boierimea și orășenii - elementul politic al celor două partide - s-au amestecat, mai ales în veacul al XVIII-lea, cu elemente grecești. riot1 . Laudă pe boierii vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați etc.), laudă pe cei ce ajungeau la rândul boierilor - "prin muncă"! (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă pe subprefecții vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă legiuirile vechi, ca pravila împărătească (importație străină, tradusă din grecește). El urăște atât de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
elementul politic al celor două partide - s-au amestecat, mai ales în veacul al XVIII-lea, cu elemente grecești. riot1 . Laudă pe boierii vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați etc.), laudă pe cei ce ajungeau la rândul boierilor - "prin muncă"! (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă pe subprefecții vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă legiuirile vechi, ca pravila împărătească (importație străină, tradusă din grecește). El urăște atât de mult liberalismul, încît acuză pe boierii Golești că s-au amestecat cu "roșii". Ura lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
amestecat, mai ales în veacul al XVIII-lea, cu elemente grecești. riot1 . Laudă pe boierii vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați etc.), laudă pe cei ce ajungeau la rândul boierilor - "prin muncă"! (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă pe subprefecții vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă legiuirile vechi, ca pravila împărătească (importație străină, tradusă din grecește). El urăște atât de mult liberalismul, încît acuză pe boierii Golești că s-au amestecat cu "roșii". Ura lui Eminescu împotriva lieralismului, pe care el îl traduce
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
popor, iar pe de altă parte, din cauza acestei extracții, având mai redus patosul de clasă, au avut o atitudine mai binevoitoare față de popor, mai ales de limba lui. Pe lângă acestea, să se ia în seamă că trecuse și vremea culturii fanariote, care înstrăina spiritul public. Dar mai este ceva. Este poezia populară, care învigorează spiritul specific național și-l face să asimileze influența străină. Și cum curentul acesta poporan există numai în Moldova, scriitorii moldoveni de atunci sunt mai mari și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ele și Ardeal. De aceea le-am și putut considera laolaltă față de Ardeal. Poeții boieri din Moldova sunt mai "vechi" decât Văcă-reștii. Conachi cânta aproape numai dragostea, o dragoste senzuală, de o senzualitate specială, s-ar putea zice, o dragoste fanariotă. Văcăreștii, și mai ales Iancu, au în poezia lor și altfel de sentimente, cântă și altfel de idealuri: patria, unirea etc. Conachi e ucenic numai al pseudoclasicismului vremii, pe când la Iancu Văcărescu, ucenic al aleluiași pseudoclasicism, observăm și alte influențe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de ara-mă, de unde s-a păstrat la geți caracterul divin al religiei și tradiției sociale ce a rezultat din acest concept. Un document de la 1639 dat de Matei Basarab ne spune despre spolierea moșnenilor și a statului de către grecii fanarioți, credincioși slujbași ai turcilor astfel: ,,oameni străini nouă nu cu legea(religia) ci cu neamul, cu limba și năravurile cele rele”. Pe la 1870, Grigorie Iliuț, primarul comunei Crasna din Bucovina aflată sub ocupație austriacă, cu privire la numirea unor priveghetori de școală
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
face rău. Rezultă de aici relația adversă cultivată și mediatizată în timp dintre Biserică și francmasonerie. După Rudolf Suțu, autorul lucrării Iașii de odinioară, „cea dintâi lojă masonică ar fi fost întemeiată la Iași în anul 1735, sub domnia prințului fanariot Constantin Mavrocordat”. Abia după 1825 avem o situație documentată a lojilor masonice de pe teritoriul românesc. Din punct de vedere sociologic, categoriile profesionale reprezentate în lojile masonice românești erau: medicii (25-30%), apoi profesorii. „În speță, medicii și profesorii, la un loc
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
într-un umor nostalgic, generator de lirism. Siluetele „bizantine” au o surprinzător de rafinată grație, sugerând o ambianță crepusculară, cu gesturi leneșe și triste, cu tabieturi orientale. Se inaugurează astfel, și prin scrisul lui T., un univers caracteristic, balcanic și fanariot, plin de parfumuri, culori și podoabe, impus ulterior de Mateiu I. Caragiale și Ion Barbu. SCRIERI: Nuvele, pref. A. Lupu-Antonescu, București, 1883; Scene și portrete, București, 1886; Flori de liliac, București, 1888; Durere, București, 1889; Icoane, București, 1891; D-lui
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]